Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
» MAZAREA Pisum sativum


MAZAREA Pisum sativum




MAZAREA Pisum sativum

Importanta culturii. Mazarea de gradina se cultiva pentru boabele verzi care se utilizeaza proaspete sau conservate la prepararea diferitelor mancaruri. Constitue o importanta sursa de materie prima pentru fabricile de conserve. In unele tari. se cultiva si pentru pastaile verzi, folosindu-se in acest scop soiuri la care pastaile sunt lipsite de stratul pergamentos. Mazarea de gradina prezinta importanta deosebita si datorita faptului ca imbogateste solul in azot asigurand un aport de pana la 120 kg/ha, fiind astfel buna premergatoare pentru majoritatea speciilor legumicole. Vrejii de mazare sunt un bun furaj pentru animale. Originea si raspandirea. La originea mazarii de gradina se gasesc doua specii: Pisum syriacum si P. elatius. P. syriacum – rasp in Turcia de Est, Siria, Palestina si Iran, fiind adaptata la un climat uscat; P. elatius – rasp in zona M.Mediterane, M.Neagra si e adaptata la un climat mai umed. Exista 2 specii diferite: P.arvense (mazarea furajera) si P.sativum (mazarea cult pt boabe verzi). . Zone favorabile se gasesc in campiile din sudul si vestul tarii dar si in zonele colinare, pe luncile raurilor din Transilvania, Moldova si Zona subcarpatica. Particularitati biologice. Planta anuala. Sistemul radicular, intr-un sol bine structurat, este pivotant, radacina principala patrunzand pana la 1 m adancime. Datorita sistemului radicular bine dezvoltat dupa mazarea de gradina ramane in sol o cantitate de 500-600 kg s.u., contribuind astfel la imbunatatirea solului in materie organica. Pe radacini, in special pe cele tinere se gasesc nodozitati care contin bacterii fixatoare de azot si care asimileaza azotul din aer. Tulpina este cilindrica, goala in interior, erbacee, agatatoare datorita carceilor proveniti din transformarea foliolelor. Inaltimea tulpinii variaza in functie de soi intre 30-40 cm pana la 1,5-2 m. Cresterea tulpinii este de tip monopodial. Frunzele sunt paripenat compuse formate din 2-3 perechi de foliofe. Ultima foliola este transformata in carcel, cu care planta se poate agata de sistemul de sustinere, la soiurile cu talie inalta. Florile sunt de tip papilionat dispuse cate 2-3 la subsuoara frunzelor si au culoare alba spre deosebire de mazarea salbatica la care sunt violacee. Polenizarea este autogama, inregistrandu-se si un procent de 3-5 % alogamie. Fructul este de tip pastaie, cu forma si rnarime diferita in functie de soi. Soiurile cultivate pentru boabe verzi au in interiorul pastailor un strat pergamentos, care le face improprii pentru consum. In pastai se formeaza intre 5-6 pana la 9-12 seminte, care sunt de marime mijlocie, de culoare verde sau galbuie. Suprafata semintelor este neteda la soiurile din convar. axiphyum sau zbarcita la cele din convar. medulare. Soiuri cultivate. Soiuri timpurii: Alaska, Prima, Isalnita 60, Timpuriu de Craiova; s.semitimp: Fina verde, Bordi, Ema; s.semitarzii: Isalnita 110, Armonia, Cornelia, Frila, Mantica, Victoria, Adela; s.tarzii: Gotinga, Dinga, regina, Undine. Relatiile cu factorii de vegetatie. Mazarea are cerinte moderate fata de caldura. Germinatia semintelor se realizeaza la temp cuprinse intre 5 si 17 gr.C. Temp optima de germinatie este de 18-20 gr.C, temp minima de germinatie este de 2-3 gr.C la soiurile cu bob neted si 4-5 gr.c la soiurile cu bob zbarcit. Temp optima de crestere a plantelor este de 15-19 gr.C. Cresterea plantelor inceteaza la -1 g.C si peste 35 g.C. Dupa rasarire plantele rezista pana la -5 . -10 g.C, iar in faza de inflorire sunt sensibile la inghet. Fata de lumina, mazarea are cerinte moderate. Soiurile timpurii sunt indiferente fata de durata perioadei de iluminare. Insuficienta de lumina afecteaza insa formarea primelor flori prerum si ramificarea tulpinii. Cerintele mazarii sunt mari in faza de germinatie si in faza de inflorire – fructificare. Umiditatea solului trebuie mentinuta la 65-70% in per de crestere activa si 70-80% in per de inflorire fructificare. Mazarea prefera solurile mijlocii, afanate bogate in humus cu reactie neutra sau usor alcalina, pH= 6,5-7,5. Solurile grele, in caz de exces de apa impiedica instalarea si functionarea bacteriilor fixatoare de azot. Datorita simbiozei care se stabileste intre plantele de mazare bacteriile fixatoare de azot, acestea isi asigura singure necesarul de azot. Mecanismul simbiotic cuprinde 3 faze: - recunoasterea intre bacterie si planta; - formarea si dezvoltarea nodozitatilor; -functionarea fixarii azotului. Nodozitatile se formeaza de obicei pe radacina principala, pana la o adancime de 20-25 cm si ajung la aproximativ 100/pl. Ele se formeaza la temperaturi cuprinse intre 5-30 g.C iar pH-ul solului treb sa fie de 5,5-6,6. Azotul mineral in exces impiedica formarea nodozitatilor. Cantitatea de azot fixata prin intermediul bacteriilor Rhizobium este de 90-120 kg/ha.




TEHNOLOGIA DE CULTURA. Cultura mazarii de gradina se practica in camp in perioada de primavara, pana la inceputul verii. Culturile tirzii, nu dau randament corespunzator datorita temperaturilor ridicate din timpul verii care accelereaza ritmul maturarii boabelor. Cultura se amplaseaza pe terenuri plane sau usor inclinate, bine nivelate, fara exces de umiditate. In asolament mazarea poate sa urmeze dupa castraveti, tomate, ardei sau dupa porumb, orz. In acelasi an dupa cult de mazare pot urma varza de toamna, conopida, ridichi de iarna, salata sau spanac. Se evita cultivarea mazarii pe acelasi teren, succesiv mai multi ani, deoarece scade productia. Pregatirea terenului incepe toamna cand, dupa desfiintarea culturii anterioare se fertilizeaza cu 300-350 kg/ha superfosfat si 150-200 kg/ha sare potasica care se incorporeaza in sol, concomitent cu aratura de baza. Primavara dupa graparea araturii se administreaza 100-150 kg/ha azotat de amoniu si se eerbicideaza cu Dual sau Treflan, cu 6-8 zile inainte de semanat. In continuare, cu grapa cu discuri sau cornbinatorul se pregateste patul germinativ. La pregatirea patului germinativ se vor evita pe cat posibil trecerile repetate, pentru a preveni tasarea solului. Infiintarea culturii se face prin semanat direct incepand de primavara devreme, la sfarsitul lunii februarie. Pe suprafete mari se seamana in 2-3 etape, folosind soiuri cu perioada diferita de vegetatie. Pe suprafete mici se seamana la 25-40 cm intre randuri, pentru a fi posibila combaterea buruienilor, manual. Pe suprafete mari se seamana la 12,5 cm intre randuri. Adancimea de semanat este de 4-5 cm. Norma de samanta este de 180-300 kg/ha. Semanatul se face mecanizat, cu SUP-21 iar pe suprafete mici, manual in rigole deschise cu sapaliga. Lucrarile de intretinere. In cazul in care nu s-a erbicidat la pregatirea patului germinativ, se erbicideaza dupa semanat cu Gesagard sau Leguzin. Pe suprafete mici, buruienile se combat prin 1-2 prasile manuale. In perioadele secetoase se fac 1-3 udari, prin aspersiune cu 300-400 m3 apa/ha. Fazele critice sunt la germinatie, cea de crestere vegetativa precum si la inflorire si fructificare, cand lipsa apei determina reducerea drastica a productiei. Recoltarea se realizeaza manual, prin 2-3 treceri, pe suprafete mici si mecanizat, cu MRM-2,2 M pe suprafete mari. Se recolteaza cand 70-80% din pastai au ajuns la maturitatea tehnica (pastaile sunt pline, boabele dezvoltate si dulci, neamidonate - la apasare se strivesc si nu se despart intre cele doua cotiledoane). Productia de pastai este de 6-8 t/ha, respective 2,5-4 t/ha boabe verzi.




Producerea semintelor de mazare. Cultura mazarii pentru producerea de seminte este asemanatoare cu cea pentru consum. Pentru a preveni impurificarea culturii se asigura distante de izolare de 50-100 m fata de alte soiuri de mazare. Spre deosebire de cultura pentru consum, la infiintarea culturii semincere, semanatul se face in benzi de cate 8 randuri, distantate la 12,5 cm iar intre benzi se lasa 62.5 cm in vederea efectuarii lucrarilor de intretinere. Intretinerea culturii se face in mod obisnuit. Obligatoriu se fac doua tratamente pentru combaterea gargaritei mazarii (Bruchus pisorum): primul cand 10% din plante au inflorit iar al doilea dupa 10-12 zile. In timpul perioadei de vegetatie se fac 2-3 purificari biologice, indepartandu-se plantele de mazare salbatica care se deosebesc datorita inelului de culoare violeta. Se indeparteaza si plantele apartinand altor soiuri de mazare. Recoltarea incepe cand pastaile de la baza tulpinilor au ajuns la maturitatea fiziologica. Plantele se smulg sau se cosesc, dimineata pe roua pentru evitarea scuturarii semintelor, apoi se lasa 2-3 zile in brazde, pentru uscare. Productia de seminte este de 1200-1600 kg/ha.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate