Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Afaceri


Index » business » Afaceri
» Tehnica derularii unei afacerii economice prin leasing


Tehnica derularii unei afacerii economice prin leasing




Tehnica derularii unei afacerii economice prin leasing




Cuprins:

Capitolul I Leasingul - o realitate a zilelor noastre

1.1. Introducere

1.2. Istoricul operațiunilor de leasing

1.3. Aspecte generale privind operațiunile de leasing

Capitolul II: Clasificarea operațiunilor de leasing

2.1. Clasificarea operatiunilor de leasing

2.2. Determinanti politici de leasing a intreprinderilor

2.3. Factori determinanti pentru politica de leasing

Istoricul operatiunilor de leasing

Radacinile leasingului sunt extrem de adanci , urme rudimentare ale acestor operațiuni gasim inca de la inceputul omenirii. Inca din antichitate , in țari orientale ca Mesopotamia , Egipt , Fenicia apar forme apropiate ale acestor tipuri de operațiuni. Fiind in concordanța cu activitatiile preponderente din acea perioada, obiectul acestor operatiuni il constituiau unelte necesare practicarii agriculturii, iar subiectii erau, pe de-o parte, clasele bogate (clerul) si, pe de alta parte, agricultorii carora li se “inchiriau” unelte, pamant etc. Astfel, inca din antichitate s-au observat beneficiile obtinute prin folosința unui bun, avand mai putina importanța cine deține titlul de proprietate. Aristotel spunea ca “bogația nu se masoara prin titlurile de proprietate și prin efectiva utilizare a unor bunuri chiar daca sunt proprietatea altora”1.

De asemenea, reglementari referitoare la proprietatea personala arendata apar in Codul de legi al regelui babilonian Hammurabi, in anul 1750 i.Ch., aceasta operațiune de arendare cunoscand o larga raspandire la grecii și romanii aici , sclavii aduși din Africa nu erau vanduți , ci “inchiriați” pentru munca, fiind și aceasta o forma rudimentara a leasingului operațional.

Prin anul 201 i.Ch., in orașul samaritean Ur, proprietarii de unelte agricole le inchiriau fermierilor, consemnand aceste operațiunii pe placi de argila. Primele reglementari privind leasingul au fost gasite in vechea Roma, pe la anul 550 i Ch.,

in codul lui Justinian, unde se facea distincție intre leasingul operațional și leasingul financiar. Conform altor opinii, activitați de leasing au fost inregistrate și in obștile satești din Rusia și țarile din Europa Rasariteana.

Insa primele operațiuni care prefigurau leasingul modern aveau loc in SUA spre sfarșitul secolului al XIX-lea. Astfel, in 1877, aparatele de telefon au fost inchiriate abonaților, iar acest contract avea sa fie denumit ”LEASE”.

In 1936 Safe Stores Inc.” a cumparat un teren pe care ulterior a ridicat super magazinul ”Safeway Stores”. Avand nevoie de capital mobil acesta l-a vandut imediat unui grup de investitori care, la randul lor, l-a lasat spre exploatare fostului proprietar in regim ”lease”, pe o perioada indelungata. Cam in aceeași perioada o operațiune similara lease-back-ului avea loc in Ohio.

Aristotel, Retolica, Cartea, I /Cap V , citat dupa D.Clocotici, Gh. Gheorghiu, operatiuni de leasing, Ed. Lumina Lex, 1998, pag. 18

Al. Puiu, management in afacerile economice internationale, Ed. Independenta Economica Bucuresti,1992, pag 25

Operațiunea consta in vinderea unui imobil catre o banca, cu titlul de garanție, imobil care urma sa fie exploatat in regim ”lease” timp de 99 de ani dupa care utilizatorul avea obțiunea cumpararii bunului.

” Leasingul financiar” este strans legat de omul de afaceri californian D.P.Bootle care, alaturi de cațiva prieteni a fondat in 1952 ”United States Leasing Corporation”, prima societate specializata in operațiuni de leasing al echipamentelor mobiliare, societate care este astazi una din cea mai puternica in domeniu. Societațile de leasing s-au inmulțit rapid in SUA.

In 1959, acestea operau cu 300 mil. USD, in 1967 cu peste 5 mld. USD, in 1970 cu circa 7 mld.USD, ritmul mediu anual al operațiunilor de leasing in SUA ridicandu-se la 10-15 %.

Acesta extindere rapida a leasingului in SUA, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial s-a datorat nevoilor enorme de capital pentru restructurarea industriei bazate pe producerea armamentelor. Aceasta restructurare presupunea mari investiții care in majoritatea cazurilor erau finanțate din credite. Insa acordarea de credite era deosebit de riscanta pentru banci investitorii nefiind in posibilitatea sa prezinte garanții corespunzatoare cerute de catre acestea. In astfel de condiții cea mai corespunzatoare garanție s-a dovedit a fi asupra dreptului de proprietate. Astfel, bancile pentru a minimiza riscul nerambursarii creditelor de catre debitorii, nu acordau credite ci (ele sau eventual societațiile de leasing finanțate de catre banci) cumparau bunurile de investiții și cedau dreptul de folosința beneficiarilor contra unor chirii platite la anumite termene bine stabilite. Dreptul de proprietate ramanea la banca, iar daca chiriașul nu platea sumele stabilite prin contract atunci proprietarul proceda la luarea bunurilor ce-i aparțineau urmand sa gaseasca un alt beneficiar.

Avantajul era pentru ambele parți : bancile (sau marii investitorii) reducea astfel riscul plasarii banilor in afaceri dubioase, iar clienți au ințeles astfel ca pentru ei nu dreptul de proprietate asupra bunurilor conta, ci dreptul de folosința, leasingul a luat o atat de mare amploare in SUA și datorita facilitaților fiscale mari date in acest sens .

Voiculescu, M.Coraș, leasing, Ed. Stiințifica și Enciclopedica, București 1900, 1985,pag 37

D. Clocotici, Gh.Hheorghiu, operatiuni de leasing, Ed. Lumina Lex Bucuresti 1998, pag 21

Principalele susținatoare ale leasingului echipamentelor industriale au fost bancile, fie indirect, prin intermediul unor societați specializate de leasing, fie direct, dupa acestea au primit autorizarea sa desfașoare astfel de operațiuni.

In 1963, cea mai importanta rețea bancara, National Banks, a primit aceasta autorizație urmata de Bank Holding Companiez, in 1970. Pana in 1975, deci in mai puțin de 15 ani bancile fusesera autorizate sa desfașoare operațiuni de leasing in mod direct in 41 de state americane. SUA este liderul mondial in domeniul atat ca volum al tranzacțiilor (140 mld.in 1994) cat și din punctul de vedere al penetrarii pieței (30% din volumul valoric al investițiilor).

In Europa, leasingul a patruns mai tarziu, mai intai in Anglia și apoi raspandindu-se mai ales in țarile occidentale (Germania, Franța, Olanda

, Belgia) .

Dupa anii 1970, leasingul se extinde și in Asia și in America Latina, rare fiind țarile in care leasingul nu este practicat sub o forma sau alta.

In țarile socialiste, leasingul a fost utilizat și reglementat prima data in Cehoslovacia prin anii 1980 iar apoi a fost utilizat in țari ca Polonia și Bulgaria, in Ungaria leasingul apare la mijlocul anilor 1980, la sfarșitul anului 2002, pe glob existau 7 asociați multi naționale de leasing.

Cu privire la legislația care reglementeaza leasingul, putem exemplifica urmatoarele:

exista țari cu o legislație ale leasingului foarte bine delimitate (SUA, Marea Britanie, Germania, Franța, Luxemburg);

țari cu o legislație a leasingului parțial constituita (Elveția, Spania, Portugalia, Olanda, și mai tarziu și in Cehia, Polonia, Ungaria și Romania);

țari cu cateva reglementari legale privind leasingul (Africa de Sud, Mexic, Taiwan, etc)

1.3 Aspecte generale privind operațiunile de leasing

Definiția conceptului de leasing

Mai intai de toate, termenul de leasing vine din englezescul „lease” care inseamna „a inchiria”. Insa acest termen s-a extins cu repeziciune, fiind acum cel mai la indemana pentru a denumi aceste operațiuni, chiar daca el nu exprima, in fapt, o inchiriere.

Deoarece leasingul s-a impus de realitatea practica și nesuprapunandu-se nici unei alte figuri juridice de drept privat, termenul de „leasing” a creat multe dispute de ordin teoretic in randul specialiștilor, osciland intre noțiunile de: locațiune (inchiriere), vanzare in rate , vanzare la termen, imprumut ori credit cu garanții speciale. Delimitarea exacta a noțiunii juridice are importanța deosebita in plan practic pentru a stabili raporturile obligaționale dintre parți și cele dintre parți cu terțe persoane, pentru a ști exact cine suporta riscurile, in ce condiții, cine garanteaza pentru vicii etc.

Pentru a stabili cu exactitate natura juridica a operațiunii de leasing trebuie facute delimitarile de rigoare fața de locațiune, credit, imprumut, contract de vanzare-cumparare (in rate și la termen

A)           Leasing versus locațiune (inchiriere)

Cea mai importanta delimitare trebuie facuta intre leasing și o inchiriere obișnuita, aici facandu-se cele mai mari confuzii.

Deși contractul de leasing poate fi considerat o varianta a contractului de locațiune, datorita scopului principal, acela de a beneficia de folosința unui bun fara a fi proprietar de drept, exista insa o multitudine de deosebiri care conduc la concluzia ca leasingul este o operațiune dinstincta de o locațiune obișnuita. Printre acestea menționam:

a)     Dreptul de proprietate asupra bunului:

in cazul contractului de locație, la sfarșitul perioadei, bunul inchiriat nu poate trece in proprietatea chiriașului decat in baza unui contract separat de vanzare-cumparare;

in cazul contractului de leasing, la sfarșitul perioadei de locație, bunul poate trece in posesia beneficiarului in baza redevențelor platite și a unui preț residual.

b) Dreptul de opțiune:

in contractul de locațiune, dupa incetarea locațiunii, locatarul trebuie sa restituie bunul in starea in care a fost predat;

in contractul de leasing, locatarul are dreptul de a opta pentru cumpararea bunului, prelungirea contractului de leasing ori incetarea raporturilor contractuale.

a)Numarul participanților la operațiune

la inchiriere apar doi participanți: cel care inchiriaza bunul și chiriașul;

la operațiunile de leasing participa de regula, trei parți: furnizorul, societatea de leasing și beneficiarul

a)     Initiativa afacerii

la inchiriere, intreprinderea ce da cu chirie achiziționeaza bunul din proprie ințiativa;

la leasing, bunul se cumpara de catre societatea de leasing la cerere expresa a beneficiarului, de aceea nu apare riscul de a nu putea inchiria bunul (cel puțin prima inchiriere);

b)     Proveniența obiectului tranzacției

contractul de inchiriere obijnuita permite utilisatorului sa beneficieze de utilaje deja disponibile orcand dorește și pe durata optima;

contractul de leasing presupune cumpararea de utilaje pentru care trebuie sa se cunoasca anticipat rentabilitatea, durata de utilizare și modalitațile de amortizare .

c)     Structura obiectului tranzacției

societațiile care practica operațiuni de inchiriere obișnuita lucreaza cu utilaje standard (vagoane, aparatura mediacla, centrale electrice de putere mica)

societațile de leasing inchiriaza pe termen mediu mașini cu un inalt grad de specializare și care se afla sub incidența progresului etnic galopant

d)     Clauza de reziliere

la inchiriere, beneficiarul platește chirie atat timp cat are nevoe de bunul respective, dupa care il restituie, deci poate oricand revoca contractul,

la leasing, beneficiarul plașeste chirie pana la data prevazuta la contract, chiar daca nu mai are nevoe de bunul respective, in timpul inchirierii de baza, in toate formele de leasing, contractul de leasing nu poate fi revocat de nici una dintre parți

e)     Calculul ratelor de plata

in cazul contractului de locațiune, ratele se stabilesc in funcție de condițile existente pe piața și reprezinta contravaloarea dreptului de folosința, deci nu se ține seama de o recuperare a valori bunului prin nivelul lor;

in cazul contractului de leasing, ratele se stabilesc in funcție de prețul de achiziție al bunului cuprinzand cote-parți din acesta și de unele elemente cum ar fi dobanda, profit, TVA. Ratele de leasing consuma din „substanța” bunului pana il aduc la valoarea reziduala la sfarșitul contractului.

Leasingul financiar se indeparteaza și mai mult de un contract de locațiune obijnuit, astfel ca aici apar in plus inca doua diferențe semnificative fața de un contract de inchiriere obijnuit și anume:

f)      Riscurile si responsabilitațile

riscurile și responsabilitațile privind bunul inchiriat in cadrul contractului de locațiune nu se transfera utilizatorului, ci aparțin proprietarului; același lucru este valabil și pentru leasingul operațional acesta fiind un criteriu important de delimitare a celor doua tipuri de leasing;

riscurile și responsabilitațile privind bunul cedat in cadrul contractului de leasing financiar se transfera utilizatorului; pe aceasta cale se aduce atingerea concepției tradiționale asupra proprietații și se confera utilizatorului anumite drepturi reale.

g)     Rolul societații de leasing

de obicei, societațile de leasing , atunci cand desfașoara operațiuni de leasing financiar,realizeaza o funcție pur finanțatoare, eventual asumandu-și riscul asigurarii bunurilor inchiriate;

societațile care practica inchirierea obijnuita adauga alte prestații cum ar fi cele de gestionare, intreținere, consultanța si revizie periodica a utilajelor prin personalut tehnic de care dispune, operațiunile de leasing operațional au preluat, in virtutea asemanarii cu inchirierile obijnuite, astfel de caracteristici sub denumirea de contract de tip „full-service”.

Diferența din punct de vedere juridic intre leasing si locațiune a fost perceputa de Curtea de Apel din Paris in 1978, care arata ca „din punct de vedere economic, leasingul (credit-bail) este cert o operațiune financiara, dar care se realizeaza juridic cu ajutorul contractelor de tip classic așa cum sunt ele reglementate : este vorba despre o locațiune” La data de 8 martie 1979, aceeași distanța preciza exact natura dinstincta a celor doua categuri de operațiuni. Astfel, se arata ca in contractul de locațiune se urmareșe, in principal, protejarea fondului inchiriat in baza dreptului comun, stabilirea si plata chiriilor și respectare de catre locatari a garantiilor pentru evicțiune. In contractul de leasing insa se urmarește in principal realizarea rambursarii investitiei și a unui profit

Necesitatea efectuarii unei dinstincții intre leasing și o inchiriere obijnuita a fost sesizata pe parcursul desvoltarii acestor tranzactii, iar motivele trebuie cautate printer caile de reflectare a unei imagini corespunzatoare a substanței a tranzacțiilor in situațiile financiare ale inteprindderilor.

B)            Leasing versus credit

Leasingul, in forma sa clasica, se poate asemana unui credit de investiți chiar daca beneficiarul nu devine imebiat proprietarul acesteia . din punctual de vedere al finanțatorului „leasingul este un credit pe termen mediu și lung garat de un drept de proprietete” .„Din punctul de vedere al beneficiarului, leasingul constituie o forma de creditare in cadrul careia sumele necesare achiziționarii bunului se obțin din exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se face eșalonat, sub forma ratelor de leasing și in final a prețului rezidual. Creditul obținut este insa sub forma de echipamente și nu baneasca”

D.Clocotici, Gh. Gheorghiu, Operațiunile de leasing, Ed. Lumina Lex, București 1998,pag.23

Index pag.25

Cele doua noțiuni prezinta insa caracteristici diferite referitoare la:

a)     gradul de finanțare

La creditul tradițional, beneficiarul contribuie cu 30%-50% din valoarea investiției;

La leasing se asigura finanțarea integrala a investiției.

b)     Garanția

la creditul tradițional, investiția este gravata de o serie de sarcini reale (gaj, ipoteca);

la leasing, garanția este constituita de chiar dreptul de proprietate asupra bunului inchiriat.

c)     Forma

la creditul tradițional, creditul este acordat sub forma baneasca;

la leasing, creditul este sub forma de echipament.

d)     Analiza documentației financiare

la creditul tradițional finanțatorul pune accentual mai mult pe analiza situațiilor financiare intr-o viziune postfaptica și mai puțin previzionala;

la leasing, societatea de leasing, ca societate finanțatoare, pune accentual in principal pe analiza rentabilitații proiectului ce va fi finanțat prin leasing, deci are o viziune previzionala.

e)     Politica de creditare

la creditul tradițional, creditarea se face dupa o analiza foarte complexa realizata de inspectorii de credite;

la leasing, politica de creditare a societații de leasing este mult mai dinamica, documentația ceruta și analizele efectuate fiind mult mai simple.

Datorita unei analogii cu relațiile de credit, in SUA, bancile au fost autorizate sa efectueze direct finanțari sub forma leasingului. In practica continentala, societațile bancare nu fac operațiuni de leasing in mod direct, ci indirect,prin intermediul unor societați de leasing specializate.

C)            Leasing versus imprumut

Leasingul se aseamana și cu un imprumut, daca luam in considerare obligația de restituire integrala a finanțarii( cu excepția valorii reziduale) sau caracterul irevocabil al contractului pe timpul derularii sale.

D)           Leasing versus vanzare cu plata in rate

Din anumite puncte de vedere, leasingul se aseamana cu o operație de vanzare-cumparare cu plata in rate. Asemanarea survine insaa numai prin prizma finalitații, ambele cedana dreptul de folosința asupra bunului.

Deosebirea poate fii privita prin prizma urmatoarelor caracteristici:

a)     Dreptul de proprietete

prin operația de vanzzare cu plata in rate, un anumit bon este schimbat cu marfa, obținandu-se echivalentul banesc, și deci este transferat astfel dreptul de proprietate precum și toate riscurile catre cumparator;

In cazul lisingului, dreptul de proprietate ramane loctorului societații de leasing și se cedeaza doar dreptul de folosința impreuna cu toate ricurile și obligațiile.

b)     Dreptul de opțiune

in contractul de vanzare-cumparare cu plata in rate, o data cu achitarea ultimei rate bunul intra automat in proprietetea deplina a cumparatorului

In contractul de leasing locatarul, la sfarșitul termenului de leasing, are dreptul de a opta pentru cumpararea bunului sau, dupa caz, pentru prelungirea contractului de leasing ori incetarea raporturilor contractuale.

c)     Natura juridica a plaților

ratele, in cazul vanzarii cu plata in rate, au rolul de plata a prețului bunului;

redevențele nu au aceeași natura juridica a ratelor, respective de plata a prețului, ci rolul de plata a contravalori dreptului de folosința.

d)     Durata

durata de vanzare cu plata in rate este de obicei mult mai scurta, urmarindu-se doar facilitarea achiziției bunului de catre beneficiar;

durata pe care se fac plațile de leasing este mai mare, idea fiind de finanțare a clientului(in Romania termenul de leasing este de minim 1 an).

e)     Dobanda

in cazul vanzarii cu plata in rate, la calculul ratelor se percepe o dobanda relative mica pentru ratele neplatite inca, care cuprinde implicit un mod de calcul și un conținut mult mai simlu decat in cazul leasingului.

f)      Fiscalitate

in cazul vanzarii cu plata in rate, beneficiarul trece pe chieltuieli nu valoarea ratelor ci amortizmentul periodic calculate prin deduccerea in masa impozabila a unui procent anume stabilit de actele normative in vigoare;

in cazul leasingului beneficiarul poate include redevența direct pe chieltuieli

E)            Leasing versus vanzare cu plata la termen

Deasemenea lisingul se deoșebeste și fața de contractul de vanzare-cumparare cu plata la termen prin caracteristica principala - dreptul de proprietate:

in cazul contractului de vanzare-cumparare cu plata la termen beneficiarul intra in posesia dreptului de proprietate automat, odata cu plata contravalorii bunului la termen;

in cazul contractului de leasing beneficiarul nu devine automat proprietar la sfarșitul perioadei de referința ci are posibilitatea de a opta in privința achiziționarii bunului.

D.Clocotici ,Gh. Gheorghiu, Operațiuni de leasing, Editura Lumina Lex, București 1988 pag.28

Capitolul II

Clasificarea operațiunilor de leasing

2.1 Clasificarea operatiunilor de leasing



Extinderea operațiunilor de leasing in lume a dus la modalitați diferit de organizare și finanțare a lor, cuprinse intr-un sistem de criterii de clasificare a acestor operațiuni.

A) Pe plan mondial din punctual de vedere al tipolodiei operațiunilor de leasing, cea mai utilizata clasificare inparte acest tip de operațiuni in doua mari categorii: operațiuni de leasing financiar si operațiuni de leasing operațional.

Daca aceasta clasificare este generalizata la nivel mondial, nu același lucru putem spune despre criteriile care stau la baza acestei clasificari,criterii care difera de la țara la țara dar care totuși,in lini generale, respecta anumite principi.

Legislația americana comsemneaza urmatoarele caracteristici ale leasingului financiar14 :

Obligațiile parților contractate (finanțator și bebeficiar) devin irevocabile din momentul semnari contractului de leasing și nu al sosirii la destinație a bunului. Orce abatere de la specificație tehnica a bunului va fi soluționata de catre beneficiar direct cu furnizorul.

Orce intarziere in livrarea bunului va fi semnalata de furnizor și nu de societetea de leasing. De asemenea, orce obligație ce revine,de regula, finanțatorului asupra bunului este transferata utilizatorului.

Finanțatorul nu isi asuma obligatoriu garanția ca bunul este adegvat destinației (scopul comercial);

Nerespectarea termenului de garanției, a condiților de intreținere si servis reprezita o problema intre furnizori și beneficiar, acesta din urma fiind beneficiarul tuturor garanțiilor care apar in legatura ci livrarea bunului.

Uniform Consumer Comerciant Code Sec.2A (i,j) – legislația SUA

In Germania, leasingul financiar este reglementat printr-un decret emis de ministerul Federal al Afacerilor Financiar.adest decret defineste leasingul financiar astfel „Sub aspect fiscal, leasingul este financiar cand contractul de inchireire este inchieiat pentru o anumita perioade de timp, in decursul careia partile contractate nu pot, in conformitate cu stipulația contractului, sa rezilieze contractul, iar utilizatorul este obligat sa plateasca rate care acopera valoarea bunului”.

In cea ce priveste liringul operational denumit si functional sau de exploatare, literatura de specialitate a constatat urmatoarele caracteristici principale ale acestuia:

durata contractului de leasing este mult mai mica decat durata de viata economica a bunului anchiriat;

din pretul de vanzare al bunului se recupereaza prin chiria in perioada de viata, numai o parte din valoarea acestuia și nu integral ca si an cazul leazingului financiar;

de regula cotractul de leasinc operational se combina cu cel de service si antretinere cand costul acestor servicii se include in ratele de leasing sau pe langa contractul de leasing se ancheie si un contract separet de service

o caracteristica a leasingului operațional esta ca, adesea, dupa expirarea perioadei de baza exista o clauza de anulare (reziliere)care da posibilitatea locatarului sa renunțe la locație sis a restitue echipamentul inainte de expirarea contracului; aceasta este o facilitate importanta pentru locatar deoarece echipamentul poate fi anapoiat daca se uzeaza moral ca urmare a evolutiei tehnologiei sau daca locatorul nu mai are nevoe de el datorita declinului afacerilor.

Leasingul operational este folosit mai ales de socetețile de leasing sau de producatorii care dispun de marfuri foarte cautate pe piata si la care detin poziții-chieie

Citat dupa A.Ionescu, leasingul in lume, Revista „Economistul” nr.126,pag 14.

J.O Mourice Introduction tu financial management, win, Homewood, 1983,pag. 337

B) Dupa modalitațile de finantare a operațiunilor de leasing exista : leasingcu finantare interna cand finantatorul utilizeaza surse proprii de finanțare (leasing an forma clasica ,leasing furnizor) și leasing cu finanțare externa cand finanțatorul utilizeaza rasurse externe pt finantarea leasingului (leasing cu finantare bancara, leasing leverage, leasing cu credic furnizor).

Leasing an forma clasica este acea optiune de leasing an care finanțatorul (socetatea de leasing ) dispune de resurse proprii utilizate an achizitionarea bunului care va face obiectul contractului de leasing. In acest caz, bunul este achizitionat din surse financiare proprii, iar in structuar ratelor de leasing beneficiarul va plati dobanda pe care ar fi platit-o unei banci daca i-ar fi acrdat un imprumut. Aceasta dobanda va acoperi riscul de plasament al sumelor antrenate. Adeseori, dobanda percepura acopera si profitul vizat de finanțato din operatiune si trebue sa fie atractiva pentru beneficiar .

Schiematic, aceasta forma de leasing se prezinta astfel

M.Andeca, leasingul – cale de finanțare a Imm-urilor, Ed.Crimm,Bucuresti, 1997,pag 37.

Leasingul furnizor este sitoația extreme de simpla cand furnizorul coincide cu societatea de leasing. In acest caz, nu mai sunt necesare fonduri pentru achiziționarea bunului de catre societatea de leasing deoarece aceasta este insași cu furnizorul. Aceasta modalitate de furnizare este, de sigur, și cea mai ieftina dar destul de rar intanlita in practica. Schiema de derulare se prezinta astfel

Societatea de leasing

furnizor

Beneficiar

Leasingul cu finanțare bancara se caracterizeaza prin aceea ca societatea de leasing fiinanteaza bonul pe baza unor resurse financiare atrase de obicei, de la banci. In acest caz, dobanda perceputa de banca este transferata beneficiarului prin ratele de leasing. Acesta modalitate de finanțare este cea mai des intanlita an practica deoarece volumul operațiunilor de leasing depasește potențialul financial al societaților de leasing. Schiema de derulare a leasingului cu finanțare bancara se prezinta astfel

Banca

Finanțator

Societate de leasing

Furnizor

Beneficiar

Op.cit.pag.40

Op.cit.pag.38

Leasingul leverage este utilizt fregventin tranzacțiile cu echipamente de mare valoare cum ar fi avioane in care societatea de leasing finanțeaza doar o parte din valoarea bunului restul fiind acoperit de diferiți creditori(socetați de finanțare) cere, contra unei dobanzi, isi vor recupera sumele avansate din ratele de leasing incasate de la beneficiar. Acesti creditori nu vor solicita societații de leasing rambursarea sumelor in afara clauzelor prevazute in contractul de leasing, asumandu-și astfel riscurile operațiuni. Garantia rambursari sumelor o reprezinta granțiile oferite in cadrul contractului de leasing de catre beneficiar societații de leasing. Schiematic, modalitatea de derulare a acestei forme de leasing arata astfel20 :

Societate de finanțare

Societate de finantare

Finanțator

Societatea de leasing

Furnizor

Beneficiar

Leasingul cu credit furnizor apare in situatia in care furnizorul livreaza bunul pe credit, urmand a incasa contra valoarea sa de la societatea de leasing pe masura incasarii ratelor de leasing de catre aceasta de la beneficiar. Și in acest caz, ratele de leasing ar trebui majorate cu dobanda aferenta vanzarii pe credit (practica vanzari an rate). Schiema de derulare a acestei operațiuni se prezinta astfel

Finanțator

Societatea de leasing

Furnizor

Beneficiar

O.cit, pag.39

M.Andreica,Op.cit.,pag.40

C) In functie de poziția furnizorului in contractul de leasing distingem leasing direct si leasing indirect.

Leasingu direct se realizeaza prin inchieierea contractului intre producator și utilizatorul bonului ce face obiectul operațiunii, finanțarea fiind asigurata de furnizor (producator). In acest caz, furnizorul este identic cu locatorul, acesta din urma putand fiind producatorul, dar si comerciantul bunului respective.

Leasingul indirect presupune existența societațiilor specializate de leasing, care preiau creditarea, prestarea de servicii contractarea, finanțarea și controlul plații ratelor, asumandu-și și riscurile acestor operațiuni. In acest caz in plus fața de contractul de locație incheiat intre societatea de leasing și beneficiar se mai inchieie si alte contracte, cum ar fi :un contract de vanzare – cumparare inchieiat intre producator și societatea de leasing și un contract de mandat intre societatea de leasing si beneficiar. Societațile de leasing pot fi:

a)     Societați de leasing generale – sunt societați care au ca obiect de activitate leasingul de echipamente industriale al bunurulor de folosința indelungata și al imobilelur, cu destinatie comercuala Sau industriala, cu destinație de locuința ori leasingul fondului de comerț. La randul lor aceste societați pot aparea fie ca firme indempendente, fie ca sucursale ale unor societați financiare.

b)     Societați de leasing de intermediere –desfasoara o activitate de mijlocire. Proprietatea asupra echipamentelorinchiriate apartin celor care au furnizat fondurile de investiții care urmaresc, de fapt pe aceasta cale evaziunea fiscala

c)     Societați de leasing integrate – sunt constituite de catre firmele producatoare care au inființat societați de leasing propri pentru a beneficia de avantajele financiare ce rezulta din aceste tranzacți. printer aceste intreprinderi figureaza marii producatori de calculatoare electronice si de industria aeronautica, companiile telefonice, etc.

D) Continuțul ratelor de leasing,leasingul poate fi brut sau net.

Leasingul net se caracterizeaza prin ace ca ratele de leasing se carculeaza umai pe baza prețului net de vanzare al obiectului contractului fara sa includa costul intretinerii sau al reparațiilor.

Leasingul brut (full-service leasing) este caracterizat prin acea ca ratele de leasing include chieltuielile de intretinere service, reparații și asigurare.

De obicei, in cazul leasingului operațional se inchieie și un contract de full-service sau aceasta este integrat celui anterior.

Aceasta forma de leasing se intanleste la instalațiile complexe sau acolol unde se dorește cucerirea pieței. In cadrull acestui tip de leasing furnizorul asigura și instruirea și specializarea personalului clientelei, aceasta pt exploaterea cat mai raționala a obiectului contractului de leasing

E) In funcție de durata de leasing, distingem :leasing pe temen scurt, leasing pe termen mediu, leasing pe termen lung

Leasingul pe termen scurt consta in inchiriere bunurilor pe o durata de cateva ore, zile, sau luni mai multor beneficiari amortizarea se realizeaza prin inchirierea pe termene scurte mai multor clienți.

Leasingul pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin inchirierea consecutiva a acestora mai multor beneficiari pe termene scurte de 2-3 ani.

Leasingul pe termen lung se practica frecvent pe piața bunurilor imobiliare pentru cladiri complet utilate, durata fiind de circa 20-30 de ani.

F) dupa particularitațile tehnicii de realizare, se disting diferite forme de leasing: lease-back, leasing actionar, leasing experimental, time-sharing, master leasing leasing cu operator intercalate, operațiuni de hire-renting.

Lease-back-ul este o forma speciala a leasincului, conținutul economic al acestei operațiuni, ca și in cazul leasingului obișnuit, fiind de creditare. Diferența este ca in cazul operațiuni „clasice”societatea de leasing cumpara de la o intreprindere producatoare – exportatoare si il anchiriaza unei terțe firme, pe cand, in cazul lease – back – ului, societatea de leasing cumpara bunul chiar de la firma utilizatoare pentru a i-l reinchiria cu promisiunea de a i-l vinde ulterior la un preț scazut. Acest tip de operațiune se utilizeaza de regula pentru bunurile imobiliare dar uneori și pentru bunurile mobiliare ele permițand o finanțare pe termen lung in condiții mai simple decat prin procedee tradiționale

Lease-back-ul indeplineste astfel funcția de inprumut ipotecar, deoarece proprietatea dobandita de comparator finanțator reprezinta intr-un anumit fel echivalentul dreptului real al unui creditor ipotecar. Practicarea contractului de lease – back s-a raspandit mai asles pentru bunurile din domeniul informaticii,electronicii, respective pentru bunurile monile de mare valoare.

In concluzie, caracteristicile principale ale operațiunii de lease back sunt

utilizatorul dobandeste lichiditațile din vanzarea bunului;

utilizatorul iși menține dreptul de folosința asupra bunului in schimbul plați redevențelor;

Schiema de derulare a operațiunii de lease – back se prezinta astfel

Beneficiarul

Societatea de leasing

Leasingul acționar reprezinta o tehnica financiara pusa la punct de Groupement Fran ais D'Entreprise și denumita „credit – bail d'acțion”care a fost inventata pentru a intampina cerintele tot mai mari ale intreprinderilor mici și mijlocii in ce priveste atragerea de fonduri. Modul de derulare a leasingului acționar este analog cu cel al lease – back – ului cu deosebirea ca beneficiarul nu vinde bunul, ci acțiuni ale societații unui fond de investiții care le va ceda in locație in schimbul unei chiri stipulate in contractul de locație. La inchieierea contractului, societatea emitenta are posibilitatea de a rascumpara propriile acțiuni la un preț convenit intre parți, ținand seama de varsamintele efectuate pana la momentul respectiv. Schiema de derulare al leasingului acționar ar fi24 :

S.A. Ross,R.W.Westerfield, corporate finance, Ierwin,Boston, 1993 pag 675

M.Andreca,Op.cit.,pag.42

Op.cit.,pag42

Master leasingul sau leasingul de containere este utilizat adesea de expeditorii de marfuri și de carauși pentru care este mai avantajoasa inchirierea de containere decat achiziționarea lor, c ear implica chieltuieli suplimentare cu organizarea și exploatarea lor, cu intreținerea, repararea, pregatirea unui personal calificat.De aceea, firme specializate in ținerea parcului de containere realizeaza toate aceste servicii. Aceasta modalitate de leasing se prezinta sub doua forme:

term leasing,ceea ce reprezinta o inchieriere pe termen dat:

trip leasing sau inchirierea cu voiajul șiin care intra in calcul poziția containerelor pe trasee și regimul exploatarii lor.

Leasingul experimental reprezinta o tehnica de realizare a unei operațiuni de leasing care se utilizeaza in scopul promovarii exportului de mașini și utilaje și care consta in inchirierea acestora pe termen scurt, cu condiția sa fie achiziționate de beneficiarii locațiunii daca sunt corespunzatoare cerințelor, sau sa fie restituite daca reprezinta unele neajunsuri

Time-sharingul presupune sistemul de inchiriere in timpi partajați, simultan mai multor clienți care iși impart minutele sau orele de utilizare-funcționare. Aceasta forma de leasing s-a adoptat in practica din considerente economice cum ar fi de exemplu: costul ridicat al unor utilaje, echipamente electronice de calcul, avioane moderne de transport precum și uzura morala rapida a acestora. Sistemul prezinta doua avantaje esențiale :

a)        Pentu locatari, ii permite sa-și acopere nevoile platind o rata de leasing mai mica de cateva ori decat rata normala.

b)        Pentru locatori, prin utilizarea cat mai completa a bunului se obține o rata totala de leasing mult mai mare decat cea care s-ar percepe de la un singur beneficiar.

Leasingul cu operator intercalat apare in situația in care beneficiarul nu are bonitatea solicitatea de finanțator pentru a putea beneficia de facilitațile contractului de leasing. De aceea se poate apela la o alta societate comerciala care sa devina titulara contractului de leasing și cu care sa se asocieze in participațiune pentru a derula contractul.

Al. Puiu, Tehnici de negociere, contractare și derulare in afacerile economice internationale, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 1997,pag. 243

In acest caz, beneficiarul joaca rolul unui operator de leasing, iar contractul va fi incheiat cu societatea care deține garanțiile necesare deruladii operațiunii, stipuland posibilitatea subinchirierii sau exploatarii in comun cu alte societați comerciale a bunului ce face obiectul contractului.

Operațiunile de hire-renting sunt cosinderate forme „intermediare”de leasing. Prin „hire” se ințelege inchirierea pe termen scurt a unor mijloace de transport, utilaje și aparate, inclusive asigurarea service-ului. „Rentingul” reprezinta o operație de inchiriere de scurta durata, dar mai lunga totuși decat operațiunea „hire”. Și in acest caz se asihura aproape fara excepție garanția funcționarii utilajelor, iar proprietarul isi asuma obligația intreținerii și reparațiilor.

Operațiunile de hire-renting nu sunt considerate operații de leasing din urmatoarele considerente:

Le lipseste o caracteristica definitorie a operațiunilor de leasing, și anume aceea ca in timpul inchirierii de baza in toate formele de leasing contractul nu poate fi revocat de nici una dintre parți

Constau in traditionala locație din partea unei societați de servicii a unui parc de utilaje standardizate, pe cand in leasing inervine o societate care cumpara in scopul inchirierii bunuri specifice cerute de operatori economici;

Societațile de hire-renting lucreaza cu utilaje standard (vagoane aparatura medicala, centrale electrice de putere mica), pe cand societațile de leasing inchiriaza pe termen mediu mașini cu un inalt grad de specializare și care se afla sub incidența progresului ethnic galopant ;

De obicei, societațile de leasing desfașoara o funcție pur finanțatoare, asumandu-si riscul asigurari bunurilor inchiriate, in timp ce societatea de hire-renting adauga alte prestații cum ar fi cele de gestionare intreținere, consultanța si revizie periodica a utilajelor prin personalul ethnic de care dispune;

contractul de leasing presupune cumparare de utilaju pentru care trebue sa se cunoasca anticipat rentabilitatea, durata de utilizare și modalitațile de amortizare, iar contractul de hire-renting permite utilizatorului sa beneficieze de utilaje deja disponibile oricand doreste si e durata optima.

26 Op. cit., pag.

F)    In funcție de natura tranzacției exista: leasing mobiliar, leasing imobiliar si leasing de personal.

Leasingul mobiliar reprezinta acel contract de leasing ce presupune darea in locație a unui bun mobiliar cum ar fi mijloace de transport (automobile) dar și mijloace de producție (mașini, utilaje, echipamente). In cazul automobilelor, de regula locatorul ofera toata gama serviciilor de garanție, respective de intreținere și reparații. Aici se include și lesingul bunurilor de larg consum ce are menirea de a satisface nevoile gospodariei cu privire la bunuri de genu: televizoare, video-playere, camere video și diverse aparate electro casnice.

Leasingul imobiliar este acel contract de locație ce presupune darea in locație a unui bun imobil, cum ar fi cladiri, hale industriale și terenurile aferente lor. Un caz specific este acela in care se inchiriaza cladiri complet mobilate. In cazul incapacitații de plata a locatarului, societatea de leasing se afla in situația dificila de a valorifica bunurile respective.

Leasingul de personal s-a dovedit a fi o forma foarte eficienta pentu satisfacerea nevoilor temporale de personal ale societaților mici și mijlocii pentru durate mai scurte sau mai lungi. Aceasta forma de leasing consta in inchirierea de personal specializat de la agenți de vanzari pana la directori („manageri de criza”), pe perioade de la cateva zile pana la cateva luni.

Avantajele leasingului de personal pentru interprinderi:

se evita toate formalitațile administrative, acestea cazand in sarcina agenției; contracte de munca, salarii, impozite, etc.,

ce evita majoritatea constrangerilor din legislația muncii, motive intemeiate pentru incetarea contractului de munca, preaviz, concedi medicale sau de odihna

se acționeaza rapid și flexibil: personalul poate fi practic schimbat de la o zi la alta.

Avantajele leasingului de personal pentru angajați:

flexibilitate: se poate lucra numai pe anumite perioade, de la cateva zile la cateva luni;

caștigurile materiale sunt de obicei mai mari decat in cazul unor angajar permanente, pe un post similar;

dobandirea unei experiențe mai bogate decat atunci cand se lucreaza o perioada mai lunga la aceiași firma.

H)   Dupa direcția leasingului, distingem leasing intern și leasing internațional (extern).

Leasingul intern intervine atunci cand parțile implicate in contractul de leasing provin din aceeiași țara.

Leasingul internațional sau extern intervine atunci cand parțile implicate in contractul de leasing provin din cel puțin doua țari diferite. Acesta poate fi la randul sau de import, de export și de transit.

a)     Leasingi de import apare atunci cand locatarul și furnizorul sunt persoae juridice straine, ceilalți participanți fiind autohtoni. Aceasta forma de leasing este foarte raspandita mai ales in țarile in curs de dezvoltare care se confrunta cu o acuta lipsa de capital

b)     leasingul de export este leasingul in care furnizorul și locatorul, pe de-o parte, și beneficiarul, pe de alta parte aparțin unor țari diferite operația fiind asemanatoare cu cea de import, dar privita din perspectiva furnizorului

c)     Leasingul de tranzit se caracterizeaza prin faptul ca toți participanții la operațiunea de leasing (furnizorul, logatorul, beneficiarul) aparțin unor țari diferite. Acest tip de leasing s-a dezvoltat in principal din dorința participanților de a beneficia de reduceri sau scutiri de impozite, de facilitați vamale sau de acordurile de care una sau mai multe țari le practica.



Determinanții politicii de leasing a interprinderilor

Avantajele și limitele leasingului

In condițile revoluției tehnico ștințifice contemporane, cand innoirea produselor și uzura morala sunt deosebit de accelerate, leasingul se dovedește a fi alternativa pentru obținerea unor utilaje costisitoare

Avantajele leasingului pentru beneficiar sunt:

mecanismul de plata prin ratele de leasing constituie un avantaj pentru utilizato prin economisirea in faza inițiala a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie;

nu necesita garanți suplimentare;

flexibilitatea ce deriva din posibilitatea formularii mai multor variante de leasing

reprezinta o cale de acces la tehnologi avansate și de dezvoltare a activitați;

marimea constanta a chiriei faciliteaza programarea mai riguroasa a chieltuielilor;

durata de inchiriere poate fi stabilita astfel incat inerprinderea sa fie dotata permanent cu masinile cele mai moderne și cu cel mai bun randament;

posibilitatea de a negocia modul de eșalonare a ratelor;

se poate conveni cu furnizorul sa se inlocuiasca utilajele cu altele mai moderne, beneficiarul fiiind astfel ferit de efectele nocive ale uzurii morale;

obținerea de utilaje pe perioade foarte scurte pe care nu se justifica cumpararea ;

posibilitatea folosirii in continuare și dupa inchierea contractului a mașini solicitanduse insa chiri mai reduse;

posibilitatea de a achuziționa bunul la inchirierea contractului la un oreț mai scazut dat de valoarea rezideala;

chieltuielile cu redevențe neplatite societaților de leasing sunt, in țarile nedesvoltate in totalitate ireductibile din profitul impozabil;

pentru bunurile provenite din import plata taxelor vamale și accizelor se calculeaza la valoarea reziduala ;

graficul de parți al unei operațiuni de leasing este mult mai flexibil decat cl unui credit bancar;

daca privim leasingul ca o metoda de privatizare, mangeri capabili vor putea fi atrași in aceasta acțiune de mare conplexitate, manageri care, neavand capital nu ar fi putut sperea la asemenea afaceri economice;

Utilizatorul poate beneficia la prețuri modice de know-how privind exploatarea optima a mașinilor utilajelor instalaților aflate in folosința sa pregatirea personalului și creșterea nivelului de calificare;

Bilanțul contabil al inteprinderi locatare nu este afectat in cazul sistemelor de contabilitate ;

Avantaj pentru obtinerea unui credit bancar prin faptul ca leasingul ofera o mai buna imagine financiara a inntreprinderii prin influențarea indicatorilor determinanți pe baza bilanțului contabil

permite depașirea anumitor dificultați legate de legislație

Autoritațile naționale, de obicei, acorda firmelor de leasing posibilitați de finanțare avantajoase asemanatoare creditelor de export cea ce determina ca finanțarea prin leasing pentru importatori sa fie mai ieftina;

Sporește mobilitatea adaptarii proceselor de fabricație in funcție de variația cereri pe piața interna și externa.

Avantajele leasingului pentru furnizor (producator):

Este o tehnica de marketing eficienta, contribuind la promovarea și dezvoltarea exporturilor

Se atrag noi beneficiary care nu pot plati intregul preț in cazul vanzarilor cash sau nici avansul in cazul vinzarilor pe credit;

castigarea de noi clienți prin faptul ca un anumit echipament este mai intai inchiriat pentru a-l convinge pe client de randamentul sau, iar in cazul unui rezultat pozitiv, acesta va achiziționa echipamentul;

Promovarea bunurilor de inalta calitate, dar cu prețuri ridicate;

permite depasirea anumitor dificultati legate de legislatie, de exemplu atunci cand legislatia nationala interzice anumite exporturi de masini si utilaje catre anumite tari

Rata profitului este, de regula, mai mare in cazul leasingului decat in vazari tradiționale.

Al.Puiu Valențele leasingului in Romania, Revista „Tribuna Economica” nr42/1996,pag.29

Avantajele leasingului pentru finanțator (societatea de leasing)

Opținerea unor castiguri suplimentare din revanzarea sau reinchirierea mașinilor și utilajelor care i-au fost returnate dupa expirarea perioadei de inchiriere de baza;

Pastrarea drepturilor de proprietate asupra bunurilor in regim de leasing putandu-se folosi ca garanți pentru noi imprumuturi.;

costurile de acchiziție a bunurilor sunt mai reduse pentru ca societatea de leasing are posibilitatea sa cumpere bunuri in condițimai avantajoase daca se specializeaza pe anumite bunuri;

ratele de rentabilitate obinuțe prin leasing sunt, ridicate.

Avantajele leasingului pentrut stat apar in cazul privatizarii societaților de stat prin leasing in sensul ca se conserva temporar proprietatea asupra unitați economice respective, ele putaand fi definitive privatizate dup ace clientul și-a dovedit calitațile manageriale, dodedind astfel ca interprinderea are reale șanse de progres.

Pe langa aceste avantaje, leasingul prezinta si anumite limite si comporta anumite riscuri.

Limitele si riscurile leasingului pentru beneficiar:

este eficient numai in condițiile in care se poate exploata obiectul contractului de leasing in toata perioada de inchiriere;

adeseori este mai costisitor decat cumpararea pe credit iar opțiunea pentru astfel de operațiune se justifica numai daca sumele eliberate pot fi investite in alte domenii rentabile;

operațiunea devine realmente rentabila in situații numericeste limitate ;

prezinta condiți restrictive in ceea ce privește obligațiile de intreținere a bunuui maia les in cazul leasingului operațional;

in cazul leasingului financiar, inposibilitatear rezilieri contractului inainte de termen, chiar daca bunul devine inutibilizabil;

avantajul reducerii impozitului datorat prin includerea ratelor de leasing pe chieltuieli reductibile este adeseori supraestimat, putand conduce la decizi greșite privind unele oferte de leasing .

Limitele si riscurile leasingului pentru societatea de leasing

bunurile inchiriate pot fi deteriorate prin utilizarea necorespunzaroare a lor de catre beneficiar;

sunt situații in care un bun utilizat temporal sa nu-și mai gaseasca socilitanți;

necesita o instruire speciala a personalului atat la furnizor, cat și la beneficiar cu privire la deteriorarea bunului inchiriat in special pentru faza inițiala și finala a inchirieri contractului de leasing;

derularea operațiunilorde leasing presupune un numar mare de consilieri si analști financiari, marindu-se astfel costul tranzacțiilor;

riscurile pot creste pe masura creșterii numarului beneficiarului, a exigențelor privind solvabilitatea, a creșterii duratei pe care pot acționa factori aleatori, a creșterii ponderii tranzacțiilor transnaționale;

dificultatea recuperarii bunului in cazul rezilierii contractului;

pot aparea pierderi in situația neincluderii in contract a unor clause referitoare la actualizarea prețului in cazul in care marimea dobanzilor inclusa in ratele de leasing nu acopera nivelul inflației mai ridicat decat cel prognozat.

Limitele și riscurile pentru furnizori (producator) sunt aceleeași cu ale societații de leasing in cazul in care practica leasingul direc. Decizia privind folosirea leasingului este deci rezultatul optimizarii a numeroși factori dintre care unii cu acțiune contra dictorie.

In ansamblu insa leasingul se dovedește o forma moderna de finanțare și circulație a marfurilor, cu perspective inseminate de extindere in afacerile economice interne și internaționale.

2.3 Factori determinanți pentru politica de leasing

Principiul de baza al intregului sistem al afacerilor de leasing este centrul general pe care se bazeaza orce activitate economica, enunțat de economia politica clasica, comform careia scopul activitați inerprinderi este de a produce profit și aceasta prin maximizarea veniturilor cu o minimizare corespunzatoare a costurilor. Aceasta este cheia succesului atat la producatorul/furnizorul de leasing, cat și la locatorul de leasing: sa obțina o eficiența maxima cu costuri minime. Factorii determinanți pentru politica de leasing a intreprinderilor ar putea fi sistematizați in cadrul a doua mari grupe:

I Factorii cantitativi

II Factori calitativi

Factori cantitativi ce stau la baza decizilor de leasing.

Vom cuprinde in categoria factorilor cantitativi care stau la baza deciziilor de leasing aceei factori pentru care se poate realize o cuantificare exacta, valorica lor. In cea mai mare masura, factorii cantitativi vor fi reprezați de costul operațiunii de leasig reflectat in principal prin valoarea ratelor de leasing. Intr-o clasificare generala consideram ca aparținand grupei factorilor cantitativi care influențeaza decizia de leasing urmatorii factori:

a)      costurile de procurare a obiectului leasingului;

b)     costurile de finanțare;

c)      factorii fiscali;

d)     factorii de influența referitori la valoarea reziduala;

a) Costurile de procurare a obiectului leasingului

Valoarea costului obiectului de leasing este determinata in politica de leasing deoarece acest element va fi reprezentat in mod corespunzator in structura de costuri a ratelor de leasing. Aceste costuri vor trebui ca fie recuperate de locator indifferent de tipil de contract de leasing incheiat. Costurile de procurare a obiectului leasingului trebuie comparate cu costurile de procurare prin cumpararea directa de la furnizor, decizia de leasing trebuind a fi analizata de catre utilizator prin prizma categoriilor de elemente componente ale costurilor de procurare astfel:

i)          Costul de achiziție al bunului.

Societațile de leasing, spre deosebire de utilizatori, acționeaza pe o piața a lor deja formata, in cadrul careia au dezvoltat legaturi ci furnizori obiectului de leasing, acest lucru acționand favorabil asupra costurilor de achizitie. Costul de achiziție a bunului ce face obiectul leasingului cuprinde cel puțin urmatoarele elemente:

prețul negociat cu furnizorul;

cheltuieli dee transport-manipulare;

cheltuieli de instalare și punere in fucțiune;

alte impozite și taxe nedeductibile.

ii) Costurile de contractare

Cheltuielile ocazionate de contractarea unui leasing relative la contractarea unei cumparari obijnuite cuprind cel puțin:

costuri cu negocierea și contractarea;

costuri cu legalizarea actelor;

costuri reprezentand diferite impozite șo taxe;

costuri reprezentate de valorificarea bunului la sfarsitul perioadei de leasing

iii)      Costuri cu serviciile

Costurile cu serviciile prestate de societatea de leasind pot fi, de asemenea, netfavorabile chiar numai datorita fregvenței contractelor de leasing similare. Astfel, in cazul unei cooperari intre lpcatorul de leasing și producatorul obiectivului leasingului, se pot asigura servicii de inalta calitate utilizatorului leasingului. In cadrul acestor service se include cel puțin:

servicii cu lucrari de reparații;

servicii cu operațiunile de inreținere;

servici cu incheierea contractelor de asigurare, cuantificarea si plata primelor de asigurare.

b)    Costuri de finanțare

Sursele de finanțare pentru orice intreprindere sunt formate, asa dupa cum se cunoaște, din capital propriu și capital strain.

Pentru societațile de leasing insa, finanțarea obiectului leasingului din capital strain are, am putea spune, o natura si o abordare pur teoretica, in ceea mai mare parte finanțarea realizandu-se pe seama capitalului strain, a creditelor bancare prin excelența. Din aceasta perspectiva, costurile de finanțate ale societaților de leasing trebuie analizate prin prizma elementelor componente ele acestora astfel:

costuri de finanțare reprezentate de dobanda bancara aferenta finanțarii obiectelor cedate in leasing;

costuri de finanțare reprezentate de costurile de administrare ace activitații locatorului;

costuri de finanțare reprezentate de primele de riscuri constituite de locator, ocazionate de derularea unui anumit tip de leasing;

costuri de finanțare reprezentate de cota de profit a locatorilor;

C) Factori fiscali

Un factor cu influenta majora asupra operatiunilor de leasing este politica fiscala practicata de stat. Stimularea intreprinderilor in directia cresterii activitatii desfasurate se poate realiya prin promovarea unei politici de destindere fiscala si invers

In SUA, mai mult de cat in orcare tara industria Americana de leasing este direct influentata de politica de impozite. Unul dintre avantajele fiscale majore acordate in SUA il constitue deductibilitatea fiscala a ratelor de leasing. Pentru aceasta contractul de leasing trebue sa indeplineasca criterile prevazute de Internal Revenue Service (IRS), dintre care principalele sunt

durata contractului sa fie mai mica de 30 de ani,astfel leasingul este privit ca o forma de vanzare;

leasingul nu trebue sa aiba o schema a plaților de chirii care sa fie mai ridicate la inceputul leasingului si foarte scazute dupa accea;

leasingul nu trebue sa aibe o opțiune de achiziție a activului la un preț sub valoarea sa justa (de piața);

plata chiriilor trebue sa furnizeze locatorului o rata de venit corecta, profitul potențial al locatorului trebue sa fie independent de avantajele fiscale ale afacerii;

_____ _______ ______ ____________

Ross S.A.Westerfild, corporate finance, Irwin, Boston, 1993, pag.678

leasingul nu trebue sa limiteze locatarului dreptul de a emite obligațiuni sau de a plati dividende, atat timp cat contractul de leasin este in vigoare;

reinoirea opțiunilor de apelare le leasing trebuie sa fie rezonabila și sa reflecte valoarea corecta de piața a bunului dat, aceasta cerința poate fi satisfacuta prin acordarea utilizatorului a primei obțiuni in cazul existenței unei oferte concurente din afara.

Data fiind influența puternica a politici fiscale asupra operațiunilor de leasing, pe plan mondial a-s generalizat noțiunea de leasing fiscal. In cazul leasingului fiscal, locatarul poate finanța dobandirea unui bun in condiții de cost mai bune decat cele pe care le-ar obține astfel pe piața de capitaluri, in timp ce locatorul iși remunereaza fondurile investite cu o rata a dobanzii superioara celei de pe piața. La contractarea unui leasing de acest tip, rolul hotarator il au reglementarile fiscale aferente fiecarei țari referitoare la taxele vamale, impozitele și politicile tarifare sau netarifare.

Tot o forma a leasingului fiscal este leasingul double-dip (depreciere dubla). Aceasta forma de leasing nu se datoreaza neaparat numai unor reglementari fiscale, ci, in mod indirect, este rezultatul unor concepții despre proprietați diferitecare guverneaza contabilitatea diferitelor țari.

Astfel, in situația cand locatarul și locatorul se afla localizați in țari in care exista concepții diferite referitoare la proprietate, exista posibilitatea ca mortizarea sa fie inregistrata de doua ori: d data la locator in virtutea dreptului de proprietate juridic pe care il deține asupra bunului și o data la locatar, in virtutea dreptului de proprietate economic pe care il deține ca urmare a beneficierii in mare parte de avantajele economice ale utilizarii bunului.

d). Factor de influența referotori la valorificarea obiectului de leasing la valoarea reziduala

decizia de finantare prin leasing a locatorilor este influentata de posibilitatea de valorificare a obiectului leasingului cel putin la vaoare reziduala, atunci cand contractile de leasing nu se finalizeaza cu cumpararea bunului. Aceasta incertitudine a realizarii valorii reziduale va afecta corespunzator valoare ratelor de leasing determinate de locator.

Totusi, atuncii cand utilizatorii se oblige sa garantere o anumita valoare reziduala, locatorii vor ajusta nivelul ratelor de leasing deoarece riscul la care sunt supusi, privind realizarea valorii reziduale este redus.

Pe de alta parte, remunerarea acestei garanti suplimentare acordate de locatar poate consta si in cedarea a procentului de castig obtinut de locator din valorificarea bunului.

Garantarea valorii reziduale din partea locatarului se bazeaza pe premise ca obiectul de leasing va fi intretinut in conditi optime astfel incat , la data incheierii contractului de leasing, valoarea cu care ar putea fi valorificat pe piata depaseste valoarea reziduala contractuala.

II Factori calitativi ce stau la baza decizilor de leasing

Atunci cand se fundamenteaza decizia de finantare prin leasing, va trebui ca, in afara de factirii cantitativi care induc costul leasingului determinat cifric, sa se tina seama de o serie de criterii calitative care nu pot determina o cuantificae exacta a avantajului leasingului insa au un rol foarte important in stabilirea decizie de finantare prin leasing. Factorii de decizie din fiecare inerprindere vor analiza ceriteriile cantitative de findamentare a deciziilor de finantare completate cu ceiteriile de ordin calitativ care, impreuna analizate, va trebui sa identifice sis a caracterizeze avantajul unui instrument de finantare pentru dobandirea obiectelor de investiti.

In acest sens o mare parte a specialistilor considera ca finantarea prin leasing este mult superioara din punctual de vedere al criteriilor de calitate, celorlalte variante de finantare.

Factori calitaivi care inclina balanta decizionala in favoarea leasingului ca modalitate de finantare sunt:

a)     uzura morala a bunurilor care, in conditiile revolutiei tehnico-stintifice actuale este foarte intense reprezinta un factor foarte important in favoarea leasingului. Uzura morala depinde de fiecare domeniu de activitate in care se incadreaza bunurile in discutie. Intr-un domeniu in care procesul tehnologic este foarte rapid, este normal ca o firma dornica sa achizitioneze anumite bunuri sa recurga la leasing deoarece, in acest caz, nu se justifica cumpararea lor.

T.Molico, M.Wunder, Leasingul, un instrument modern de investiti si finantare, Ed.CECCAR Bucuresti,2003 pag. 128

Prin leasing costurile uzurii se transfera de la locatar la locator. Sigur ca acest risc se va include in ratele de leasing, locatarul platind pentru acest risc insa, valoarea cuantificata a acestui risc este mai mica decat valoarea riscului generat din cumpararea bunului. Acest lucru se intampla deoarece societatile de leasing sunt lmai bine protejate impotriva riscului uzurii morale.Daca echipamentul in locatie devine deposit pentru utilizator, societatea de leasing poate gasi alti utilizatori pentru acest echipament este inca util, reusind astfel sa creasca valoarea reziduala a bunului. Locatorul, care de dodicei este o institutie financiara de mare amploare are posibilitatea de a se angaja in activitati de redirectionare de active intre utilizatori cu costuri mai reduse decat locatarul.

b)    Durata de utilizare a bunului este, de asemenea, un factor care influenteaza decizia de finantare prin leasing. De exemplu o inteprindere are nevoe decapacitati de productie suplimentare pentru obtinerea unui sortiment de produs, datorita cererii crescute de produse intro perioada de varf,relative scurta. In acest caz, este evident ce il va procura in leasing si apoi il va returna dup ace nu mai are nevoe de el. Daca suficiente firme au o cerere necorelata in timp de un astfel de bun, atunci volulul afacerii va fi suficient pentru ca cineva sa se specializeze in inchirierea acelui bun si astfel sa creeze o oferta.

In concluzie, daca durata de viata a unui bun este semnificativ mai mare decat durata pentru care firma doreste sa foloseasca bunul, atunci exista avantaje reale in favoarea leasindului fata de cumpararea bunului.

c) un alt factor calificativ care poate fi luat in considerare ca argument in favoarea leasingului este costul ridicat al unor utilaje si capacitatea lor de productie mult mai mari decat nevoile normale ale unui singur client. Acestea ar putea fi, desigur, cumparate cu fonduri obtinute dintrun imprumut bancar si eventual inchiriate in timpi partajati altor interprinderi care au nevoe de el pe termen scurt. Insa si aici intervine faptul ca un simlu utilizator al bunului nu are suficiente cunostinte de a actiona p o astfel de piata sii in plus ar intervene chieltuielei de cautare de noi utilizatori.

In consecinta, vor aparea costuri de contractare majorate comparative cu finantarea respectivului utilaj in system leasing.

d) nu in ultimul rand a mentiona ca un factor important in favoarea leasingului politica de credit a fiecareai tari. Astfel, munca administrative si timpul necesar pentru achizitionarea unui credit bancar sunt mult mai mari decat ce necesar pentru inchieieraea unei tranzactii de leasing. Un contract de leasing se poate incheia intro zi spre deosebire de unul de creditatre care necesita o perioade mai indelungata decat prospectarii si studii de fezabilitate.

Spre deosebire de leasing, in cazul creditului trebuie depuse garantii materiale. Un alt avantaj major al leasingului comparative cu creditului este flexibilitatea. Cand lucreasa cu o banca, utilizatorul cae observa pe parcursul perioadei de plata ca nu iii mai convin conditile contraactului se loveste de imposibilitatea de a modifica datele acestului contract. In cazul leasingului in situatia in care clientul solicita sa achite rate mai mici durata contractului poate fi prelungita. In plus la sfarsitul perioadei de plata a ratelor de leasing, beneficiarul poate opta, de exemplu, pentru prelucracea unui nou echipament in conditiile stabilite prin negociere cu vanzatorul sau poate renunta la acel bun daca nu ii mai este necesar.



Modalitati de derulare a operatiunilor de leasing

3.1 Etapele unei operatiuni de leasing

Derularea unei operatiuni de leasin presupune parcurgerea unor etape care comporta anumite caracteristici in functie de specificul diferitelor forme de leasing.

I.         Modalitatea clasica de derulare a leasingului presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

A)     Studierea pietelor interne si externe in vederea identificarii produselor care vor fi promovate prin leasing si studierea fezabilitatii tranzactiilor. Promovarea leasingului presupune un studio atent al cererii potentiale, dar si o reclama comerciala adegvata care sa puna in evidenta avantajele leasingului. De aceea sunt necesare programe de marketing promotional care ca prezinte specificul mecanismului leasingului dar si extinderea sa, tinand seama ca inca este relative necunoscut pe anumite piete.

B)     Etapa procentuala consta in contractarea partenerilor si declansarea negocierilor privind operatiunile de leasing. Initiative o pot avea societatile de leasing care lanseaza oferte de bunuri spre inchiriere, dar mult mai adesea beneficiarul este cel care intogmeste o cerere de inchiriere a unor bunuri in leasing. Astfel, in functie de necesitatile proprii, acesta va prospecta piatabunului ce doreste sa-l preia in leasing, va solicita oferte de la producatori si va selecta cea mai avantajoasa foerta din punctual de vedere al raportului performante/pret de vanzare. Dupa alegerea unei variante de dotare este posibil ca beneficiarul s il contacteze direct pe furnizor pentru a-i expica intentia de a achizitiona bunul in sistem de leasing si a-i solicita in termen mai mare de valabilitate a ofertei

Urmatorul pas efectuat de beneficiar este cel al abordarii societatilor de leasing in vederea cunoasterii conditiilor de finantare oferite si a luarii unei decizi. In acest sens beneficiarului va emite cereri de oferta spre inchiriere societatilor de leasing selectate. Alegerea societatilor de leasing se face dupa mai multe criteri: intrun studiu efectuat in SUA s-a observat ca beneficiary bunurilor in leasing isi selecteaza ofertele de leasing cel puțin dupa urmatoarele criterii in ordinea preferințelor:

asigurarea serviciilor de intretinere si mentenanța in principal cand este vorba de echipamente de birou ;

mobilitatea determinarii plaților lunare;

volumul economiilor de capital in faza inițiala;

costul total al echipamentului

repercursiuni asupra bilanțului contabil

Aceste cereri vor contine intenția de a intra in posesia bunului dorit, date cu privire la identitatea societați locatare, furnizorii de la care se prefera sa se obtina bunul respective, prețul acestuia termenul de livrare, reglementari cu furnizorul cu privire la modul de folosire a utilajului, durata de amortizare etc.

Cererea va fi insoțita de un dosar de informații relative la activitatea firmei si un plan de afaceri. Printer cele menționate mai sus, dosarul de finanțare privind achiziționarea unui bun in leasing trebue sa cuprinda mai mult s-au mai puțin in funcție de cerințele fiecarei societați de leasing, urmatoarele

scurta prezentare a evoluției activitații societații și a experienței echiaei manageriale; copii dupa actele legate de constiruire a societații

situațiile financiare vizate de Ministerul Finanțelor pe ultimi 2-3 ani;

balanța de verificare a ultimei luni calendaristice;

studiul de fezabilitate sau planul de afaceri afferent proiectului de finanțare;

situația creditelor si angajamentelor angajate;

fluxul de numerar (trezonerie) previzionat pe durata locației.

Studiu efectuat de Equipement Leasing Associațion, SUA, 1998.Sursa : www.eleonline.com

Pe baza acestor documente, societatea de leasing va analiza bonitatea firmei și fezabilitatea proectului de finațare. Trebue contificate toate riscurile care pot sa apara in cazul acceptarii tranzacției si posibilitatea de diminuare a lor. In final, societatea de leasing va trimite beneficiarului acceptul de principiu sau refuzul.

Intr-o prezentare schematica, in aceasta etapa precontractuala apar urmatoarele relații intre participanții la operațiunile de leasing:

C)     Pregatirea inchieierii contractului de leasing

Dupa acceptul de principiu al cererii de inchiriere, societatea de leasing (finanțatorul)pregateste contractarea bunului si inchiierea acestuia. Astfel, acesta remite beneficiarului un precontract care va cuprinde cele 3 optiuni : promisiunea de vanzare a bunului la sfarsitul perioadei de locatie daca cesta asi manifesta intentia in acest sens, returnarea bunului s-au prelungirea contractului. De asemenea, societatea de leasing va mandata beneficiarul sa negocieze cu furnizorul si clauzele contractului de vanzare-cumparare privind caracteristicele bunului, vanzarea instalarea garantarea și intreținerea nunului, eventualele diferențe fața de factura proforma.

In urma ințelegerii intre beneficiar și furnizor, acesta din urma va emite oferta ferma. Societatea de leasing va lansa catre furnizor o camanda ferma care va fi suportul contractului de leasing dintre cele doua parți. Furnizorul confirma primirea comenzii și solicita un eventual acont.

Relațiile dintre participanții la operațiunea de leasing ce apar in acesta etapa a derularii unei operațiuni de leasing sunt prezentate schematic astfel:

Nu intotdeauna procedura de parcurs este cea de mai sus. De exemplu daca exista societați de leasing specializate pe un anumit produs, atunci beneficiarul se adreseaza direct acestora, urmand ca acesta din urma sa fie mandatat de societatea de leasing sa ia legatura cu furnizorul și sa negocieze condițiile de livrare.

D)     Incheierea propriu-zisa a contractului de vanzare-cumparare și a celui de leasing.

Aceasta etapa are caracter hotarator dearece de conținutul acestor contracte depinde revenirea unor riscuri , astfel incat sa nu se produca pagube vreunui partener de afaceri.

Furnizorul va emite factura, garanția și contractul de service catre finanțator, care va efectua plata in conformitate cu normele din contract. In paralel se incheie contractul de leasing intre societatea de leasing și beneficiar, iar acesta din urma efectueaza eventual o prima plata. Pentru a preveni pierderile cauzate de degradarea, distrugerea sau furtul bunului, precum și cele datorate de incapacitatea de plata a beneficiarului se va realiza o asigurare generala a tranzacțiilor sau numai a bunului, printr-un contract cu o societate specializata. Operațiile privind acesta etapa se prezinta schematic astfel:

E)     Livrarea bunurilor ce fac obiectul contractului.

Este un alt moment important, acesta presupunand incheierea unui proces-verbal de recepție semnat de parțile contractante. Acesta atesta faptul ca bunul corespunde specificațiilor aferente comenzii in cauza. In cazul livrarilor de utilaje și instalații urmeaza operația de instalare, cand se intocmește un alt proces-verbal prin care se confirma ca acestea sunt in buna stare de funcționare.

F)     Exploatarea bunului luat in leasing și lichidarea operațiunii.

Pe perioada inchirierii bunului, beneficiarul efectueaza plata ratelor, iar in timpul tranzacției are urmatoarele alternative:

prelungirea contractului la o chirie inferioara;

cumpararea de echipamente la o valoare reziduala;

restituirea echipamentului catre societatea de leasing.

Intr-o prezentare generala, modalitatea de derulare ale unei scheme clasice se prezinta astfel

M.Andreica, Leasing – cale de finantare a investitiilor pentru interprinderile mici si mijloci, Ed. Crimm, Bucuresti,1997, pag.55.

Acestea sunt etapele de derulare a unei operatiuni clasice de leasing. Diversele forme ale lisingului se grefeaza din punctual de vedere al modalitatilor de derulare pe etapele prezentate mai sus, cu mici modificari in functie de specificul fiecarei forme de leasing. Totusi, exista un tip de leasing si anume leasingul actionar, care se indeparteaza destul de mult fata de leasingul classic din punctual de vedere al modalitati de derulare. Din aceste considerente, consideram ca este necesar sa prezentam explicit modalitatea de derulare a acestui tip de leasing, cu exemplificare pe situatia economica a Romaniei.

II) Mecanismul de derulare a leasingului actionar presupune parcurgerea urmatoarelor etape

A)Efectuarea emisiunii de actiuni:

Operatiunea de leasing actionar poate fi declansata de orice societate comerciala pe actiuni care doreste sa-si mareasca capitalul social. In acest sens, va efectua o emisiune de actiunii, aceasta presupune elaborarea unui prospect de emisiune care contine informatii despre emitent si actiunile oferite, precum si termenii emisiunii respective. Structura acestor informatii este reglementata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) prin Regulamentul privind oferta publica de vanzare de valori mobiliare. Emisiunile de actiuni pot fi realizate fie prin oferta publica, fie prin plasament privat.

Plasamentul privat presupune contactarea prealabila a minimul 100 de persoane dupa criterii prestabilite si vanzarea catre un numar de maximum 35 de investitori a intregi emisiuni. Oferta publica presupune vanzarea actiunilor la cel putin 100 de personae nedeterminate.

In cazul nostrum se va efectua un plasament privat cu alegerea prealabila a fondurilor de investiti care vor subscrie. In general, daca valoarea emisiunii este mare, va trebui sa fie antrenate mai multe fonduri de investitii. De retinut ca nu orce societate comerciala poate efectua prospect de emisiune. De exemplu, societatile comerciale inchise au restrictii privind libera a actiunilor, distribuirea in public a actiunilor. Atat plasamentul privat, cat si oferta publica sunt autorizate de CNVM.

B) Achizitionarea emisiunilor emise anterior de unul sau mai multe fonduri de investitii, care devin astfel coproprietari cu emitentul.

C) Cedarea actiunilor de catre fondurile de investitii fie emitentului acesto actiuni, fie altor beneficiary, pe baza unui contract de leasing. Contractul de leasing va prevedea plata unei chiri din partea beneficiarilor care nu vor devenii proprietary ai actiunilor decat la sfarsitl perioadei de leasing, cand le vor rascumpara. Chiria se stabileste in functie de:

Marin Andreica, Leasing – cale de finantare a investitiilor pentu intreprinderile mici si mijlocii, Ed. Crimm, Bucuresti 1997, pag 52-53

perioada de amortizare a capitalului;

rata dobanzii practicate pe piata financiara in timpul locatiei pentru imobilizarea capitalului;

pretul de emisiune;

marimea chieltuielilor de gestiune a fondurilor;

valoarea de rascumparare;

rata de depreciere a monedei in care sunt evaluate actiunile.

Contractul de locatie va delimita clar drepturile si obligatiile beneficiarului pe perioada locatiei, precum si „privilegiile” de care va beneficia in relatia cu emitantul. Clauzele contractuale sunt specifice si doar partial se prupapun cu cele prezentate in operatiile clasice de leasing.

D) Beneficiarul sau emitentul rascumpara actiunile devenind coproprietar in societatea eminenta, respective proprietarul intregii emisiuni.

Daca acesta nu este interesat in rascumpararea actiunilor si nici nu este obligat prin contractul de leasing sa o faca, atunci fondurile de investiti vor putea vinde actiunile investitorilor interesati.

Contractul de leasing

Caracteristicile contractului de leasing

Caracteristica principala a contractului de leasing consta in caracterul sau atipic prin faptul ca acesta se situeaza undeva intre conractul de inchiriere, cumparare si creditare, insa in nici un caz nu trebuie privit ca si o conbinatie a acestora. In aceste conditii, contractul de leasing este calificat in literature de specialitate ca si un contract de tip „sui-generis”. In formularea caracterului „sui-generis” al contractului de leasing ne bazam pe cateva caracteristici sustinute in general de adeptii acestei teorii cum ar fi33 :

leasingul este un mod de finantare speciala pentru cedarea folosirii obiectului de leasing;

contractul de leasing, in general, nu este un tip de contract reglementat special prin Codul de Drept Civil;

prin contractul de leasing se constituie relatii specifice triunghiulare intre furnizorul de leasing – locatorul de leasing – utilizatorul de leasing;

in privinta delimitarii riscurilor afacerilor de leasing dintre locatorul de leasing si utilizatorul de leasing sunt unele clause specifice pentru astfel de contracte.

Adeptii teoriei „sui-generis”a contractelor de leasing au instituit chiar o teorie bifunctionala a acestui tip de contracte care argumenteaza acest caracter. Aceasta teorie se bazeaza pe existenta a doua functiuni ale operatiunii de leasing, egale ca importanta:

functia de uzufruct, adica de beneficiere a folosintei bunului preluat in regim de leasing;

functia de finantare a activitatii beneficiarului realizate prin leasing.

Din punctual de vedere al incadrarii juridice, contractul de leasing prezinta urmatoarele caracteristici

T. Moloic, E. Wunder, Leasingul, un instrument modern de investiti si finantare, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2003, pag. 60

E.I.Belu Magdo, Contracte comerciale traditionale moderne, Ed.Tribuna Economica, Bucuresti 1996, par. 144-149

este un act juridic bilateral care se inchieie intre societatea de leasing, in calitate de finantator (locator), si utilator, in calitate de beneficiar;

este un act sinalagmatic pentru ca albele parti se obiba reciproc, scesta da nastere la obligatii correlative si independente, fapt ce permite aplicarea principiilor generale relative la executarea ori neexecutarea contractelor sinalagmatice (exemplu:rezilierea);

are titlu oneros si continut patrimonial, adica tranzmiterea dreptului de folosinta se face contra cost si toti cei trei subiecti implicate urmaresc interese patrimoniale, si anume realizarea unui profi evaluabil in bani:

este un act netranslativ de proprietate, adica transmite doar dreptul de folosinta, nu si dreptul de proprietate;

are character consensual, adica simpla manifestare de vointa a partiilor este suficienta pentrun realizarea acordului in mod valabil;

are un character complex, realizand o intreaba gama de operatii;

este un contracr commercial, deoarece reglementeaza multiple raporturi juridice intre partenerii de afaceri;

are cracter intuitu personae, adica utilizzatorul trebuie se faca dovada exploatari ulterioare a bunului, neavand dreptul de a instraina drepturile sale ori de a cesiona contractul fara acordul locatorului;

este un contract cu o executare succesiva, deoarece efectele sale se produc pe tot parcursul derularii contractului;

prezinta unele stipulatii cu privire la caracterul irevocabil al contractului. Referitor la aceasta caracteristica, societatile de lesasin impart viata tehnica a masinilor in doua perioade:

-perioada primara egala cu viata economica a masinii, perioada in    care contractul nu poate fi reziliat;

- perioada secundara echivalenta cu intervalul de timp care dureaza de la terminarea vietii economice pana la sfarsitul vietii tehnice a masinii, perioada in care contractul poate fi reziliat oricand cu un preaviz conform prevederilor contractului.

Literature de specialitate specifica faptul ca, de regula, in cazul leasingului financiar, nu exista posibilitatea rezilieri contractului din partea utilizatorului. Deci utilizatorul este obligat sa plateasca toate redeventele indifferent de imprejurari.

Contractul de leasind operational are insa caracteristica principala, aceea dde a putea fii refiliat oricand dar numai dupa expirarea perioaderioadei de baza. „Clauza de reziliere da dreptul la intreruparea contractului de leasing din partea utilizatorului inainte de expirarea termenului de leasing. Valoarea clauzei de intrerupere depinde de posibilitatea ca circumstantele, conditiile tehnologice si economice viitoare sa duca la situatia in care valoarea bunului pentru utilizator sa ajunga mai mica decat viitoarele rate de leasing”35.

„Piata computerelor, unde este greu de estimate cat de repede aceste bunuri se uzeaza moral, face obiectul, de regula, al inchirierilor in regim de leasing operational. Prezenta clauzei de intrerupere/anulare se concretizeaza pentru locatar in plata unor rate de leasing mai mari, care adeseori conduce la catalogarea leasingului cu o astfel de clauza ca fiind foarte scump”

Cu privire la clauza rezilierii contractului de leasing, norma inernationala IAS 17 „Contabilitatea leasingului” emisa in 1994 preciza ca „in mod normal un contract de locatie-finantare nu este supus rezilierii”.

Aceeiasi norma revizuita in 1997 sub o noua denumire, „Leasing” nu face o referire explicita in acest sens, dar precizeaza ca, in mod suplimentar, sa se faca referiri in Notele la conturile anuale cu privire la „totalul platilor de leasing prevazute a se obtine dintr-un leasing irevocabil ( . )” sau defineste termenul de leasing ca „perioada de timp irevocabila penru care locaarul a contracta bunul in leasing ( . )” sau prezinta ca si aspect ce poate conduce la leasing financiar urmatorul „locatarul poate rezilia contractul de leasing, pierderile locatorului generate de rezilierea contractului revin locatarului”. De asemenea, referitor la problema rezilierii contractului de leasing, IAS 17 „Leasing” revizuit in 1997 (paragraful 9) prevede ca:

”Leasingul irevocabil reprezinta operatiunea de leasing care este revocabila doar :

S.A.Ross, R.Wenterfi, J.P.Jafee,Corporate finance, third edition,SUA, 1993, pag 675

R.A.D.Brearly, S.C.Myers, Principles of corporate finance, fourth edition, SUA, 1991, pag, 655

Standardele internationale de Contabilitate 2001, Ed Economica, Bucuresti, 2001 pag 377

cand are loc un eveniment ce nu poate fi prevaz;

cu permisiunea locatorului;

in cazul in care locatarul contracteaza cu acelasi locator un nou leasing privind acelasi bon sau unul echivalent;

in momentul platii, de catre locatar a unei sume suplimentare, astfel incat la inceputul leasingului, continuarea lui este sufficient de sigura

Din cele prezentate se poate trage concluzia ca norma internationala IAS 17 „leasing” prevede ca, in principiu, un contract de leasing financiar nu poate fi reziliat, dar daca se face acest lucru penalizarile suportate de locatar sunt foarte mari.

Norma americana privind leasingul, FAS 13 „Leasing”, precizeaza, in cadrul unor condiții pe care le accepta sau nu locatarul, existența acestei clauze de reziliere, care va sta la baza clasificarii de catre locatar a leasingului in financiar sau operațional. Cu alte cuvinte, in general, un contract de leasing cu clauza de reziliere este un contract de leasing operațional, in viziune FASB.

Normele legale romanesti cu privire la caracterul irevocabil al contractului de leasing, specifica:„in cazul in care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat in contract sau daca se afla in stare de reorganizare judiciara și/sau faliment societatea de leasing are dreptul de a rezilia contractul. De asemenea in cazul in care utilizatorul nu executa obligațiile de plata a ratei de leasing timp de doua luni consecutive, finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul”. Dupa cum se poate observa reglementarile legale romanesti privind leasingul vizeaza doar dreptul de reziliere pe care il are societatea de leasing, in timp ce pentru utilizator nu se specifica un astfel de drept.

Contractul de leasing se infațiseaza ca o operație comerciala care se compune din mai multe raporturi juridice

O.G nr. 51/28.08.1997 revizuita și republicata privind societațile de leasing și operațiunile de leasig, publicata in M.O nr. 9/12.01.2000, art.14 și art.15.

O.Capațina, B.Ștefanescu, Tratat de drept a comerțului internațional, Ed.Academiei, București 1987, pag.247.

un contract de vanzare – cumparare inchieiat intre furnizor și finanțator, operația de vanzare –cumparare din cadrul leasingului se deosebeste de una obisnuita deoarece cumparatorul nu este utilizatorul, ci finanțatorul, iar contractul de vanzare-cumparare se inchieie numai daca bunul este inchiriat.

un contract de mandat prin care finanțatorul obliga utilizatorul sa urmaresca prețul și caracteristicele tehnice ale bunului la furnizor.

un contract de locație care intervine intre finanțator și utilizator.

promisiunea unilaterala de vanzare a bunului la sfarsitul perioadei de locație poate aparea sub forma unui capitol in cadrul contractului de leasing sau sub forma unui contract separate atasat contractului de leasing.

in funcție de alti participanți care pot interveni in operațiunile de leasing, mai pot exista: un contract de credit intre finanțator și banci sau diverse societați finanțatoare, un contract de asigurare intre finanțator si societati de asigurare, eventual un contract de service inchieiat intre furnizor și societatea de leasing.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate