Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Afaceri


Index » business » Afaceri
» SPALATORIA, CURATATOTIA DIN UNITATILE DE CAZARE


SPALATORIA, CURATATOTIA DIN UNITATILE DE CAZARE




SPALATORIA, CURATATOTIA DIN UNITATILE DE CAZARE

Un aspect foarte important din asigurarea „serviciului de etaj” este reprezentat de „spalatorie”.In cadrul acesteia exista mai multe variante de asigurare a lenjeriei si prosoapelor curate, dintre care enumeram :

  • Amenajarea si echiparea unei spalatorii proprii.
  • Spalatorie organizata la nivelul societatii comerciale.
  • Spalarea la o intreprindere specializata.
  • Inchirierea lenjeriei de la intreprinderi specializate.



Procesul de spalare se deruleaza in orice spalatorie

(indiferent ca este vorba de spalatoria proprie sau a unei societati comerciale de profil) dupa urmatorii pasi:

Transportul si predarea lenjeriei la spalatorie

Lenjeria murdara poate ajunge in spalatorie pe tobogan, daca Spalatoria este la subsolul cladirii, sau in cosuri, saci, carucioare etc, daca este transportata la o unitate de profil sau daca spalatoria nu este la subsolul cladirii ci intr-o alta cladire alaturata.

Cand ajunge la spalatorie, lenjeria este descarcata si depozitata temporar, pana la inceperea procesului. Aceasta depozitare, este bine sa fie pe o perioada de timp cat mai scurta, pentru a evita raspandirea mirosurilor neplacute, aparitia mucegaiului sau riscul de incendiu datorat unei aprinderi spontane. Pentru a reduce acesti timpi de depozitare, atunci cand lenjeria nu vine pe tobogan, se stabilesc anumite ore la care ea este primita.

Marcarea si sortarea

Marcarea este necesara atunci cand lenjeria se spala in afara unitatii pentru identificare si pentru evitarea pierderii unor articole.

Marcarea poate fi facuta cu etichete, cerneala indiana sau in tesatura, prin personalizare (sigla unitatii).

Sortarea lenjeriei murdare (v. Anexa 6.2) se face in functie de:

*Tipul obiectelor (de ex.: fata de perna, cearsaf pentru pat de 1 persoana etc.)

*Tipul tesaturii (de. ex.: bumbac, in, fibre sintetice etc.)

*Culoare si rezistenta ei (lenjerie alba sau colorata)

*Gradul de murdarie

in timpul sortarii se verifica daca nu cumva au fost stranse impreuna cu lenjeria si diverse obiecte nedorite (creioane, pixuri, lame de ras, obiecte de imbracaminte etc).

Scoaterea petelor

Cele mai multe probleme privind scoaterea petelor sunt legate de fetele de masa, deoarece acestea trebuie sa fie impecabil de curate, petele ramase vizibile dupa spalare dau impresie de neglijenta si igiena indoielnica. De aceea, ideal este ca petele sa fie scoase inainte de spalarea obiectelor, adica aceste obiecte sa nu fie trimise mai departe la spalat, se previne astfel si fixarea sau intinderea petelor in tesatura. Pe de alta parte, este foarte greu si chiar neplacut de a scoate petele de pe o rufa foarte murdara si atunci, in anumite cazuri, intai se spala acele obiecte, apoi, inainte de a fi calcate sau atunci cand se verifica pentru a fi impachetate, se controleaza si in ce masura petele au iesit la spalat sau daca mai trebuie insistat pentru scoaterea acestora.

Petele nu sunt ca murdaria obisnuita care se lipeste de tesatura. Ele sunt ca o vopsea care patrunde in tesatura. Aceasta patrundere se produce in timp, de aceea, indepartarea imediata a petelor este cea mai indicata pentru obtinerea unui rezultat favorabil.

Regulile care trebuie urmate la scoaterea petelor sunt:

Incercati sa identificati natura petei.

Indepartati cat mai mult posibil din pata inainte de a folosi orice alt tratament, dar evitati frecarea acesteia. Daca pata este solida, indepartati partea depusa pe tesatura, iar daca pata este umeda,

Se foloseste un absorbant (sugativa sau pudra absorbanta) pentru * a indeparta cat mai mult din lichid.

Incercati sa scoateti pata cu o substanta adecvata dupa ce ati identificat natura petei.

Inainte de a folosi substanta pentru indepartarea petelor, testati intai efectul pe o suprafata a articolului care nu se vede, pentru a nu produce stricaciuni si mai mari.

Folositi intai tratamentul cel mai usor, cel mai simplu. Pentru orice pata careia nu-i cunoastem natura, se incepe cu apa rece, deoarece apa calda sau detergentii pot fixa pata in tesatura, facand-o imposibil de scos.

Intotdeauna pata se curata din exterior spre interior pentru a evita intinderea ei.

Daca pata persista, se poate folosi un produs mai puternic, dar se evita frecarea.

Dupa curatare, intotdeauna se limpezeste zona patata cu apa rece, dupa care trebuie sa fie cit mai bine uscata.

Cel mai bine este insa, daca, imediat dupa ce s-a scos pata, intreaga suprafata sau intregul articol este spalat sau curatat chimic.

Curatarea petelor - Agenti si procedee de scoatere a petelor)

Cantarirea lenjeriei si incarcarea masinilor

Fiec Cantarirea lenjeriei si incarcarea masinilor

are masina de spalat este proiectata pentru a spala o anumita cantitate de lenjeijie (de exemplu: 25 kg, 45 kg, 100 kg, 225 kg etc).

Supraincarcarea masinilor de spalat duce la obtinerea unei calitati necorespunzatoare a lenjeriei spalate, concomitent cu o uzura marita a masinii de spalat, in timp ce subincarcarea acesteia duce la o crestere nejustificata a costurilor de spalare. De aceea este absolut necesar sa se respecte cantitatile prescrise pentru fiecare lot de articole spalate.

Estimarea loturilor poate fi facuta in doua moduri:

Prin cantarirea fiecarui lot inainte de a fi introdus in masina;

Prin cantarirea a cate unui obiect (de ex.: cearsaf de pat, prosop de baie etc.) si afisarea pe masina a numarului de obiecte necesare pentru ca masina sa fie incarcata la capacitate optima (de ex.: 50 de prosoape de baie; 75 de prosoape de fata; 20 cearsafuri de pat etc). Fiecare spalatorie poate alege o varianta sau cealalta sau o combinatie

a acestora, in functie de cantitatea si varietatea articolelor spalate.

Spalarea, limpezirea si stoarcerea lenjeriei istg^

La ora actuala, masinile folosite in majoritatea spalatoriilor din structurile de primire sunt masini automate programabile care executa spalarea, limpezirea si stoarcerea lenjeriei automat.

Pentru fiecare lot de articole spalate se poate alege temperatura la care se executa spalarea si numarul de cicluri de spalare, in functie de tipul tesaturilor si de cat de murdare sunt acele articole.

in cartea tehnica a unei masini automate de spalat sunt trecute temperaturile la care trebuie folosita, tipul tesaturii si gradul 'de murdarie, programul care trebuie ales si tipul detergentului cel ma | potrivit. Vom enumera, in continuare, care sunt parametrii care s-ai luat in considerare si cum influenteaza ei direct programul .

Temperatura apei

Multe reactii chimice au loc prin incalzire si, in multe cazuri, viteze

de reactie poate fi marita prin cresterea temperaturii. Cu cai temperatura apei este mai ridicata (pana la un anumit nivel), cu atal murdaria este indepartata mai repede. Nu orice spalare poate fi insa facuta la temperaturi ridicate. Uneori, temperatura ridicata poate produce stricaciuni diverselor materiale (de ex.: lana, fibre sintetice), alteori, ea poate duce la fixarea anumitor pete pe materiale care, spalate la temperaturi mai joase, ar fi scoase cu usurinta.

Duritatea apei

Reprezinta cantitatea de saruri de Ca si de Mg, dizolvate in apa.

Aceste saruri se amesteca cu sapunul sau detergentii sintetici si precipita pe lenjeria spalata. Rezultatul reactiei se numeste 'sapun branzit', o substanta lipicioasa care este greu de indepartat din articolele spalate. in acest caz, rezultatul spalarii nu este cel dorit.

Pentru a se obtine un rezultat corespunzator, trebuie crescuta foarte mult cantitatea de detergent. Apa moale, cu mai putine saruri, este preferabila in spalatorii.

Cand apa are o duritate medie, pentru imbunatatirea rezultatului spalarii, se poate folosi 'Calgon', substanta care protejeaza nu doar lenjeria, ci si instalatiile de spalare de efectul distructiv al depunerii sarurilor.

Cand apa este foarte dura, rezultatele spalarii se imbunatatesc prin folosirea unui sistem de dedurizare a apei.

Folosirea inalbitorilor

In general, cand se foloseste un detergent de calitate, nu este necesar inalbitorul. El se foloseste pentru articolele care se pateaza in mod frecvent, cum ar fi: fetele de masa din restaurant, uniformele bucatarilor etc. Cand se foloseste un inalbitor, trebuie avut in vedere ca cei obisnuiti nu se folosesc la temperaturi mai mari de 65°. Peste aceasta temperatura, inalbitorii incep sa distruga fibrele.

Folosirea mai multor cicluri de spalare

In cadrul aceluiasi program se folosesc mai multe cicluri scurte de spalare, deoarece in acest fel, la fiecare nou ciclu care inseamna detergent nou si apa curata, murdaria se indeparteaza in etape. Cand se foloseste un singur ciclu, solutia nu se schimba si murdaria din apa poate remurdari lucrurile.

Timpul necesar indepartarii murdariei

Chiar si celor mai eficienti detergenti trebuie sa li se lase un anumit timp de actiune pentru a indeparta murdaria. Murdaria este inde­partata in mod gradat, intr-o anumita perioada de timp. La inceputul perioadei, indepartarea murdariei este mai rapida, apoi mai lenta. De aceea, timpul pentru indepartarea murdariei trebuie uneori marit.

Alegerea detergentului

Producatorii de masini de spalat recomanda, de obicei, anumiti detergenti pentru diferite tipuri de tesaturi (pentru lenjerie alba sau colorata, pentru lana etc). Este foarte bine sa fie folositi acesti detergenti conform recomandarilor, deoarece programele de spalare ale fiecarei masini au fost facute luand in calcul parametrii anumitor detergenti, dar si compozitia lor chimica corespunde scopului pentru care a fost conceput (pentru anumite materiale, fibre, culori).

Detergentii recomandati pentru spalari grele (lenjerie sau imbracaminte foarte murdara) sau cei pentru lenjerie alba (cu specificarea ca rufele vor fi „stralucitor' de albe) contin sub diferite forme inalbitor (pudra, perle, inalbitor pe baza de oxigen, adaugate in detergentul pulbere sau lichid), deci nu pot fi utilizati pentru lenjerie i colorata sau cea din tesaturi fine, fiindca le-ar putea deteriora.

Pentru rufe colorate este indicat a se folosi detergenti cu mentiune „color' care in mod sigur nu contin inalbitori, iar pentru lenjerie fina un detergent cu putere de spalare mai mica, deci mai „bland', special conceput pentru materiale sintetice sau tesaturi cu finisaje speciale.

Tot astfel, se recomanda spalarea articolelor de lana cu detergenti speciali pentru lana, care previn scamosarea si impaslirea acestora.

La schimbarea detergentului, este bine sa se studieze intai recomandarile cu atentie si sa se testeze daca este corespunzator scopului pentru care urmeaza sa fie achizitionat.

Folosirea apretului si a balsamului de rufe

Anumite articole se apreteaza pentru a li se da o anumita tinuta (grad de intarire). Cand articolele trebuie doar putin apretate (de ex.: cearsafuri, se foloseste o mica cantitate de apret, care este pus la limpezirea finala. Pentru articolele care trebuie sa fie puternic apretate, se foloseste separat masina de apretat.

Alte articole, cum sunt prosoapele plusate sau halatele de baie, pot capata un aspect si o tinuta mai placuta (in acest caz tocmai pentru a evita sa' devina scortoase) prin folosirea unui balsam (Se va testa mirosul acestuia si se va alege acela care poate fi considerat agreabil pentru clienti).

Uscarea lenjeriei

Dupa spalare, lenjeria este pusa in carucioare curate {Atentie. carucioare diferite de cele in care s-a facut transportul lenjerie murdare!) si transportata in zona masinilor de uscat (uscatoare).

intre capacitatea masinilor de spalat si a celor de uscat, trebuie sa existe o corelare perfecta. Daca exista diferente intre capacitati, atunci ori lenjeria spalata asteapta in carucior pana cand uscatoarele sunt libere (cand capacitatea masinilor de spalat este mai mare decat cea a uscatoarelor), ori uscatoarele nu sunt in functiune foarte mult timp pentru ca nu au ce usca (capacitatea uscatoarelor este mai mare decat cea a masinilor de spalat).

Temperatura si timpul de uscare se stabilesc in functie de articolele care trebuie uscate. Pentru prosoape, de exemplu, care dupa uscare nu se mai calca, ci vor fi direct verificate si impaturite, se va alege un anumit program, in timp ce pentru cearsafuri, fete de perna etc, alt program, avand in vedere ca ele urmeaza a fi calcate. Ele sunt, de fapt, doar foarte putin uscate, fiind lasate aproape umede pentru a se obtine o mai buna calitate a finisajelor la calcare. in functie de tipul masinii de spalat folosite, de numarul rotatiilor/ minut pe care acestea il au pentru stoarcere, uneori articolele care urmeaza a fi calcate nici nu mai trebuie uscate.

Calcarea lenjeriei

Articolele sunt calcate sau presate in diverse moduri, in functie de marime si forma.

Articolele plate (de ex.: cearsafuri, fete de perna, fete de masa etc.) pot fi calcate pe calandre de diverse forme si dimensiuni, in functie de '' marimea spalatoriei.

Articolele care nu sunt plate (de ex.: uniforme, camasi etc.) pot fi calcate cu ajutorul preselor (de diferite dimensiuni).

in general, articolele care trebuie sa fie calcate manual, cu fierul de calcat, sunt foarte putine, fierul de calcat fiind, in general, folosit pentru retusuri si finisaje.

Verificarea si impaturirea

Dupa calcare, lenjeria este verificata daca necesita eventuale reparatii sau trebuie scoasa din uz. Se verifica si calitatea spalarii. Daca se constata eventuale pete, articolele respective sunt trimise din nou la spalat.

Articolele care corespund calitativ vor fi impaturite conform procedeului stabilit.

impaturirea corecta este foarte importanta, deoarece aceasta ii ajuta pe cei care vor folosi mai departe aceste articole in munca lor si va face ca lenieria sa arate bine cand este desDachetata si folosita

I Repararea

Articolele care au fost gasite cu defecte (descusute, agatate, ciupite, rupte etc), vor fi reparate, daca acest lucru nu afecteaza folo­sirea lor in continuare (de ex.: in hotelurile de 5 stele nu se accepta sub nici o forma lenjerie reparata, in hotelurile de 1-2 stele se accepta).

Daca ele nu mai pot fi folosite in continuare in unitatea respectiva, lenjereasa-sefa sau guvernanta, dupa caz, hotaraste ce se va face cu lenjeria respectiva.

Depozitarea si distribuirea

Dupa impachetare, lenjeria este numarata si trimisa la sectorul de lenjerie sau direct la celelalte sectoare de unde a venit, conform procedurilor. Lenjeria numarata poate fi impachetata in plastic sau trasa in plastic (la cald), pentru a fi protejata impotriva contaminarii in timpul manipularii, si apoi pusa in cosuri, carucioare sau cutii individuale pentru a fi transportata.

CURATATORIA

Inca din momentul achizitionarii perdelelor, draperiilor, cuverturilor trebuie sa se tina cont de modul in care ele vor fi intretinute pe parcursul folosirii lor.

Se pune problema, daca pentru a fi mentinute curate pot fi spalate in masinile de spalat sau este necesara curatarea lor chimica? Este necesar sa se puna aceasta intrebare atunci cand unitatea respectiva urmeaza a fi dotata doar cu o spalatorie proprie, iar atunci costurile de intretinere pentru lucrurile care trebuie date la curatat sunt mult mai mari.

Pentru a avea o curatatorie proprie trebuie rezolvate anumite probleme:

Existenta unui spatiu in incinta;

Obtinerea autorizatiei de functionare, avand in vedere ca la o curatatorie chimica se lucreaza cu substante chimice toxice si deversarea lor nu se poate face in orice conducta de canalizare;

Achizitionarea utilajelor;

Personal calificat;

Atunci cand au spatiu in incinta, majoritatea unitatilor isi organizeaza, in primul rand, propria spalatorie. in ceea ce priveste curatatoria, problemele legate de evacuarea substantelor folosite sunt atat de mari, incat nici chiar unitatile hoteliere de capacitate mare si clasificate la 4, 5 stele nu au intotdeauna curatatorie proprie.

La fel ca si pentru o spalatorie, forma spatiului in care functioneaza curatatoria poate varia de la o unitate la alta. Important este sa poata fi realizat un flux tfthnolnnir. norftot astfel incat In irilfi r.ar«=> nrmfta7a

Procesul de curatare se deruleaza dupa urmatorii pasi:

Transportul si sosirea la curatatorie

Marcarea si sortarea

Scoaterea petelor

Cantarirea si incarcarea masinilor

Curatarea, stoarcerea si uscarea

indreptarea, presarea sau calcarea

Verificarea si ambalarea

Repararea

Distribuirea

Dupa cum se poate vedea, pasii urmati sunt asemanatori cu cei d procesul de spalare. Ceea ce difera sunt utilajele si substante folosite.

Curatarea si uscarea

Masinile de curatat sunt niste masini speciale care in loc de ap folosesc substante chimice, de obicei perelor. Substanta folosii pentru curatat este utilizata la mai multe cicluri de curatare. Dup fiecare ciclu, ea este filtrata printr-un sistem special de filtrare. Exisi un anumit numar maxim de cicluri de curatare la care poate fi folosii aceeasi cantitate de substanta, dar intotdeauna trebuie tinut cont de gradul de murdarire al lucrurilor curatate. Daca de la primul cicl de curatare se curata lucruri foarte murdare, este clar ca ace cantitate de substanta va curata in mod corespunzator din punct d vedere calitativ o cantitate mai mica de lucruri decat cea prescrisa.

Programul masinilor de curatat implica atat curatarea cat si uscare lucrurilor. Cantitatea de lucruri curatate intr-o sarja, cat si timpul, difer in functie de natura materialelor din care sunt confectionate.

Indreptarea, presarea sau calcarea

Dupa curatare lucrurile pot fi „calcate' cu ajutorul unui manechin de indreptat, a unei prese sau a unui fier de calcat cu abur sub presiune.

Manechinul de indreptat este un utilaj care se aseamana cu manechinul de croitorie, dar este conectat la abur sub presiune. Sacourile, jachetele, rochiile sunt puse pe acest manechin incheiate, iar apoi se apasa pe o pedala care elibereaza abur sub presiune. Sub actiunea aburului fibrele materialului din care este confectionat articolul respectiv se relaxeaza si se intind facandu-l sa arate impecabil. Se apasa apoi pe o alta pedala care elibereaza aer rece. Daca nu este nevoie sa se mai preseze reverele sau o alta parte a articolului respectiv, acesta este gata.

Presa de calcat este folosita pentru articole plate care trebuie sa aiba un aspect impecabil, cum ar fi draperii, pantaloni, fuste plisate.

Pentru retusuri si pentru calcarea articolelor cu o forma mai speciala se foloseste fierul de calcat cu abur sub presiune.

Verificarea

Articolele sunt verificat daca corespund calitativ din toate punctele de vedere (curatare necorespunzatoare, pete ramase, captuseala desfacuta etc), puse pe umerase si repartizate pe stative diferite, in functie de destinatie (uniformele personalului, imbracamintea clientilor unitatii, imbracamintea altor clienti). Articolele care nu corespund sunt retusate in mod corespunzator.

Distribuirea

Dupa verificare, articolele care apartin unitatii, sunt repartizate sectorului de unde provin.

Uniformele angajatilor sunt trimise la garderoba-vestiar, daca exista, sau repartizate angajatilor conform procedurilor agreate de unitate.

imbracamintea clientilor unitatii le este repartizata conform procedurilor, iar cea pentru clienti externi poate fi trasa in folie de plastic si expediata conform procedurilor.

Protectia muncii in spalatorie si curatatorie

Ordinul nr. 55 al MMPS din 29.01.1997 pentru aprobarea Normele specifice de securitate a muncii pentru turism, alimentatie publica s transport persoane cu instalatii pe cablu, prevede la:

Art. 60 - ca „Activitatile cu privire la spalatorie, croitorie, lustru incaltaminte etc. se vor desfasura pe baza normelor specifice pentr prestari de servicii.'

Aceste norme se procura de la Inspectoratele teritoriale d protectia muncii, in masura in care vor fi publicate si puse la dispoziti celor interesati.

Recomandari privind protectia muncii in spalatorie si curatatori

Nu supraincarcati caruciorul: Lucrurile grele se pun dedesubt si s< incarca doar pana la o inaltime, incat sa puteti privi pe deasupre altfel riscati sa nu vedeti pe unde mergeti si sa provocati accident stupide.

Urmati directiile: spalator, uscator, calcator

Stergeti imediat orice pata umeda de pe jos: reprezinta risc di alunecare.

Curatati zilnic scamele din filtrele din curatatorie: reprezinta risc de incendiu.

Raportati orice defectiune la instalatia electrica: fire rupte, instalat defecte sau scurgeri de curent (aparate care curenteaza).

Raportati orice defectiune la masini: valve care curg, instalatii car< nu mai functioneaza corect, improvizatii.

Principalele avantaje in aceasta varianta sunt

Pretul/ bucata spalata este mai mic, avand in vedere ca dispare adaosul comercial al unitatii prestatoare si costul transportului.

Inventarul (cantitatea) de lenjerie este mai mic, ceea ce inseamna si reducerea costurilor. Spalarea fiind un proces in cadrul aceluiasi departament, printr-o gestionare mai atenta a timpilor, circuitul lenjeriei poate fi micsorat, eliminandu-se si timpul necesar transportului. Cazul ideal este cand spalatoria se afla in subsolul structurii de primire si exista tobogan pentru transportul lenjeriei. in acest fel, lenjeria ajunge direct de pe etaje, in spalatorie.

Se evita orice disfunctionalitate, prin faptul ca, spalarea lenjeriei fiind un proces intern, ordinea in care se spala diversele articole poate fi stabilita de la o zi la alta, in functie de cerinte, eliminandu-se situatii de a nu avea lenjerie curata in timp util.

Se constata mai putine obiecte pierdute, avand in vedere ca tot procesul se desfasoara in cadrul unitatii.

Calitatea finisajelor este mai buna, avand in vedere ca dispar dificultatile generate de transport.

Se pot folosi metode de spalare mai bine adaptate materialelor din care sunt facute articolele si, in acest fel, creste durata de viata a acestora.

Chiar daca avantajele unei spalatorii proprii, in incinta, sunt foarte multe, pentru a putea realiza acest lucru exista o conditie pe care trebuie sa o luam in considerare, si anume, existenta unui spatiu in care sa poata fi amplasata. Ideal ar fi ca aceasta cerinta sa fie luata in calcul inca din faza de proiectare a structurii respective, mai ales ca in prezent exista o gama foarte larga de utilaje pentru spalatorii, de diverse dimensiuni, care pot fi achizitionate dupa posibilitatile si conditiile existente in respectiva structura de primire.

Dezavantajele acestei variante nu sunt foarte mari si ele pot fi cu usurinta eliminate printr-o buna organizare a activitatii din spalatorie. Aceste dezavantaje sunt:



Cheltuielile pentru achizitionarea utilajelor. La ora actuala, oferta de utilaje este foarte mare, astfel incat, in functie de bugetul alocat, se poate determina cel mai bun raport calitate/ pret.

Cheltuieli de instalare a utilajelor.

Cheltuielile de intretinere si functionare trebuie si ele luate in calcul si urmarite in permanenta. Daca utilajele nu sunt folosite corespunzator, costurile pot creste foarte mult, spalatoria ajungand sa fie o sursa de pierderi pentru unitate.

Necesita personal calificat.

Dupa cum s-a putut observa, pentru a putea avea o spalatorie proprie, prima problema     care trebuie rezolvata este aceea a spatiului.

Forma spatiului in care functioneaza spalatoria poate varia de la o unitate la alta. Important este sa poata fi realizat un flux tehnologic corect, astfel incat lenjeria murdara sa nu se intalneasca niciodata cu cea curata.

Capacitatea spalatoriei este determinata de:

* Marimea spatiului in care este amplasata

* Numarul spatiilor de cazare ale structurii de primire de alimentatie publica. Categoria de clasificare a structurii (aceasta determina ciclul de folosire a lenjeriei in acea unitate)

* Se spala doar lenjeria hotelului sau si uniformele angajatilor

* Posibilitatea gasirii unor subcontracte pentru ca spalatoria sa fie
cat mai rentabila

SPALAREA LENJERIEI

Atunci cand se achizitioneaza masini de spalat pentru spalatoria unei structuri de primire, este indicat sa se studieze cu atentie programele de spalare, stoarcere si uscare pe care acestea le au incorporate, pentru ca ele sa corespunda necesitatilor.

Simbolurile existente pe etichetele de imbracaminte sunt un important indicator pentru alegerea programului adecvat de spalare sau a metodei de curatare, dar masina automata de spalare ofera mai multe variante de programare, in functie de fibra textila din care este fabricata lenjeria. In functie de indicatiile de pe eticheta referitoare la compozitia fibrei si temperatura de spalare, se alege programul de spalare adecvat.

Pro­gram

Tempe- ! ratura

Agitatie

(rotatie)

Limpezire

(Centrifugare)

Stoarcere

MATERIAL/ FIBRA

igs'-ioo-q

Maxima

Normala

Normala

Articole albe din bumbac si in, fara finisaje deosebite; spalare cu rotatii maxime si fierbere, pana la 100°C, timp maxim de stoarcere, albire maxima si scoaterea petelor.

95°C

Maxima

Rece (Se evita sifonarea/ fncretirea)

Se lasa sa se scurga, nu se storc. Articole de bumbac cu finisaje speciale; se spala la maximum dar nu se storc pentru a nu distruge finisajele.

60'C

Maxima

Normala

Normala

Articole colorate din bumbac, in sau vascoza, fara finisaje speciale, avand culori care rezista la 60°C, care necesita o spalare puter­nica, iar temperatura mai mica protejeaza culorile.

50°C

Medie

Rece (Se evita sifonarea/ fncretirea)

Scurta sau

se lasa

sa se

scurga.

Articole colorate din nylon; poliester; bumbac sau vascoza cu finisaje speciale; fibre acrilice sau poliester tn amestec cu bumbac; este un program identic nim' la 4 dar temnaratura

40°C

Medie

Normala

Normala

Articole colorate din bumbac, in sau vascoza la care culorile rezista doar ia 40°C, agitatie medie, dar pot fi limpezite si stoarse normal.

40°C

Minima

Rece (Se evita sifonarea/ incretirea)

Scurta

Articole care trebuie spalate la temperatura joasa, cu agitare minima, limpezite la rece sl stoarse scurt, de ex. fibre acrilice, acetate, triacetate, amestec cu lana, pollester si in amestec cu lana; se protejeaza culorile, forma si nu se sifoneaza.

40°C

Minima

Normala

Normala

Articole de lana, inclusiv paturi, amestec de lana cu bumbac sau vascoza, matase; necesita temperatura joasa, agitatie minima, dar pot fi stoarse normal; se protejeaza culorile si forma.

30'C

Minima

Rece (Se evita sifonarea/ incretirea)

Scurta

Articole din matase si acetat, imprimate, se spala la temperatura foarte joasa, cu minimum de agitare si centrifugare scurta.

Nota: Programul special pentru lana existent ia toate masinile de spalat noderne, este programul care poate fi utilizat pentru toate materialele care necesita o spalare atenta pentru a evita sifonarea sau deformarea articolului respectiv. in afara de acest program, care este numit si program de protejare sentru articole delicate, mai exista, la masinile complexe, si un program special pentru lucruri fine, special adaptat pentru articole din fibre sintetice. Megand aceste programe, se evita deteriorarea articolelor care au indicat pe sticheta semne speciale pentru protejarea culorilor sau a fibrelor din care >unt fabricate.

Lana pura - Pure new wool - Pure laine vierge - Reine Schurwolle (cu semnul special pentru lana - necesita spalare cu maxima atentie la programul indicat cu acelasi semn sau curatare chimica)

Pentru a facilita citirea etichetelor in ceea ce priveste materialul, edam mai jos cele mai des intalnite inscriptii (in limba romana-ingleza-franceza-germana):

Bumbac - Cotton - Coton - Baumwolle In - Linen - Lin – Leinen Catifea - Velvet - Velours – Samt Piele (veritabila) - (Real)Leather - Cuir (veritable) - (Echt) Leder

Vascoza - Viscose <rayon) - Viscose – Viskose Poliester - Polyester - Polyester - Polyester (Fibrele sintetice au, in general, denumiri identice in toate limbile, cu mici diferente de ortografie.)

Amestecurile (cu bumbac, lana, vascoza si alte fibre sintetice) sunt redate prin indicarea procentului din fiecare fibra, temperatura indicata pe eticheta permitaricl orientarea pentru alegerea programului adecvat.

Celelalte indicatii de pe o eticheta, inscrise in oricare limba, nu reprezinta decat explicarea simbolurilor internationale pentru spalare si curatare chimica, care, daca sunt cunoscute, ofera toate informatiile.

Atentie la inscriptia: WASH SEPARATELY - LAVER SEPAREtyENT - SEPARAT WASCHEN - A se spala separat - aceasta indica faptul ca articolul respectiv nu este colorat cu substante rezistente la spalat, adica pierde din culoare si poate pata si celelalte rufe spalate impreuna, chiar daca si acestea sunt colorate. O mica neatentie poate compromite un lot de lenjerie si duce la mari pagube.

Anexa 6.'.

SIMBOLURI DE SPALARE Sl CURATARE A TESATURILOR

SPALAREA

Cifra indica temperatura maxima la care poate fi spalata lenjeria sau — imbracamintea respectiva.

Daca simbolul nu este insotit de nici un alt semn dedesubt, lenjeria poate '—' fi spalata la un program cu rotatie maxima, la temperatura indicata.

Daca simbolul este insotit de o linie dedesubt, se recomanda spa-Zl7 larea la un program cu un numar mediu de rotatii, adica un program de protejare, adecvat pentru lenjerie fina, pentru a se evita sifonarea.

Daca simbolul este insotit de doua linii dedesubt, se recomanda spalarea la un program cu un numar redus de rotatii, pentru a evita H7 deformarea tesaturii. Acest program este special indicat pentru lana, dar se foloseste pentru orice alta tesatura delicata care trebuie spalata fara agitare si, de obicei, la temperatura mai joasa.

Acest simbol indica spalarea manuala, respectiv ca lenjeria nu poate fi spalata la masina.

Simbolul indica faptul ca tesatura respectiva nu se spala in nici un fel, fiind alaturi indicat modul in care aceasta trebuie curatata.

INALBIREA

Triunghiul indici faptul ca lenjeria poate fi inalbita cu un produs pe Ar baza de clor. Clorurarea este recomandata doar pentru produse textile de culoare alba pentru imbunatatirea gradului de alb.

Acest simbol indica interdictia de a folosi inalbitor pe baza de clor.

USCAREA IN MASINA DE USCAT CU TAMBUR ROTATIV

Cercul inscris intr-un patrat simbolizeaza uscarea, dupa spalare, in O masina de uscat cu tambur rotativ. Acest simbol indica faptul ca tesatura permite aceasta metoda de uscare, dar nu este obligatorie.

Se recomanda o temperatura normala (lenjerie normala - bumbac, amestec, poliester).

Nu se usuca in masina de uscat cu tambur rotativ.

[IU] Se agata umed si se lasa sa se scurga.

M Se poate usca agatat pe o sfoara de rufe.

p] Se usuca pe o suprafata plana.

CALCAREA

Punctele inscrise in simbolul fierului de calcat indica temperatura maxima la care poate fi calcata tesatura respectiva.

La o temperatura de aprox. 200°C - bumbac, in.

La o temperatura in jur de 150°C - amestec de poliester, lana, vascoza, matase.

La o temperatura in jur de 110°C - fibre acrilice, nylon, acetat, triacetat, poliester, poliamida - nu se utilizeaza calcarea cu abur.

Nu se calca.

CURATAREA CHIMICA

Cercul indica curatarea chimica.

Litera inscriptionata in cerc indica tipul de solvent care poate fi folosit la curatarea chimica:



Litera A indica faptul ca se poate folosi orice fel de solvent pentru curatarea chimica.

Litera P indica curatarea chimica cu percloretilena sau solventi similari.

Litera F indica curatarea chimica cu fluorocarburi (fara percloretilena).

Daca simbolul este insotit de o linie dedesubt, se recomanda curatarea chimica cu maxima atentie, fara apa, cu agitare redusa si uscare la temperatura de 40-50°C.

Ni i «:« r.i irata chimir

ANEXA E CURATAREA PETELOR

AGENTI PENTRU SCOATREA PETELOR

In comert exista nenumarate produse pentru scos petele, avand, specifica compozitia si insotite de instructiuni de folosire. Avantajul este ca pot fi folosi ca atare, sunt bine dozate si, daca pata a fost corect identificata, au efect sigi Aplicarea lor este usoara si rapida, dar, daca gama necesara este mare, cosi lor este apreciabil. Diversitatea mare a lor, denumirile diverse, dupa tara c provenienta sau producator, impune citirea cu atentie a instructiunilor c folosire, pentru a se informa asupra compozitiei, a modului de aplicare, masurilor de protectie ce trebuie luate, si nu in ultimul rand, a suprafetei pe ca pot fi aplicate si a naturii petelor pentru a caror scoatere sunt prevazute. Pent curatarea anumitor suprafete sunt insa indispensabile, mai ales acolo unc standardul de curatenie trebuie sa fie la un nivel ridicat.

Exista insa si alte posibilitati, mai simple, de a curata petele, cu substante c uz general, mai putin costisitoare. Important este, sa se curete imediat orice pat sa nu se lase sa se usuce iremediabil pe o suprafata si apoi sa se incerce data ia un an sa se curete totul. Rezultatele nu vor putea fi cele scontate. in gi neral, pentru scoaterea petelor se folosesc agentii descrisi in tabelul de mai jo

Agent

Produs specific

Observatii

Utilizat pentru

(Solventi)

Benzina Alcool alb (substitut pentru terebentina) Alcool metilic (spirt medicinal, necolorat)

Inflamabili

Nu distrug fibrele, nu ataca colorantii (exceptie: cau­ciuc, acetat). le mari ' eficienta, petele se inmoaie dinainte cu glicerina.

Guma de mestecat (dupa indepartare prin racire si razuire) Grasime Pete uleioase Ruj

 

Percloretilena Tricloretilena

Neinflamabili, dar nocivi de inhalat

Pasta de pix Smoala

 

Acizi

Solutie de acid oxalic

(30g/570ml apa) Sare de lamaie (10g/100ml apa) Acid acetic (otet) Acid citric (zeama de lamaie)

Toxici

Se utilizeaza pe tesaturi albe sau colorate care nu ies. Pentru a nu ataca fibrele, se spala bine sau se neutralizeaza stergand cu un burete umezit in solutie alcalina de borax sau de detergent.

Pete alcaline: rugina, pete ruginii, pete ramase dupa spalarea petelor de sange

 

Lesii

(substante alcaline sau

Soda de rufe (30g/ 570 ml apa) Bicarbonat de sodiu

Pete acide: vin, ceai, cafea.

 

Agent

Produs specific

Observatii

Utilizat pentru:

Inalbltori

Hidrosulfit de

sodiu

(bisulfit, ditionit)

Agent reducator

Se foloseste pe suprafete albe mari, pentru scoaterea petelor de rugina.

Hipoclorit de

Poate fixa petele

Se folosesc doar

sodiu (inalbitor

de rugina, de

in ultima

casnic)

Agenti oxidanti

aceea suprafata tratata trebuie clatita cu o solutie de „hipo' pentru a scoate urmele de dorina.

instanfa; pot ataca fibrele de provenienta animala (lana, blana) si decoloreaza tesaturile (scot

Peroxld

(apa oxigenata)

(de mare putere)

Nu ataca fibrele de provenienta animala

culorile)

Perborat de

Prezent ca inal-

sodiu

bitor in majorita­tea detergentilor

Tiosulfat de sodiu

(„hiposulfit')

Substante

Se gasesc in

Sub forma de

Samponul

Pete proteinice

bioactive

detergentii

pudra se poate

bioactiv se

(oua, sosuri,

(descom-

bioactivi, de

pastra nelimitat

dispune pe pata,

zeama de came)

pun petele



obicei sub forma

la temperatura

se lasa sa

si de amidon

de natura

de pudra de

camerei, iar sub

actioneze (cat

(zahar, cartofi)

biologica si

pepsina. Exista

forma de solutie

este indicat in

le fac

si sub forma de

doar 24 ore.

instructiuni), apoi

solubile in

sampon bioactiv,

obiectul se spala

apa)

spedal pentru

normal in

i

scos pete.

detergent.

Prin urmare, metodele chimice de scoatere a petelor se aplica dupa urmatoarele criterii:

>    Folositi un detergent pentru a inmuia si dizolva murdaria, pata va fi apoi mai usor de scos. Acest procedeu se aplica la pete umede, provocate de solutii apoase, sau altele decat grasime.

>    Folositi pudra cu enzime (bioactiva) sau sampon bioactiv de scos pete pentru a dizolva proteine sau hidrati de carbon: ruj, oua, pete de mancare etc.

>    Folositi solventi pentru a dizolva pete de grasime persistente: alcool metilic pentru pasta de pix, terebentina sau alcool alb pentru pete de ulei. Luati masuri de protectie, acesti solventi sunt inflamabili, deci nu se lucreaza langa o flacarq deschisa sau in

>     Decoiorantii se folosesc doar in cazuri extreme, ei pot distruge sl prafetele. Decoiorantii nu se amesteca cu alte substante. Se clatest bine pana nu mai raman urme de inalbitor sau se neutralizeaz conform instructiunilor de folosire.

>     Pentru a inmuia pete foarte vechi se poate folosi glicerina, dar n da intotdeauna rezultate.

Petele neidentificate se trateaza astfel:

Se incearca in etape, pana se gaseste agentul potrivit, dar trebui respectate anumite reguli pentru a nu compromite total lenjeri respectiva. Astfel, daca nu se reuseste cu un procedeu si pat persista, se trece la altul, respectand urmatoarea ordine:

>     Mai intai pata se inmoaie cu apa rece sau se spala cu un buret inmuiat in solutie de apa rece cu sare.

>     Daca pata persista, se spala sau sterge cu buretele inmuiat in ap calduta si se lasa sa stea 30 de minute.

>     Daca nu da rezultate, se foloseste o solutie de detergent biologic se lasa sa actioneze 30 de minute, se clateste si de obicei se poat constata ca pata a disparut.

>     Daca persista, atunci se poate folosi, in cazul rufelor albe, o soluti fierbinte de detergent sintetic cu mare putere de curatare; ap fierbinte va activa inalbitorul din detergent si va avea efect s asupra petei. Se clateste apoi bine.

>     Pentru a trece mai departe, este obligatoriu ca pata sa fie uscata, apt se foloseste un solvent (diluant) pentru scos pete. Se clateste bine.

>     Se usuca si apoi se foloseste o solutie acida. Se clateste bine.

>     Se usuca, apoi se foloseste o solutie alcalina. Se clateste.

>     in cazuri extreme, la sfarsit se poate incerca cu un inalbitor. Indica de asemenea, in cazul lenjeriei albe, care trebuie sa nu prezinte pete

Prin urmare, ordinea obligatorie a procedurilor aplicate este:

Apa rece

Apa calduta

Detergent

Solvent

Solutie acida

Solutie alcalina n

PROCEDEE DE SCOATERE ~ PETELOR

Suprafata: MATERIALE TEXTILE

PATA

PROCEDEU

Cafea Se intinde zona cu pata peste un vas, se picura apa fiarta si borax

peste pata, astfel ca apa sa antreneze substanta.

Cerneala Pata proaspata se scoate cu sugativa sau pudra absorbanta

(de talc). Pete mai vechi se inmoaie cu lapte sau sare si suc de
lamaie sau sare dizolvata in apa fiarta. Se sterge apoi cu un
burete inmuiat intr-un solvent de curatat si se clateste bine.

Ciocolata Se curata cu o lama de cutit boanta, se spala cu solutie fierbinte

de detergent. Daca nu iese, se spala cu buretele inmuiat in
solutie calda de borax (30g/570 ml). Se clateste si se spala.

Grasime Se acopera zona cu sugativa si se calca cu fierul cald pentru a
absorbi grasimea. Se freaca cu buretele inmuiat in solvent de
grasime. Apoi se spala in solutie fierbinte de detergent de sapun.

Guma de Se freaca cu gheata ca sa se intareasca. Se desprinde cu o lama
mestecat de cutit netaioasa. Daca nu s-a desprins in intregime, se pune
albus de ou. Se curata. Apoi se spala cu detergent lichid (10 g/
200ml apa).

Lac de    Se spala cu acetona sau alt dizolvant de lac de unghii. Se
unghii (Oja) procedeaza cu grija, acetona poate decolora tesatura si crea o
pata si mai mare.

Pete arse Proaspete: se inmoaie cu lapte. Daca e ars mai tare, se spala cu
buretele inmuiat in solutie calda de sapun si borax. Se clateste.

Pete de apa Se spala cu buretele cu apa calda si se usuca cu o carpa moale.
Ruj Se spala direct cu un detergent sintetic. Daca este mai veche, se
sterge mai intai cu buretele inmuiat in apa rece, se aplica glicerina
sau vaselina pentru a inmuia pata si apoi se curata cu un solvent.

Sange Se inmoaie cu o solutie de apa rece cu sare (20 g / 570 ml apa),

se lasa sa actioneze pana iese pata, asta depinde de vechimea petei (se poate lasa chiar si o noapte). Se spala cu solutie calda de detergent. Niciodata petele de sange nu se spala cu apa calda sau fierbinte, aceasta coaguleaza sangele si pata nu mai

poate fi scoasa.

Suc de Trebuie spalat imediat, intrucat colorantii vegetali se fixeaza

fructe definitiv in fibre. Petele vechi de suc de fructe sunt aproape

imposibil de scos. Se procedeaza la fel ca la cafea. Daca este
posibil, se tine zona cu pata sub jet de apa fierbinte de la robinet.
Jetul va antrena sucul si pata va disparea. in nici un caz, nu
trebuie frecat, pata se va intinde si va colora o zona si mai mare.

Transpiratie Se umezeste usor cu un burete inmuiat in otet sau amoniac

inainte de a spala lenjeria, sau se spala usor cu buretele inmuiat in alcool metilic (spirt alb).

Suprafata: TAPET

PATA

PROCEDEU

Cerneala Se sterge imediat cu un burete inmuiat in apa calda. Se sterge apoi cu spirt (alcool metilic). Se poate folosi un produs de scos pete de cerneala sau Tnalbitor (hipoclorit de sodiu) daca.

suprafata permite (nu se decoloreaza)

Grasime    Se acopera cu o sugativa si se calca cu fierul cald pentru a o absorbi. Daca nu este posibil, se acopera cu pudra absorbanta (de talc), se lasa sa se usuce si apoi se perie. Ce ramane, se curata cu un solvent. Cel mai usor se curata cu un spray specie de curatat. Astfel de spray-uri contin, de obicei, pudra absorban suspendata intr-un solvent. Ele se aplica asemanator, adica trebuie lasate sa se usuce, apoi se perie. Dar, in principiu,

trebuie citite cu atentie instructiunile de folosire si respectate.

Pete de Se sterg cu o carpa umeda. Daca este si grasime se sterge cu
mancare un solvent sau se aplica un spray pentru curatat grasime si apo
se sterge. Daca raman urme, se procedeaza ca pentru ruj.

Ruj, creion Se razuieste usor cu lama unui cutit neascutit, apoi se sterge ci
dermatograf buretele inmuiat in solvent de grasimi sau se curata cu un spra;
special de curatat grasimi. Daca raman urme, acestea se curati
cu o solutie in parti egale de spirt (alcool metilic) si amoniac.

Urme de apa Se aplica o pasta de argila umezita cu spirt (alcool metilic). Se lasa sa se usuce apoi se perie partea de deasupra si se spala, cu grija, cu buretele inmuiat in apa rece.

Vopsea

Petele proaspete se curata cu un solvent potrivit, de ex. terebentini

Suprafata: PIELE Sl MATERIAL PLASTIC

PATA

'ROCEDEU

Cerneala Se sterge cu buretele iprnuiat in alcool metilic (spirt) sau tricloretilen; Se sterge apoi cu O/Carpa umeda. Sau se aplica o substanta speciala (Pic) de scos pete de cerneala sau solutie de acid oxal (ca pentru grasjjne). Se testeaza intai efectul asupra materialuli

(pentru a nu se decolora)

Grasime    Se indeparteaza cat se poate de mult prin stergere cu grija. Se
aplica o pudra sau o pasta absorbanta, Se asteapta sa se usuci
si apcl^e indeparteaza prin periere. Daca este necesar, se
repeja procedura. Daca pata este umeda (ulei), se aplica o
itie de acid oxalic (150 ml/1500 ml apa). Se clateste.

Vopsea ySe aplica apa (in cazul vopselelor care se dizolva in apa) sau ten bentina (in cazul vopselelor pe baza de ulei). Apoi se Tndeparteaz cu grija pata dizolvata, se samponeaza cu sapun si se absoarbe cu un burete. Exista si solventi speciali pentru scos pete de vopsea, majoritatea pe baza de alcool (spirt), eficienti mai ales pentru petele de vopsea de ulei. Acestia trebuie aplicati cu atentie








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate