UNIVERSITATEA BABES- BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR

PARCURGEREA ETAPELOR DE CALCUL A IMPOZITULUI PE PROFIT DATORAT DE PERSOANELE JURIDICE DIN ROMANIA

CAP. 1 REGLEMENTARl LEGALE PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT

Impozitul asupra profitului in Romania

Forma consacrata de impozitare a veniturilor persoanelor juridice este aceea a impozitului asupra profitului la care s-a adaugat impozitul pe dividende.

Pana in 1990 forma principala de impozitare a veniturilor intreprinderilor de stat era aceea a varsamintelor din beneficii, stabilite anual in suma absoluta in functie de nevoile de resurse ale bugetului de stat. Se incalca astfel unul din principiile de baza ale impunerii si anume: certitudinea impozitului.

In 1990 varsamintele din beneficii au fost inlocuite cu impozitul asupra beneficiului, pentru ca prin legea nr.: 12/1991 sa se includa impozitul asupra profitului. Aceasta a fost conceput ca un impozit progresiv pe transe cu un minim neimpozabil de 2,5 Ron profit anual si cote multiple crescatoare cuprinse intre 5% si 77%. Prin aceeasi lege s-au introdus perioadele de scutire pentru intreprinderile infiintate dupa 1989, diferentiate in functie de domeniul de activitate si de provenienta capitalului. Existau, de asemenea, o serie de reduceri ale impozitului si unele deduceri din profitul realizat. Se reducea cu 50% impozitul aferent profitului reinvestit in scopul dezvoltarii, modernizarii si obtinerii de profituri suplimentare sau pentru tehnologii si investitii destinate protectiei mediului si combaterii poluarii.Acest model complicat de impozite s-a dovedit a fi greoi si ineficace, motiv pentru care s-au intreprins treptat masuri pentru eliminarea neajunsurilor.

Primul pas l-a prezentat renuntarea la cotele multiple crescatoare, introducandu-se prin Hotararea Guvernului nr.: 804/30 noiembrie 1991 un model cu doar doua cote. In felul acesta impozitul devine proportional, cu cota fixa de 30% pentru agentii economici cu profit anual de pana la 1 milion de lei si ramane progresivitatea compusa in cazul celor cu profit anual mai mare de 1 milion de lei. Cota pentru agentii economici cu profit anual mai mare de 1 milion de lei este de 45%.

Cei mai multi contribuabili suportau cota de 45%, ceea ce era considerata prea apasatoare, astfel prin Ordonanta de Guvern nr.: 70/1999 s-a introdus impunerea proportionala a profitului, cota generala fiind stabilita la 38%. Pentru unitatile care realizeaza cel putin 80% din veniturile anuale din agricultura, s-a introdus o cota redusa de

Contribuabilii au fost impartiti in doua categorii:

micii contribuabili, la care baza de calcul se stabilea prin scaderea din veniturile realizate a cheltuielilor aferente acestora si a deducerilor legale si prin adaugarea cheltuielilor nededucibile;

marii contribuabili la care baza de calcul se stabilea prin scaderea din activul net final a celui initial.

Incepand cu anul 2000 cota generala a fost redusa de la 38% la 25% iar in cazul profitului realizat la export cota redusa a fost stabilita la 5%. Incepand cu anul 2002 cota aceasta a crescut la 6%, urmand sa creasca treptat, si in continuare pentru ca in anul 2004 sa fie de 25%.

Incepand cu 1 ianuarie 2005 cota de impozitare de 25% a fost redusa la 16% prin Legea 163/2005, care modifica Legea nr.: 571/2003, privind Codul Fiscal.

1.2. Dispozitii generale

1.2.1. Cine trebuie sa plateasca impozitul pe profit

Noua lege privind impozitul pe profit, Legea 571 din 22.12.2003 privind Codul Fiscal Titlul II Cap. I-VII, care abroga Legea 414 din 2002 privind impozitul pe profit si care se aplica incepand cu anul 2004, urmareste, pe de o parte, armonizarea cu legislatia comunitara, iar pe de alta parte, introducerea unor prevederi fiscale neutre, nediscriminatorii pentru toti platitorii de impozit pe profit. Astfel, modul de asezare urmarire si percepere a impozitului pe profit a suferit modificari in ceea ce priveste cheltuielile deductibile si nedeductibile, prin recunoasterea acelora care conduc la imbunatatirea mediului de afaceri, tratamentul fiscal al amortizarii, al debitelor nerecuperabile, precum si al determinarii profitului in cazul vanzarii/cesionarii proprietatilor imobiliare si a titlurilor de participare si a castigurilor obtinute din aceste operatii. Conform Codului fiscal, Titlul II, Cap. I, Art. 13 sunt platitori de impozit pe profit urmatoarele persoane, denumite in continuare contribuabili:

persoanele juridice romane;

Intra in aceasta categoric companiile nationale, societatile nationale, regiile autonome, societatile comerciale, indiferent de forma lor juridica, societatile agricole, organizatiile coopertiste, institutiile financiare si institutiile de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, orice alta entitate care are statut legal de persoana juridica constituita potrivit legislatiei romane.

persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

Intra in aceasta categorie persoanele juridice romane, cum sunt: companiile, fundatiile, asociatiile, organizatiile si orice entitati similare, infiintate si organizate in conformitate cu legislatia unei alte tari, devin platitoare de impozit pe profit atunci cand isi desfasoara activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, de la inceputul activitatii sediului.

persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;

persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;

persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.

1.2.2. Sfera de cuprindere a impozitului pe profit

Impozitul pe profit se aplica, conform Art. 14 din Codul fiscal, dupa cum urmeaza:

in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate.

in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent

in cazul persoanelor juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane.

in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri.

in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

1.2.3. Scutiri de la plata impozitului pe profit

Sunt exceptati de la plata impozitului pe profit, conform Art. 15 din Codul fiscal, urmatorii contribuabili:

trezorerie statului;

institutiile publice;

persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile micro-intreprinderilor;

fundatiile romane ca urmare a unor legate;

cultele religioase;

institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate;

asociatiile de proprietari constitute ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari;

fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii;

fondul de compensare a investitorilor;

organizatiile non-profit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale pentru urmatoarele tipuri de venituri: cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor, contributii banesti sau natura ale membrilor si simpatizantilor, taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare, venituri obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive, donatii din banii sau bunurile primite prin sponsorizare, dividende, dobanzi si venituri realizate din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite, venituri pentru care se datoreaza impozit pe spectacole, resurse obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile, venituri realizate din actiuni ocazionale, venituri exceptional rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor non-profit, venituri obtinute din reclama si publicitate.

1.2.4. Cotele de impozitare

Cota standard a impozitului pe profit care se aplica asupra profitului impozabil in Romania este de 16%, cu urmatoarele exceptii reglementate pentru:

firmele care desfasoara activitati de natura barurilor si cluburilor de noapte, discoteci, cazinouri sau pariuri sportive, inclusiv firmele care realizeaza venituri de aceasta natura in baza unui contract de asociere, datoreaza un impozit minim de 5% aplicat la veniturile realizate numai in situatia in care impozitul pe profit datorat pentru activitatile desfasurate este mai mic decat 5% din veniturile respective. In cazul in care impozitul pe profit datorat este mai mare de 5% din venituri realizate, aceste firme datoreaza cota standard de 16% impozit pe profit;

vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica roman, caz in care se aplica urmatoarele reguli speciale atat persoanelor juridice romane, cat si persoanelor juridice straine:

in cazul in care castigurile rezultate depasesc pierderile din vanzare-
cesionare, impozitul pe profit datorat se stabileste prin aplicarea cotei de
10% la diferenta rezultata;

Castigul rezultat reprezinta diferenta pozitiva intre: valoarea realizata din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare, si valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare.

daca rezulta pierdere din vanzare-cesionare, aceasta se recupereaza din
profiturile impozabile rezultate din operatiuni de aceeasi natura, in urmatorii
5 ani fiscali consecutivi.

Piederea rezultata reprezinta diferenta negativa intre: valoarea realizata din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare, si valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare.

Valoarea realizata din vanzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume platite, aferente vanzarii-cesionarii. Valoarea fiscala se stabileste astfel:

pentru proprietati imobiliare: costul de cumparare, costruire sau imbunatatire a proprietatii diminuate cu amortizarea fiscala aferenta unei astfel de proprietati;

pentru titluri de participare: costul de achizitie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare.

Cele doua reguli se aplica numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

firma a detinut proprietatea imobiliara sau titlurile de participare pe o perioada mai mare de doi ani;

persoana care achizitioneaza proprietatea imobiliara sau titlurile de participare nu este persoana afiliata firmei vanzatoare.

1.3. Clasificarea veniturilor si a cheltuielilor

1.3.1. Venituri obtinute

Conform Reglementarilor Contabile din 17 noiembrie 2005, conform cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene, aprobat prin Ordinul nr.: 1752 din 17 noiembrie 2005, veniturile reprezinta sumele incasate ori de incasat, precum si castigurile din orice sursa. Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta.Veniturile se grupeaza dupa natura activitatii producatoare de rezultate. In cadrul fiecarei activitati, veniturile se structureaza in functie de natura rezultatelor obtinute, astfel:

Venituri din exploatare :

venituri din vanzari de bunuri (cont 701, 702, 703, 707), lucrari executate (cont 701, 704, 705) si servicii prestate (cont 704, 706, 708);

Aceste venituri se inregistreaza in contabilitate in momentul predarii bunurilor, lucrarilor executate si prestarii serviciilor catre cumparatori sau beneficiari pe baza facturii care atesta fie transferul dreptului de proprietate a bunurilor respective asupra clientilor, fie realitatea executarii lucrarilor si prestarilor de servicii catre beneficiari.

venituri din variatia stocurilor (cont 711), reprezentand variatia in plus sau in minus dintre valoarea de cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie in curs la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiate ale stocurilor initiate ale produselor si productiei in curs, neluand in calcul ajustarile pentru depreciere reflectate;

venituri din productia de imobilizari (cont 721, 722), reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de societate pentru realizarea de active corporale si necorporale;

venituri din subventii de exploatare (cont 741), reprezentand subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii de care beneficieaza societatea;

alte venituri din exploatarea curenta : cuprind venituri din creante recuperate (cont 754) si alte venituri din exploatare (cont 758).

Venituri financiare: venituri din imobilizari financiare (cont 761); venituri din investitii financiare pe termen scurt (cont 762); venituri din creante imobilizate (cont 763); venituri din investitii financiare cedate (cont 764); venituri din diferente de curs valutar (cont 765); venituri din dobanzi (cont 766); venituri din conturi primite in urma unor reduceri financiare (cont 767); alte venituri financiare (cont 768).

Venituri extraordinare: sunt venituri rezultate din evenimente sau tranzactii care sunt clar diferite de activitati curente si care nu se asteapta sa se repete in mod frecvent sau regulat: venituri din despagubiri, amenzi si penalitati incasate (cont 7581); venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele asimilate (cont 771); venituri din provizioane privind activitatea de exploatare (cont 781); venituri financiare din provizioane (cont 786).

1.3.2. Cheltuieli efectuate

Conform Reglementarilor Contabile din 17 noiembrie 2005, conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene, aprobat prin Ordinul nr.: 1752 din 17 noiembrie 2005, cheltuielile efectuate reprezinta valorile platite sau de platit furnizorilor in vederea realizarii veniturilor. Destinatia cheltuielilor determina structurarea lor in urmatoarele categorii:

Cheltuieli de exploatare:

materii prime (cont 601), materiale consumabile (cont 602), obiecte de inventar (cont 603), materiale nestocate (cont 604), energia si apa (cont 605), animale si pasari (cont 606), marfuri (cont 607), ambalaje (cont 608);

lucrari si servicii executate de terti: intretinere si reparatii (cont 611), redevente (cont 612), prime de asigurare (cont 613), studii si cercetari (cont 614);

alte servicii executate de terti colaboratori: (cont 621), comisionae si onorarii (cont 622), protocol, reclama si publicitate (cont 623), transportul de bunuri si de personal (cont 624), deplasari, detasari si transferari (cont 625), posta si taxe de telecomunicatii (cont 626), servicii bancare si asimilate (cont 627), alte cheltuieli cu serviciile executate de terti (cont 628);

alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (cont 635);

personal - salariile personalului (cont 641), asigurari si protectia sociala (cont 645);

alte cheltuieli de exploatare - pierderi din creante si debitori diversi (cont 654), alte cheltuieli de exploatare (cont 658);

Cheltuieli financiare se refera la: pierderi din creante legate de participatii (cont 663), investitii financiare cedate (cont 664), diferente de curs valutar (cont 665), dobanzi (cont 666), sconturi acordate (cont 667), alte chetuieli financiare (cont 668), amortizari si ajustari pentru pierderi de valoare (cont 686),

Cheltuieli extraordinare se refera la calamitati si alte evenimente exceptionale (cont 671), cheltuieli cu amortizari si provizioane (cont 681), cheltuieli cu impozitul pe profit (cont 691) si alte cheltuieli cu impozite, calculate potrivit legii (cont 698), se evidentieaza distinct, in functie de natura lor.

1.3.3. Venituri neimpozabile

Se considera venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil: dividendele primite de la o persoana juridica romana;

Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina din statele Comunitatii Europene, numai daca persoana juridica romana detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neantrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului.

Diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Aceste venituri devin impozabile in urmatoarele situatii:

transmiterea cu titlu gratuit;

cesionarea,

retragerea titlurilor de participare;

retragerea capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare.

Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,

Veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere;

Veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

Veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

1.3.4. Cheltuieli deductibile

Ca regula generala, la determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai chetuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile. In aceasta categorie sunt cuprinse si urmatoarele categorii de cheltuieli:

cheltuieli efectuate cu editarea publicatiilor care sunt inregistrate ca retururi in perioada de determinare a profitului impozabil;

cheltuieli generate de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a aplicarii pro-ratei, in conformitate cu prevederile Titlului VI - Taxa pe valoarea adaugata - din Codul fiscal, precum si in alte situatii cand taxa pe valoarea adaugata aferenta unor cheltuieli deductibile este inregistrata in costuri;

cheltuieli cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de firma;

cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si prevenirea de accidente de munca si a bolilor profesionale.

Prevederea se refera la cheltuielile efectuate in cazul in care specificul activitatii derulate impune respectarea normelor de protectie a muncii, stabilite conform legislatiei in materie.

Potrivit prevederilor Codului Muncii, aprobat prin Legea nr.53/2003, angajatorii sunt obligati sa asigure conditii privind prevenirea accidentelor de munca, sa asigure conditii igienico-sanitare si de sanatate a muncii adecvate.

cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de riscuri profesionale.

cheltuieli de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare

In aceasta categorie de cheltuieli sunt incluse actiunile cu caracter publicitar organizate in scopul stimularii vanzarilor prin acordarea de bunuri in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, precum si a altor bunuri destinate acestei actiuni. Mijloacele publicitare reprezinta instrumente prin care se transmit mesajele publicitare catre clientii potentiali pentru un anumit produs, serviciu sau se prezinte numele societatii. Acestea pot fi:

vizuale (ziare, reviste, panouri publicitare, prospecte, pliante, brosuri);

auditive (radio);

audiovizuale (filme la TV si la cinema);

cheltuielile de transport si cazare in tara si strainatate efectuate de catre salariati si administratori, in cazul in care firma realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti.

In vederea stabilirii caracterului deductibil al cheltuielilor de transport si cazare in tara si strainatate, se urmareste daca exista profit contabil din perioada curenta si din perioadele anterioare. Profitul in exercitiul curent reprezinta rezultatul contabil cumulat al lunii, respectiv trimestrului, dupa caz, urmand a se efectua regularizari periodice.

contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

taxe de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca.

Intra sub incidenta acestor prevederi cheltuieli cu taxe de inscriere, cotizatiile si contributiile impuse prin acte normative, de practicare a unor profesii, cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, auditor financiar, medic, arhitect, avocat, notar.

cheltuieli pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat,

cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

cheltuieli de cercetare si dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil;

cheltuieli pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;

cheltuieli pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;

taxe de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale,

pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neancasate, in urmatoarele situatii:

o       procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;

o       debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;

o       debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;

o       debitorul inregistraza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.

1.3.5. Cheltuieli cu deductibilitate limitata

Prin Codul fiscal, Legea 571 din 22.12.2003, s-a introdus notiunea de cheltuieli cu deductibilitate limitata, din care cheltuielile semnificative la nivelul unei societati sunt urmatoarele:

cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicate asupra diferentei rezultate
dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit.

suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit, in cazul in care firma realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti.

Salariatii aflati in delegare sau detasati in localitati situate la distante mai mari de 5 km de localitatea in care isi au locul permanent de munca pe teritoriul Romaniei primesc, pentru compensarea chetuielilor personale, o indemnizatie zilnica de delegare sau de detasare actualizata periodic, indiferent de functia pe care o indeplinesc si de institutia publica ai carei salariati sunt.

In acceptiunea termenului de indemnizatie de delegare si de detasare se cuprind cheltuielile personale efectuate de catre salariati pentru masa pe perioada deplasarii sau a detasarii.

Pentru primele 30 de zile calendaristice, indemnizatia cuvenita pe perioada delegarii sau detasarii se stabileste in raport cu numarul zilelor calendaristice din perioada delegarii sau detasarii. Daca delegarea sau detasarea dureaza, neintrerupt, mai mult de 30 de zile calendaristice in aceeasi localitate, salariatii primesc, pentru timpul ce depaseste primele 30 de zile, in locul indemnizatiei zilnice, o indemnizatie lunara, astfel cum este actualizata periodic prin ordin al ministerului finatelor publice. Aceasta indemnizatie de acorda proportional cu numarul de zile ce depaseste durata neintrerupta de 30 de zile calendaristice. Nu beneficieaza de indemnizatia de delegare sau de detasare:

salariatii trimisi in delegatie in localitatea lor de domiciliu, localitate care
difera de cea in care au locul permanent de munca;

salariatii care raman cel mult 48 de ore in localitate, in situatia in care delegarea sau detasarea expira intr-o zi de vineri sau intr-o zi care precede o zi de sarbatoare legala.

Sumele achitate in plus peste acest cuatum sunt cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

Notiunea de diurna in valuta defineste cheltuielile personale ale salariatului, efectuate pe perioada deplasarii in strainatate pentru acoperirea costului unei mese zilnice, a cheltuielilor marunte, precum si a costului transportului in interiorul localitatii in care isi desfasoara activitatea.

Personalul trimis in strainatate beneficieaza de 50% din diurna stabilita pentru tara in care are loc deplasarea, potrivit categoriei in care se incadreaza, in cazul in care cheltuielile pentru masa se suporta de catre partenerii externi.

cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.

Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantari si ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si chetuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si scolile pe care le au sub patronaj.

perisabilitatile, in limitele stabilite prin Hotararea de Guvern nr.831/2004.

tichetele de masa acordate de angajatori potrivit Legii nr. 142 din 9 iulie 1998, cu modificari ulterioare.

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 142/1998, salariatii din cadrul societatilor comerciale, regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum si in cadrul unitatilor cooperatiste si a celorlalte persoane juridice sau fizice care incadreaza personal pe baza unui contract individual de munca, pot primi o alocatie individuala de hrana. Aceasta alocatie in forma tichetelor de masa este suportata integral pe costuri de catre angajator. Lunar, fiecare salariat poate folosi un numar de tichete cel mult egal cu numarul de zile in care este prezent la lucru in unitate.

De asemenea, sunt deductibile si cheltuielile corespunzatoare valorii nominale a tichetelor de masa acordate salariatilor proprii care au organizate cantine-restaurante sau bufete.

Din legea privind tichetele de masa rezulta ca:

angajatorii nu pot acorda mai mult de un tichet de masa pentru fiecare zi
lucratoare din luna pentru care se distribuie;

decontarea tichetelor de masa intre unitatile de alimentatie publica si unitatile
emitente ale tichetului de masa se face prin intermediul unitatii bancare;

sumele corespunzatoare tichetelor de masa acordate salariatilor de catre
angajator sunt scutite de la plata impozitului pe venit;

valoarea nominala inscrisa pe tichetul de masa nu poate depasi valoarea legala
stabilita;

nu beneficieaza de tichete de masa salariatii care, potrivit unor dispozitii legale,
au dreptul la masa gratuita, la diurna, la indemnizatie sau alocatie de hrana;

sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile corespunzatoare tichetelor de masa repartizate pe unitatile emitente, autorizate, in limita valorii nominale prevazute de lege.

cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limitele reglementate de Codul fiscal Art.22 a) Sunt deductibile urmatoarele provizioane:

provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;
Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv pentru care se acorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazut in tariful lucrarilor executate sau serviciilor prestate. Pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, confom prevederilor din contractele incheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, in limita cotelor prevazute in contracte, cu conditia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a contractelor externe, acordate, in conditiile legii, producatorilor si prestatorilor de servicii, in cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea sa se regaseasca distinct in contractele incheiate/ sau in tariful lucrarilor executate si in facturile emise.

provizioane constitute in limita unui procent de:

o           20%, incepand cu data de 1 ianuarie 2004;

o           25%, Incepand cu data de 1 ianuarie 2005;

30%, incepand cu data de 1 ianaurie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

o           Sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;

o           sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data
scadentei;

o           nu sunt garantate de alta persoana;

o           sunt datorate de o alta persoana care nu este persoana afiliata
societatii;

o           au fost incluse in veniturile impozabile ale societatii.

provizioane constituite in limita unui procent de 100% din valoare creantelor
asupra clientilor, inregistrate de catre societate, altele decat societatile bancare,
societatile de asigurare si a celor de investitii financiare, care indeplinesc cumulat urmatoarele conditii:

o       sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;

o       creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata
procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti
prin care se atesta aceasta situatie;

o       nu sunt garantate de alta persoana;

o       sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata societatii;

o       au fost incluse in veniturile impozabile ale societatii.

provizioane specifice, potrivit legilor de organizare si functionare, in cazul unei societati comerciale bancare sau al unei alte institutii de credit autorizate, precum si pentru societatile de credit ipotecar si societatile de servicii financiare;

provizioane constituite de fondurile de garantare potrivit normelor Bancii Nationale;

provizioanele si rezervele legale constituite de Banca Nationala a Romaniei in conformitate cu legislatia in vigoare;

provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituit potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorii Mobiliare;

provizioane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol, in limita cotei de 1% aplicata asupra diferentei dintre veniturile si chetuielile din exploatare, pe toata durata de functionare a zacamintelor naturale.

provizioane constituite pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si anexelor, pentru reabilitarea mediului, intr-o cota de 10% aplicata asupra diferentei dintre veniturile si chetuielile inregistrate, pe toata perioada existentei exploatarii;

Rezerve

rezerva legala reglementata de Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, este deductibila in limita cotei de 5% aplicate asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, in cazul regiilor, dupa caz.

In grupa veniturilor neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva regla sunt incluse veniturile reprezentand:

dividendele primite de la o persoana juridica romana;

diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare, inregistrate ca
urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la
persoanele juridice la care se detin participatiile, precum si diferentele de
evaluare ale investitiilor financiare;

veniturile din anularea obligatiilor pentru care nu s-a acordat deducere;

veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor nedeductibile;

veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile

Rezerva legala astfel constituita este mentinuta pe durata existentei societatii.

rezervele constituite de societatile comerciale bancare sau alte institutii de credit, precum si de societatile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare si functionare.

Rezerva generala pentru riscul de credit se constituie lunar din profitul bancii, in cotele si in limitele stabilite de lege, in functie de soldul creditelor acordate, existent la sfarsitul perioadei.

rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare.

In cazul societatilor din domeniul asigurarilor si reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederii Legii nr.32/2000 privind societatile de asigurare si supraveghere a asigurarilor, cu modificari ulterioare.

Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include in venituri impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplica daca un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerva in legatura cu o divizare sau fuziune, reglementarile acestui articol aplicandu-se in continuare acelui provizion sau rezerva. (Norme metodologice Cod fiscal Art.22, alin.5).

Sumele inregistrate in conturi de rezerve legale si rezerve reprezentand facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor.

In cazul in care nu sunt respectate aceste prevederi, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele din influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor in valuta, constituite potrivit legii, magistrate de societati bancare - persoane juridice romane si sucursalele bancilor straine, care isi desfasoara activitatea in Romania.

Cheltuielile cu dobanda si diferentele de pret valutar in limitele reglementate de Codul fiscal. Art.23

Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare de peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare de peste un an, incepand de la data incheierii contractului (cu exceptia celor prezentate mai jos).

In capitalul imprumutat se includ si creditele sau imprumuturile care au termen de rambursare mai mic de un an, in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.

Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.

In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile.

In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda. Cheltuielile din diferentele de curs valutar sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului.

Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, si cele care sunt garantate de stat, precum si cele aferente imprumuturilor obtinute de la societati comerciale bancare romane sau straine, cooperativele de credit, societatile de leasing pentru operatiuni de leasing, societatile de credit ipotecar si de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, nu intra sub incidenta prevederilor prezentate mai sus.

In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor amintite in paragraful de mai sus, dobanzile deductibile sunt limitate la:

nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei;

nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare al Guvernului: amortizarea fiscala, in limitele reglementate de Codul fiscal. Art.24

Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, costruirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii.

Prin mijloc fix amortizabil se intelege imobilizarea corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;

are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin Hotarare a Guvernului;

are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Sunt, de asemenea considerate mijloace fixe amortizabile:

investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;

mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizare corporala;

investitiile efectuate pentru decoperta, in vederea valorificarii de substante minerale utile, precum lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei in subteran si la suprafata;

investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterior realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix; investitii efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi de natura celor apartinand domeniului public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietatea publica;

amenajarile de terenuri.

Nu reprezinta active imobilizate amortizabile: terenurile, inclusiv cele impadurite; tablourile si operele de arta, fondul comercial, lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii, bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare, orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii, potrivit normelor; casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.

Prin valoare de intrare a mijloacelor fixe se intelege:

costul de achizitie pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;

costul de productie pentru mijloacele fixe construite sau produse de catre contribuabil;

valoare de piata pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit.

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:

in cazul constructiilor se aplica metoda de amortizare liniara;

in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv a masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamentele periferice ale acestora, se poate opta, pe langa metoda de amortizare liniara sau degresiva, pentru metoda accelerata;

in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, se poate opta numai pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva;

amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza incepand cu luna urmatoare punerii in functiune, pana la recuperarea integrala a valorii de intrare conform duratelor normale de functionare;

conform Art.24, alin. 12 din Codul fiscal:

Contribuabilii care investesc in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile, destinate activitatii pentru care acestia sunt autorizati si care nu aplica regimul de amortizare accelerata, pot deduce cheltuielile de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii in functiune a mijlocului sau a brevetului de inventie. Valoarea ramasa de recuperat pe durata normala de utilizare se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20 %.'

acest articol a fost modificat prin Legea 163/2005:

o       'Contribuabilii care au investit in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile si care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentand 20 % din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor legale, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a breveului de inventie, pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare.'

Pentru investitiile realizate in parcuri industriale pana la 31 decembrie 2006 se acorda o deducere suplimentara din profitul impozabil, in cota de 20 % din valoarea investitiilor in constructii sau a reabilitarilor de constructii, infrastructura interna si de conexiune la reteaua publici de utilitati.

Cheltuieli aferente localizarii, explorarii, dezvoltarii sau oricarei activitati pregatitoare pentru exploatarea resurselor se recupereaza in rate egale pe o perioada de 5 ani, incepand cu luna in care sunt efectuate cheltuielile.

Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila si orice reevaluare contabila a acestora.

Contribuabilii care investesc in mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si infiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii in functiune sau pot recupera aceste chetuieli prin deduceri de amortizare.

Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau ambalaje, care circula intre contribuabili si clienti, se recupereaza prin deduceri de amortizare, prin metoda liniara, pe durata normala de utilizare stabilita de contribuabilul care isi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.

Cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant.

cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant.

chetuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%.

cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia firmei in baza contractelor incheiate intre parti.

cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii.

cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale cu asociatiile profesionale sunt deductibile in limita echivalentului in lei a 2.000 euro anual. Sunt deductibile chetuielile de aceasta natura, altele decat taxele de inscriere si contributiile obligatorii si taxele impuse de practicarea unor meserii si contributiile datorate camerelor de comert si industrie, organizatiilor sindicale si organizatiilor patronale.

1.3.6. Cheltuieli nedeductibile

Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile la determinarea profitului impozabil:

cheltuieli proprii ale societatii cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate in Romania.

cheltuielile cu impozitul pe venit, datorat de persoanele fizice sj juridice nerezidente pentru veniturile realizate in Romania, impozit neretinut de societate prin stopaj la sursa, concomitent cu plata efectiva a veniturilor catre partenerul extern.

amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale.

In aceasta grupa intra si amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania si/sau autoritati straine.

Nu sunt cuprinse in aceasta categorie amenzile, majorarile si penalitatile de intarziere, datorate ca urmare a clauzelor prevazute in contractele comerciale, altele decat cele incheiate cu autoritatile romane.

cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata.

cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate, la pretul de piata, pentru aceste bunuri sau servicii.

Sunt considerate cheltuieli facute in favoarea participantilor, urmatoarele:

cheltuieli cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de catre asociati/actionari, in favoarea acestora;

bunurile, marfurile si serviciile acordate asociatilor/actionarilor, precum si lucrarile executate in favoarea acestora;

cheltuieli cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitia acestora;

alte cheltuieli de aceeasi natura.

Indemnizatia administratorului societatii

Indemnizatia lunara pentru asociatul unic, care potrivit legii are calitatea de administrator, dar nu este angajat al societatii, este deductibila daca este impozabila la nivelul persoanei fizice.

Cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa.

Cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz.

Cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare eferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea - cesionarea acestora.

Cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosirea acestuia, prevazuta in contractele de societate sau asociere.

Cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care nu se poate justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte.

Cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative.

Cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului.

Alte chetuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptiile expres prevazute pentru persoana fizica.

Cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele societatii, precum si pentru cele care nu sunt aferente activitatii, cu exceptia bunurilor care reprezinta garantia bancara pentru creditele primite sau utilizate in cadrul unor contracte de leasing.

Cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare, de catre o persoana fizica sau juridica numita sponsor, pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurata de cealalta parte, denumita beneficiarul sponsorizarii.

Cel care realizeaza o sponsorizare urmareste prin aceasta sa obtina avantaje comerciale cat mai multe, o participare cat mai rentabila, o dezvoltare a imaginii de marca, inclusiv punerea cat mai mult in valoare a celui care sustine sponsorizarea. Sponsorizarea poate fi considerata cu adevarat o investitie, urmarindu-se astfel realizarea de avantaje. Sponsorizarea se bazeaza pe o relatie de schimb intemeiata pe principiul prestatie-contraprestatie.

De sponsorizare pot beneficia toate persoanele sau institutiile de utilitate publica, care desfasoara o activitate cu caracter filantropic cultural, artistic, sportiv, educativ, religios, stiintific sau care este destinata protectiei drepturilor omului si educatiei civice ori calitatii mediului inconjurator.

Mecenatul este actul de liberalitate prin care o persoana fizica sau juridica, numita mecena, transfera, fara obligatie de contrapartida directa sau indirecta, dreptul sau de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare catre o persoana fizica, cu activitate filantropica cu caracter umanitar, pentru desfasurarea unor activitati in domeniile cultural, artistic, medico - sanitar sau stiintific - cercetare fundamentala si aplicata.

Pentru mecenat, obiectul il reprezinta institutia, mecenatul bazandu-se pe finantare fara o contraprestatie. Operatiunea de mecenat se realizeaza cat mai discret posibil. Cel care realizeaza mecenatul va incerca sa mentina o anumita discretie in ceea ce priveste actiunea sa, ceea ce il va determina sa utilizeze cu moderatie mass-media.

Donatia reprezinta un contract prin care una dintre parti transmite dreptul de proprietate asupra unui bun celeilalte parti, micsorandu-si astfel patrimoniul sau, contractul astfel incheiat este irevocabil, trebuie incheiat in forma autentica, iar partea care a facut donatia nu urmareste nici o contraprestatie.

Partea care realizeaza actul de donatie, adica cel care transmite dreptul de proprietate, poarta denumirea de donator, iar partea care dobandeste dreptul de proprietate de la donator, fara a da nimic in schimb, poarta denumirea de donatar.

Cheltuielile reprezentand sponsorizari si/sau acte de mecenat conform legii privind sponsorizarea, pot fi scazute din impozitul pe profit datorat numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

sunt in limita a 3 la mie din cifra de afaceri;

nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

1.4. Calculul impozitului pe profit

Baza legala pentru determinarea impozitului pe profit o constituie Legea nr.: 414/2002 privind impozitul pe profit, cu modificarile si completarile ulterioare, si instructiunile privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.: 859/2002, cu modificari si completari ulterioare. Aceste reglementari ulterior au fost abrogate prin Legea nr.: 571/2003, privind Codul fiscal.

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.

Pb=V-Ch

Pi = Pb + Chneded. - Vneimp.

Pi = (Vimp. + Vneimp.) - (Chneded. + Chded.) + Chneded. - Vneimp.

Pi = Vimp. - Chded.

Ip = Pi x 16 %

Pnet = Pb - Ip

1.5. Plata impozitului pe profit si depunerea declaratiilor fiscale

1.5.1.Plata impozitului pe profit

Conform Legii nr.: 571/2003 art.34 privind Coul fiscal, contribuabilii au obligatia de a plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. Banca Nationala a Romaniei, societatile comerciale bancare au obligatia de a plati impozitul pe profit lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul.

Profitul impozabil si impozitul pe profit sunt calculate si inregistrate trimestrial, respectiv lunar (in cazul Bancii Nationale a Romaniei, societatilor comerciale bancare), cumulat de la inceputul anului fiscal.

Contribuabilii care efectueaza plati trimestrial, respectiv lunar, platesc pentru ultimul trimestru sau pentru luna decembrie, o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, respectiv o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru luna noiembrie a aceluiasi an fiscal, urmand ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca pana la data stabilita ca termen limita pentru depunerea situatiilor financiare ale contribuabilului.

Contribuabilii care au definitivat pana in data de 15 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior depun declaratia anuala de impozit pe profit aferent anului fiscal incheiat pana in data de 15 februarie inclusiv a anului urmator.

1.5.2. Depunerea declaratiilor fiscale

Conform Legii nr.571/2003 art.35, privind Codul fiscal, contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit, pana la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiare. In cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia de a depune declaratie de impunere pana la termenul de plata al impozitului pe profit, inclusiv.

Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit.

1.5.3. Registrul de evidenta fiscala

Conform Ordinului nr.870/ 21 iunie 2005 privind Registrul de evidenta fiscala, contribuabilii, inregistrati ca platitori de impozit pe profit, sunt obligati sa intocmeasca Registrul de evidenta fiscala.

Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor informatiilor care au stat la determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.

Operatiunile inregistrate in Registrul de evidenta fiscala sunt la latitudinea contribuabilului, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acestuia. Registrul de evidenta fiscala se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestuia si se completeaza astfel incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiunilor efectuate pentru determinarea impozitului pe profit cuprins in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.

Impozitul pe profit calculat si inscris in Registrul de evidenta fiscala va fi identic cu cel inscris in declaratie privind obligatiile de plata catre bugetul general consolidat. Inscrierile in Registrul de evidenta fiscala se vor face pentru fiecare perioada pentru care contribuabilul are obligatia de a declara impozitul pe profit.

2.Aplicatie practica

Se dau urmatoarele venituri si cheltuieli ale entitatii inchise prin contul 121 la finele anului 2009.Se tine seama ca entitatea este incadrata dupa cifra de afaceri aferenta anului 2008 la cota de impozitare minima de 550 de ron.Sa se calculeze impozitul pe profit datorat de entitate.

2.1. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli la data de 31.12.2008 prin contul de profit sau pierdere 121 pentru determinarea profitului contabil.

% = 121 "Profit sau pierdere' 2508

704"Venituri din lucrari executate, servicii prestate'   

707"Venituri din vanzarea marfurilor '   

765"Venituri din diferenta de curs valutar'

766"Venituri privind dobanzile' 1

121 "Profit sau pierdere' = %

6022 "Cheltuieli privind combustibilul'

"Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar' 4

"Cheltuieli privind materialele nestocate'

"Cheltuieli privind energia si apa' 3

"Cheltuieli privind marfurile'

"Cheltuieli privind marfurile'

"Cheltuieli privind marfurile' l69

"Cheltuieli privind marfurile' l32

"Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile'

"Cheltuieli cu chirii'

"Cheltuieli privind comisioanele si onorarii' 0,

pub "Cheltuieli de publicitate'

protocol "Cheltuieli de protocol' 0,l5

"Cheltuieli cu transportul de bunuri'

"Cheltuieli cu deplasari'

"Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii'

"Chelt. cu servicii bancare si asimilate'

"Cheltuieli servici terti' 635 "Cheltuieli cu alte taxe si impozite' 1 641 "Cheltuieli cu salariile personalului'

"Contributia angajatorului la asigurari sociale'

"Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj'

"Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate'   

6455 "Contributia angajatorului la asigurari sociale' 0,

"Despagubiri, amenzi si penalitati'

"Donatii si subventii acordate' 2

"Cheltuieli din diferenta de curs valutar' 3

"Cheltuieli privind dobanzile' 6811 "Cheltuieli privind amortizarea imobilizarilor' 21
6811 neded "Cheltuieli privind amortizarea imobilizarilor' 2

Dupa inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli prin preluarea acestora asupra contului de rezultate, se constata faptul ca SC stellwag Electroprod SRL a realizat un profit contabil de 155,063416 lei, conform soldului creditor al contului 121 "Profit sau pierdere'.

Determinarea profitului impozabil.

Pentru determinarea profitului impozabil trebuie verificata prin calcule incadrarea in limita deductibilitatii fiscale a cheltuielilor de protocol si sponsorizare.

Cheltuieli de protocol:

[ Vtot - (Chtot - Rd623protocol) ] = 2.508,445713 - (2.353,382297 - 0,148356) = 155,211772

x 2 % = 3,104235 lei

Dupa cum se observa, cheltuiala de protocol de lei este deductibila integral la determinarea profitului impozabil.

Cheltuieli cu sponsorizarea

Prin Codul fiscal, sponsorizarea este abordata la capitolul "Credit fiscal', fapt pentru care incepand cu data de l ianuarie 2006, aceasta cheltuiala se considera integral ca o cheltuiala nedeductibila din punct de vedere fiscal.

Astfel sponsorizarea este privita ca un credit fiscal din partea statului, in sensul ca societatile care acorda sponsorizari conform legii privind sponsorizarea scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente sponsorizarii. La bugetul general consolidat se vireaza doar diferenta dintre impozitul pe profit calculat si sponsorizarea efectuata. Se considera ca s-a determinat corect creditul fiscal numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

sponsorizarea se incadreaza in limita a 3%o din cifra de afaceri;

sponsorizarea nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

Modul de calcul al impozitului pe profit.

Pentru a determina creditul fiscal trebuie sa calculam mai intai impozitul pe profit datorat de societate:

Profit contabil: 155,063416

Cheltuieli nedeductibile, total: 4,037257
din care:

diferente de plata si accesorii stabilite prin

Raportul de inspectie fiscala intocmit de organul de control

cheltuieli cu sponsorizarea

cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe destinate

activitatii - 20% amortizat in prima luna, care pe durata amortizarii

va fi tratat ca si o cheltuiala nedeductibila fiscal

Profit impozabil: 159

Impozit pe profit: 25

Luand in cosiderare ca impozitul pe profit calculat este mai mic decat cota minima de impozitare conform cifrei de afaceri din cursul anului 2008 entitatea va inregistra magimul dintre impozitul calculat 25 lei si impozitul minim datorat 550 lei, adica suma de 550 de lei.

3.Bibliografie