Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Afaceri


Index » business » Afaceri
» Creditul bancar – sursa de finantare a afacerii


Creditul bancar – sursa de finantare a afacerii




Argument

Lucrarea pune in evideta importanta creditului bancar, prin intermediul caruia bancile mobilizeaza capitalul temporar disponibil din economie (de la agentii economici si populatie) si, impreuna cu resursele bancare proprii, il acorda sub forma de imprumuturi diferitelor persoane juridice precum si populatiei.

In cadrul lucrarii, am prezentat modul in care s-a realizat creditarea la o societate comerciala cu raspundere limitata infiintata in baza legii 31/1990.

Relatia de incredere implicata de operatiunea de creditare s-a stabilit intre societatea comerciala analizata si Banca Comerciala din Rosiorii de Vede.




Obiectul contractului de credit l-a constituit acordarea unui credit pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor temporare in suma de 130.000 lei.

In mod concret destinatia creditului a constat in procurarea de ingrasaminte chimice in vederea comercializarii. Perioada solicitata pentru acordarea creditului a fost de 6 luni. Importanta creditarii pentru agentul economic deriva din faptul ca, acesta fiind la inceputul activitatii sale, resimte lipsa resurselor necesare procurarii mijloacelor circulante materiale pentru desfasurarea activitatii. Este vorba de diversificarea stocului de marfa in vederea realizarii unui circuit comercial normal.

Existenta banilor pentru agentul economic consolideaza pozitia acestuia pe piata marfurilor (ingrasamintelor chimice) in sensul stabilirii unor raporturi de incredere cu potentialii furnizori ai acestuia. Oferta de marfuri a societatii comerciale analizate va fi cu atat mai diversificata si mai prompta cu cat puterea financiara a acesteia va permite onorarea platilor catre furnizorii directi.

In acelasi timp da posibilitatea agentului economic sa beneficieze de reduceri comerciale acordate de furnizori la plata integrala a facturilor acestora in momentul livrarii marfurilor.

Optimizarea circuitului bani – marfa – bani este asigurata de creditul bancar pe de o parte prin faptul ca actioneaza asupra relatiei societate comerciala si furnizori asa cum am aratat mai sus cat si asupra relatiei societate comerciala si clienti in sensul ca beneficiara creditului va fi interesata sa ruleze de cat mai multe ori stocul de marfa dar si in incasarea creantelor in vederea rambursarii acestuia.

Beneficiarul de credit nu va avea stocuri greu vandabile, pentru ca, intotdeauna va cauta sa-si creeze lichiditati pentru reluarea ciclului de aprovizionare si desfacere, urmarind in acelasi timp crearea unei independente financiare fata de institutiile bancare. In momentul de fata nivelul dobanzii practicate la credit, care in cazul nostru este de 12,75 % pe an, este inca mult peste nivelul dobanzilor din tarile vest europene (3,5 – 6 % pe an) obligandu-l pe beneficiar la o analiza pertinenta a modului de gestionare a creditelor.

Concluzionand, putem afirma despre creditul bancar ca este un element care contribuie la rentabilizarea activitatii agentilor economici, implicand in acelasi timp o atentie deosebita in modul de derulare a circulatiei marfurilor.

Respectarea relatiei contractuale cu banca implica o preocupare continua pentru calitatea marfurilor. Societatea va vinde mai mult mentinand standardele de calitate si va atrage tot mai multi clienti.

De aceea, lucrarea de fata prezinta si pasii de urmat pentru obtinerea unui credit bancar in speta la una din institutiile Bancii Comerciale Romane.

Indiferent de banca, rolul creditului in Romania ramane unul stimulativ atat in activitatea de productie cat si in cea de comert sau investitii. Depinde de constientizarea conducerii societatilor despre rolului care ii revine in ,,rentabilizarea creditului”.

Creditul bancar – sursa de finantare a afacerii

Capitolul I

Prezentarea S.C. Comat Rosu SRL

SC Comat Rosu SRL o societate comerciala cu raspundere limitata, persoana juridica romana, care isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia romana in vigoare si cu prevederile actului constitutive.

Sediul societatii este in Romania, com. Putineiu, sat Baduleasa.

Figureaza inregistrata la Registrul Comertului Teleorman sub nr. J34/409/2007 si are codul unic de inregistrare fiscala RO 21918592.

Societatea comerciala poate infiinta filiale cu personalitate juridica, sucursale, agentii, reprezentante, puncte de lucru, ateliere de reparatii, ateliere de productie, magazine, depozite precum si orice alt fel de forme, fara personalitate juridica , necesare desfasurarii activitatii, in tara sau strainatate, in conformitate cu legile in vigoare.

Obiectul de activitate al societatii il constituie conform actului constitutiv:

Domeniul principal 515 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor

Activitate principala 5153 Comert cu ridicata al materialului lemons si de constructii.

Ulterior, in baza certificatului constatator inregistrat la Oficiul Registrului Comertului Teleorman se adauga ca obiect principal de activitate comertul cu ridicata al produselor chimice si anume a ingrasamintelor chimice.

Comercializarea ingrasamintelor chimice este in prezent domeniul exclusiv de activitate al intreprinderii.

Obiectul secundar cuprinde printre altele: activitati de servicii anexe agriculturii; comert cu autovehicule; intretinerea si repararea autovehiculelor; comert cu piese si accesorii pentru autovehicule; comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule; intermedieri in comertul cu materii prime agricole, animale , combustibili, masini si echipamente, textile; comert cu ridicata al produselor alimentare si industriale; transporturi rutiere de marfuri etc.

Nu fac obiectul activitatii acestei societati, activitatile interzise de legea romana sau cele care constituie monopol de stat.

Durata de functionare a societatii este nelimitata, incepand cu data inmatricularii la Registrul Comertului.

Capitalul social total este de 200 lei, subscris si varsat integral in numerar, divizat in 20 parti sociale cu valoare nominala de 10 lei, fiind detinut in totalitate de asociatul unic.

Capitalul social poate fi majorat pe baza hotararii asociatului unic, caruia ii revin potrivit legii drepturile si obligatiile adunarii generale, prin crearea de noi parti sociale, reprezentand noi aporturi in numerar si / sau in natura a asociatului unic, sau prin includerea in capitalul social a profitului societatii.

Reducerea capitalului social se poate face pe baza hotararii asociatului unic si numai dupa doua luni de la publicarea in Monitorul Oficial.

Detinerea integrala a partilor sociale in calitate de asociat unic confera acestuia, potrivit legii, drepturile si obligatiile ce revin adunarii generale si rezultate din actul constitutiv.

Administratorul societatii este asociatul unic. Mandatul sau este nelimitat, de la data inmatricularii societatii. Administratorul reprezinta societatea in raporturile cu tertii, angajeaza societatea in toate raporturile patrimoniale cu puteri depline.

Administratorul este obligat ca, in termen de 15 zile de la data Adunarii Generale, sa depuna la Registrul Comertului copii ale situatiilor financiare anuale, insotite de raportul administratorului sau, dupa caz de raportul cenzorilor ori raportul auditorilor financiari, precum si de Procesul Verbal al Adunarii Generale, in conditiile prevazute de Legea Contabilitatii nr.82/1991, republicata. Acestea vor fi depuse pe support de hartie si in forma electronica sau numai in forma electronica , avand atasata o semnatura electronica extinsa.

Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata al carei asociat unic este, cu exceptia cazului in care are calitatea de administrator unic sau membru al consiliului de administratie.

Angajarea personalului societatii se va face de catre asociatul unic pe baza de contracte individuale de munca si contracte de prestari de servicii, prin care se vor stabili drepturile si obligatiile acestui personal.

Societatea intocmeste anual bilantul si contul de profit si pierderi in lei si tine evidenta activitatii economico financiare in lei, in conformitate cu legislatia in vigoare. Profitul societatii se stabileste prin bilant, fiind calculat ca diferenta dintre suma totala a veniturilor incasate si suma cheltuielilor effectuate pentru realizarea acestor venituri.

Creditarea societatii se face prin capitalul social, prin creditele personale ale asociatului unic , precum si prin creditele pe care societatea le obtine in relatiile sale cu tertii si sau de la banci pe baza de garantii proprii.

Litigiile societatii cu persoane fizice sau juridice romane sunt de competenta instantelor judecatoresti din Romania.

Capitolul II

Creditul bancar – sursa de finantare a activitatii economice in cadrul SC Comat Rosu SRL

2.1 Natura economica si rolul creditului bancar

Notiunea de credit este de origine latina si provine de la ,,creditum-credere”, care inseamna creditare, a crede, a avea incredere.

Creditul reprezinta increderea pe care o persoana, numita creditor, o acorda altei persoane, numita debitor, careia ii da, in prezent, bani sau alte valori sub forma de imprumut, care-i vor fi restituite la o data determinata, numita scadenta, impreuna cu o anumita dobanda, ce reprezinta pretul capitalului imprumutat. Creditul presupune existenta increderii.

Creditul are urmatoarele elemente constitutive: schimbul in timp al unor resurse; subiectele raportului de credit (debitorul si creditorul); promisiunea de rambursare; termenul de ramursare (scadenta); costul creditului (dobanda); etc.

Prin intermediul creditului se mobilizeaza capitalul temporar disponibil din economie (de la agentii economici si populatie), de catre banci si, impreuna cu resursele bancare proprii, se acorda sub forma de imprumuturi diferitelor personae juridice, precum si populatiei.

Creditul bancar se acorda de catre banci care detin capital bancar agentilor economici si persoanelor fizice. Creditul bancar procura resurse financiare diferitelor sectoare de activitate economica.

Creditul bancar se acorda din capitalul inactiv, nefolosit precum si din capitalul banesc temporar disponibil care se afla in cautare de plasament. Creditul bancar constituie unul dintre obiectivele principale ale activitatii bancilor. In calitatea lor de intermediare – facand abstractie de capitalul lor propriu – bancile se imprumuta pentru a da apoi cu imprumut. In activitatea lor, bancile folosesc capitalul disponibil din conturile clientilor – pastrat ca resursa in banca din care acorda imprumuturi altor clienti ail or.

Creditul se acorda de regula, pe termen scurt si are in vedere si riscul insolvabilitatii imprumutatului.

Creditul bancar exprima relatii banesti care se stabilesc intre banci, pe de o parte, si agentii economici si populatie, pe de alta parte, respective acea parte a relatiilor banesti prin mijlocirea carora, cu ajutorul institutiilor de credit, se mobilizeaza resursele banesti temporar disponibile apartinand diferitelor unitati, economiile banesti ale populatiei folosind – cand este cazul – si emisiunea monetara, si se acorda apoi, pe un timp determinat, cu titlu rambursabil, altor unitati, carora resursele banesti proprii din perioada respectiva nu le sunt suficiente pentru indeplinireaprogramelor de productie, precum si persoanelor fizice pentru constructii de locuinte si pentru alte destinatii productive, cu plata unei dobanzi si in conditiile exercitarii controlului bancar.

Creditul dobandeste un continut nou, determinat de relatiile social economice pe care le exprima, de rolul pe care il exercita.

Creditul bancar reprezinta forma de atragere si de folosire a resurselor banesti temporar disponibile care se formeaza in economia nationala. Sursele de formare a fondurilor de creditare sunt: disponibilitatile banesti temporare ale unitatilor cu capital de stat, cooperatiste si private, fondurile de amortizare, disponibilitatile curente si excedentele bugetare ale anilor precedenti, fondurile asigurarilor de personae, de bunuri si de raspundere civila, economiile banesti ale populatiei depuse la C.E.C., fondurile proprii ale bancilor si emisiunea de moneda.

Creditul bancar face posibila mobilizarea resurselor banesti temporar disponibile din economie si de la populatie si acordarea acestor resurse banesti altor unitati economice si grupe de populatie, pe un timp determinat, in vederea folosirii lor in scopuri productive; el constituie o sursa importanta, elastica si operativa de formarea a activelor circulante si chiar a mijloacelor fixe necesare unitatilor economice pentru desfasurarea normala a procesului de productie si de circulatie a marfurilor.

Necesitatea creditului bancar rezulta si din faptul ca el constituie una dintre cele mai importante parghii economice, cu ajutorul careia se evita imobilizarile de fonduri; el este un instrument folosit pentru organizarea si conducerea productiei si pentru repartitia produselor la nivelul economieie nationale si, in acelasi timp, un mijloc de evidenta, de control si de intarire continua a gestiunii economico – financiare.

Creditul bancar este necesar pentru organizarea circuitului resurselor materiale si banesti la nivelul economiei nationale, pentru reglementarea circulatiei banesti si mentinerea stabilitatii leului. Creditul bancar joaca un rol important in mobilizarea resurselor banesti temporar disponibile si in folosirea lor in procesul reproductiei sociale, in justa amplasare a obiectivelor economice si sociale pe teritoriul tarii, in dezvoltarea echilibrata si armonioasa a economiei nationale. Creditul bancar participa la cresterea in ritm sustinut a economiei nationale, la afirmarea cu putere a revolutiei tehnico-stiintifice, la imbunatatirea calitatii intregii activitati economice. De asemenea contribuie la accelerarea circuitului mijloacelor banesti si materiale din economie, la gospodarirea rationala a mijloacelor proprii si imprumutate, la cresterea productivitatii muncii, la reducerea costurilor de productie si a cheltuielilor de circulatie. Avand o destinatie precisa si fiind un mijloc de control, creditul bancar contribuie la imbunatatirea activitatii economico-financiare a unitatilor economice, la intarirea continua a gestiunii economico-financiare, la extinderea autofinantarii. In acelasi timp el contribuie la reglementarea si la accelerarea circulatiei banesti cu si fara numerar, la pastrarea unui raport just intre cantitatea de marfuri existenta pe piata si masa monetara aflata in circulatie, la mentinerea si la cresterea puterii de cumparare a leului.

Creditul indeplineste un rol important in gospodarirea rationala a tuturor resurselor materiale, de munca si banesti, fapt care contribuie la intarirea disciplinei economico-financiare, la reducerea costurilor de productie, la sporirea profitului si la cresterea continua a produsului national brut.

Utilizarea creditului bancar este determinata si de existenta intreprinderilor sezoniere, care isi constituie anumite stocuri de materii prime, de materiale etc, in anumite perioade ale anului, pe care le folosesc ulterior in productie.

Creditul bancar ii stimuleaza si ii obliga pe agentii economici sa-si utilizeze in mod eficient capitalul, sa ia toate masurile pentru accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante si sa apeleze intr-o masura cat mai redusa la credite bancare, deoarece acestea sunt purtatoare de dobanda, le maresc costurile de productie si le diminueaza in mod corespunzator profitul.

Creditul bancar se caracterizeaza prin prin flexibilitate si operativitate, fapt care asigura agentilor economici posibilitatea de a folosi capitalul altora pentru a-si acoperi nevoile temporare de resurse, cand capitalul propriu nu le este sufficient pentru satisfacerea acestora.

Obiectele si clasificarea creditelor

Obiectele creditelor bancare sunt acele stocuri de materii prime, materiale, productie neterminata, produse finite, marfuri, cheltuieli sezoniere si alte cheltuieli de productie necesare desfasurarii normale a activitatii agentilor economici si persoanelor fizice care sunt creditate de banci.

Unitatile bancare acorda credite agentilor economici pentru ca acestia sa-si procure valori materiale, sa efectueze cheltuielile de productie si de circulatie necesare realizarii programului lor economic, imbunatatirii calitatii produselor, fabricarii unor produse noi cu o eficienta ridicata. Agentii economici beneficiaza de asemenea credite pentru contractarea si achizitionarea de produse agricole si diferite alte produse, pentru complinirea activelor circulante aflate in sfera decontarilor, pentru deschiderea de acreditive, pentru efectuarea de operatiuni de comert exterior, pentru executia de lucrari si prestari de servicii in tara si in strainatate.

Elementele de active circulante procurate cu ajutorul creditului se pot gasi in stadiile: aprovizionare, productie sau desfacere. Corespunzator acestor stadii ale circuitului valorilor materiale in cadrul agentilor economici, obiectele creditului bancar pot sa imbrace urmatoarele forme: diferite stocuri pentru productie, stocuri de produse finite, anumite reserve temporare de elemente de active circulante, marfurile expediate cumparatorilor, dar inca nedecontate (documente privind marfurile in expeditie etc.). In cadrul acestor obiecte se gasesc valori materiale legate de aprovizionare, de productie, de plata salariilor, cheltuieli pentru buna servire a clientilor etc.

Acordarea, utilizarea si rambursarea creditelor bancare se face distinct sau global pentru toate elementele de active circulante. Creditarea globala creeaza o mai larga autonomie in utilizarea imprumuturilor acordate.

Nu pot constitui obiecte ale creditarii marfurile si valorile inutilizabile (marfurile necorespunzatoare si invechite, cele greu vandabile sau nevandabile, stocurile de produse finite care nu au desfacerea asigurata etc.)

Obiectivele creditului bancar depend de natura activitatii agentilor economici, de ramura economica precum si detrasaturile specifice ale trecerii activelor circulante prin stadiile aprovizionarii, productiei si desfacerii.

De asemenea constituie obiect al creditului bancar diferitele obiective de investitii, care insa se crediteaza pe termen mediu sau lung.

Intre obiectul creditului bancar si garantia creditului exista o anumita deosebire.

Obiectul creditului bancar are in vedere denumirea generica a elementelor de active circulante care se crediteaza, ca de exemplu: materii prime, materiale, combustibil, produse finite, marfuri etc.; cand vorbim de garantia unui credit se precizeaza felul produsului, cantitatea, calitatea si pretul.

Stocurile de materii prime, materiale, marfuri si ambalaje care constituie obiectul de creditare se evalueaza la pretul de achizitie sau, dupa caz, la pretul pietei.

Creditele bancare care se acorda agentilor economici se pot clasifica din mai multe puncte de vedere si anume:

a)      Dupa rolul pe care creditul il are in procesul reproductiei sociale, se disting doua categorii de credite bancare:

credite pentru satisfacerea nevoilor de active circulante, adica credite destinate productiei si desfasurarii operatiunilor de circulatie (achizitii, contractari, livrari etc,); in aceasta categorie se cuprind creditele acordate egentilor economici pentru procurarea de materii prime, materiale, combustibil, semifabricate si produse finite, precum si pentru achizitionarea si desfacerea marfurilor;

credite pentru procurarea de mijloace fixe. Aceste credite se acorda pentru efectuarea investitiilor, introducerea tehnicii noi, retehnologizare, reparatii capitale si alte lucrari cu caracte r productive destinate , in final, imbunatatirii aprovizionarii populatiei.

b)   Dupa caracterul si perioada in care se acorda, precum si tinand seama de participarea uniforma sau neuniforma a creditelor la activitatea agentului economic, se disting doua categorii de credite:

credite sezoniere, care se acorda in anumite perioade ale anului pentru procurari de active circulante si pentru acoperirea diferitelor cheltuieli sezoniere de aprovizionare, productie si desfacere;

credite nesezoniere, care se acorda in tot timpul anului agentilor economici cu activitate continua si care nu sunt legati de o activitate cu character sezonier.

c)      Din punct de veder al scopului (obiectului)creditele pot fi:

de productie, care se acorda pentru activitatile industriale, de constructii, agricole, executia de lucrari si prestarea de servicii;

de comert, care au menirea sa inlesneasca schimburile si realizarea valorii marfurilor, lucrarilor si prestarea serviciilor;

de consum, care sunt destinate sa faciliteze relatiile de vanzari cu plata imediata, cu plata in rate sau de vanzari pe credit – deci cu plata amanata – pentru bunuri de uz curent sau de folosinta indelungata.

d)      Dupa modul de garantare, creditele se pot imparti in doua categorii:

credite reale, care se acorda numai pe baza gajarii cu bunuripatrimoniale mobiliare sau imobiliare;



credite personale, care se pot acorda fara gaj material, fara ipoteca, adica numai pe baza increderii pe care banca o are in imprumutat.

e)      Dupa durata pentru care se acorda, creditele bancare pot fi:

pe termen scurt, care se acorda, de regula, pentru o perioada de pana la 12 luni pentru complinirea fondurilor aferente activitatii curente de productie sau de circulatie a marfurilor;

pe termen mediu, care se acorda pe o perioada de la unu la cinci ani. Aceste credite se acorda pentru cerinte investitionale in sfera cresterii volumului activitatii economice si a dezvoltarii sau modernizarii mijloacelor fixe;

pe termen lung, care se acorda pe o perioada de peste cinci ani si au ca obiect imbunatatirile funciare pentru silvicultura, modernizarile si retehnologizarile in diverse domenii de activitae.

f)       Din punct de vedere al tehnicii de creditare, agentii economici pot primi:

credite pentru plati de aprovizionare, care se acorda agentilor economici atunci cand nu au disponibil sufficient in cont pentru a efectua platile catre furnizori (in cazurile in care stocurile sunt in curs de formare);

credite pentru stocuri constituite, care se acorda pentru existentul de materii prime, semifabricate, combustibil etc. din unitatile economice, necesar desfasurarii normale a activitatii lor.

Principiile creditarii bancare si functiile creditului

Principiile creditarii bancare cuprind reguli, norme obligatorii privind acordarea, garantarea, folosirea cu eficienta maxima si rambursarea la scadentele stabilite a creditelor acordate de banci.

La baza creditarii bancare stau urmatoarele principii:

Prudenta bancara

In derularea operatiunilor de creditare, bancile autohtone si straine, indiferent de forma capitalului statutar pe baza caruia au fost constituite, manifesta toata prudenta atunci cand sunt solicitate sa acorde un imprumut. Astfel, bancile urmaresc ca beneficiarii creditelor sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii: sa fie constituiti legal si sa aiba capital varsat potrivit statutului lor; sa desfasoare activitati legale si eficiente apreciate printr-un nivel ridicat al indicatorilor de bonitate; fluxurile de lichiditati sa evidentieze posibilitatea reala de rambursare la scadenta a ratelor de credit si de plata a dobanzilor aferente; sa prezinte garantii morale si materiale pentru angajarea creditelor, iar garantiile materiale acceptate sa fie, in expresie baneasca, mai mari sau cel putin egale cu suma creditelor solicitate si a dobanzilor calculate pe intreaga perioada de creditare; sa aiba conturi deschise la una dintre unitatile teritoriale ale bancii si sa prezinte situatia angajamentelor din conturile deschise la alte societati bancare cu evidentierea garantiilor aferente, sa accepte clauzele contractului de credit.

Credibilitatea

Constituie suportul moral, elemental psihologic, fara de care creditul nu se poate acorda. Dobandirea increderii presupune cunoasterea agentului economic sau a persoanei fizice privind calitatile morale si profesionale, precum si a reputatiei sale private prin calitatea produselor si serviciilor, a relatiilor cu partenerii, ca si a situatiei sale patrimoniale si financiare.

Destinatia precisa sub forma creditarii bancare directe

Unitatile bancare acorda credite pentru obiectele creditabile, iar agentii economici sunt obligati sa le foloseasca numai in scopurile pentru care au fost acordate. Acest principiu urmareste ca agentii economici sa se incadreze in volumul de fonduri stability, sa usureze controlul bancar asupra aprovizionarii, productiei si desfacerii si sa inlesneasca identificarea, localizarea si preintampinarea deficientelor, contribuind la intarirea gestiunii economico-financiare, creand conditii pentru garantarea si rambursarea creditelor la scadenta, banca influentandu-i active pe agentii economici in ceea ce priveste accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante. Daca beneficiarii de credite nu respecta destinatia pentru care a fost acordat creditul, pecum si celelalte conditii prevazute in contractele de credit, bancile intrerup imediat creditarea si solicita sanctionarea persoanelor vinovate.

Garantarea creditului

Potrivit acestui principiu, fiecare credit trebuie garantat cu bunuri mobile sau immobile sau cu titluri de valoare care se afla in patrimonial imprumutatului. Garantiile asiguratoare constituie principalul mijloc preventiv prin care se diminueaza riscul insolvabilitatii in rambursarea creditului. Garantiile creditului sunt formate din valorile patrimoniale pe care imprumutatul le constituie drept gaj in favoarea bancii pentru reducerea riscului de nerambursare a creditului la scadenta. Garantiile trebuie sa acopere integral volumul creditului si al dobanzilor aferente. In functie de volumul si destinatia creditului se aleg si formele concrete de garantie. Raporturile juridice dintre banca si imprumutat asupra garantiilor constituite se sting de regula, dupa rambursarea integrala a creditelor si dupa plata dobanzilor aferente.

Acordarea creditelor in mod diferentiat, treptat, corespunzator gradului de indeplinire a programului economic

Creditele nu se pun la dispozitia agentilor economici automat si integral in momentul solicitarii, ci treptat si potrivit gradului de indeplinire a programului economic, de formare a activelor circulante sau a resurselor de finantare a investitiilor, in functie de modul cum isi gospodaresc resursele proprii. Acest principiu inlesneste efectuarea controlului bancar in timpul utilizarii si rambursarii creditului acordat, stimuleaza si accelereaza viteza de rotatie a resurselor materiale si financiare.

Rambursabilitatea creditului la un anumit termen, numit scadenta

Termenul de rambursare (scadenta) a fiecarui credit se stabileste in functie de miscarea valorilor materiale, adica tinandu-se seama de timpul cat agentii economici au nevoie de aceste valori materiale, precum si de perioada de recuperare a cheltuielilor de productie si de circulatie potrivit programului economic. Nerambursarea ratelor de credit la termenele prevazute in contract atrage dupa sine plata de dobanzi penalizatoare, precum si declansarea procedurii de executare silita a imprumutatului.

Creditul este purtator de dobanda

Dobanda este interesul care sta la baza oricarei operatiuni de creditare, constituind pretul perceput de banca de la clientul sau pentru capitalul imprumutat. Dobanda are un nivel diferentiat; ea se include in costul produselor, fapt care ii stimuleaza pe agentii economici sa gospodareasca rational resursele proprii si pe cele imprumutate.

Incheierea contractului de creditare

Orice acordare de credit presupune incheierea unui contract de creditare intre banca si cel ce solicita imprumutul, in care se stipuleaza conditiile si modul de acordare, de folosire si de rambursare a imprumutului, cuantumul si durata de folosire (scadenta), garantiile creditului, nivelul dobanzii etc. incheierea contractului de creditare necesita prezentarea de catre client a documentatiei de credit.

Documentatia de credit cuprinde toate datele necesare caracterizarii situatiei patrimoniului si a rezultatelor financiare ale solicitantului de credit, a resurselor sale financiare, precum si indicatorii economico-financiari privind eficienta economico-financiara.

Intre principiile creitarii exista o stransa interdependenta, de aceea, in procesul creditarii trebuie sa se respecte simultan toate aceste principii.

Principiile creditului bancar se aplica indifferent de obiectul si de formele concrete de de creditare folosite pentru agentii economici si persoanele fizice.

In economia de piata creditul indeplineste urmatoarele functii:

a)      mijloceste redistribuirea capitalurilor intre diferitele ramuri de productie, inlesnind egalizarea ratei profitului;

b)      contribuie la reducerea cheltuielilor de circulatie;

c)      constituie un instrument de intensificare a concentrarii si centralizarii capitalului;

d)      exercita o influenta pozitiva asupra volumului productiei si circulatiei marfurilor;

e)      este un instrument de control al imprumuturilor acordate agentilor economici si persoanelor fizice.

Dobanda simpla si dobanda compusa

Una dintre principalele componente ale sistemului financiar-bancar si care are implicatii adanci in economia de piata este dobanda. Dobanda reprezinta de fapt „pretul capitalului cedat temporar cu obligatia de rambursare, pret specific pietei de capital.” Dobanda este definite ca suma ce trebuie platita sau primita pentru utilizarea banilor, indiferent daca trebuie sa fie platita sau primita in cadrul unei datorii, in legatura cu un depozit sau in conformitate cu un contract de leasing financiar, vanzare cu plata in rate sau orice vanzare cu plata amanata. Daca in succesiunea logica, creditul detine o pozitie primara, dobanda reprezinta de fapt conditia oportunitatii si eficientei acestuia. Dobanda se afla in acelasi timp in ipostaza de efect si cauza a activitatii de creditare, reprezentand practic ratiunea unei banci comerciale de a acorda credite. In ipostaza de efect, marimea dobanzii determinata de relatia cerere-oferta, va reflecta de fapt punctul de intersectie dintre capitalul disponibil si necesitatile de imprumuturi. Daca acest punct de intersectie coincide cu punctul de echilibru dintre disponibilitati si cererea de credite, atunci veridicitatea ratei dobanzii nu poate fi contestata. Ratele dobanzilor sunt stabilite de bancile comerciale in functie de cererea si oferta de credite.
Dobanda este o categorie complexa cu multe intelesuri. Ea este analizata, de regula, in legatura cu imprumuturile banesti si considerata in sens restrans, dupa unii autori, ca reprezinta: plata pentru o suma imprumutata. Dobanda reprezinta, deci, suma ce revine proprietarului la rambursarea imprumutului si totodata remunerarea riscului pe care-l impica respectivul imprumut. Din punctul de vedere al bancii, se pot delimita doua categorii de dobanzi:

- dobanda simpla - este folosita atunci cand perioadele pentru care se calculeaza aceasta sunt mai mici de un an; in acest caz dobanda aferenta se incaseaza (nu se capitalizeaza);
- dobanda compusa - este folosita atunci cand perioadele pentru care se calculeaza aceasta sunt mai mari de un an; in acest caz dobanda se capitalizeaza (se plateste dobanda la dobanda).

Capitolul III

Contractul de credit

3.1 Elementele contractului de credit

Pentru acoperirea necesitatilor de resurse, intreprinderile fac de obicei apel la imprumuturile bancare. Paleta de creditare este destul de diversa. Daca avem in vedere scadenta creditelor, ele se clasifica in ,,credite bancare pe termen lung si mediu” (conturile 162) si ,,credite bancare pe termen scurt” (contul 519).

Numai primele dintre aceste conturi ,,alimenteaza” cu informatii ciclul de finantare. Celelalte contribuie la realizarea gestiunii trezoreriei intreprinderii.

Creditele bancare pe termen scurt sunt destinate finantarii obiectului de activitate al intreprinderii, suplinind temporar un deficit de resurse banesti, deficit a carui cauzalitate poate fi legata de o multitudine de factori cum ar fi: inceputurile activitatii intreprinderii, moment in care se simte o nevoie acuta de resurse financiare; dificultati in reluarea ciclului de productie generate de un ritm mai lent in incasarea creantelor; existenta unor oportunitati in afaceri, cand rezultatul procurarii resurselor materiale necesare desfasurarii activitatii primeaza in raport de costurile cu care se obtin.

Conditiile de dobanda si garantiile depind de elemente de conjunctura, de situatia economica si financiara a intreprinderii si de rezultatele negocierilor cu banca, cu ocazia punerii in opera a unui dosar de imprumut.

Plata dobanzii se face lunar,data platii pentru luna expirata fiind ziua de intai a lunii urmatoare.

Ritmul rambursarii poate sa fie adaptat posibilitatilor financiare ale intreprinderii, stingerea datoriei putand fi prevazuta conform unui grafic de rambursare ce propune o repartitie a platilor in transe egale, progressive sau degresive. De asemenea, poate sa fie vizata o perioada de scutire (de gratie) in care nu se ramburseaza parti din capitalul imprumutat.

Creditul bancar are la baza parteneriatul dintre unitatea bancara individualizata printr-un sediu permanent si un numar de inregistrare la Registrul Comertului si printr-un cod de inregistrare fiscala pe de o parte, si unitatea patrimoniala care opteaza pentru angajarea unui credit bancar .

Acordarea unui credit are la baza un inscris incheiat intre cele doua parti, a carui forma si continut difera de la o unitate bancara la alta si care poarta denumirea generica de contract de credit.

Contractul de credit in calitatea sa de inscris este un acord de vointa, un indrumar, un ,,cod de conduita” care reglementeaza relatiile dintre institutia de credit si unitatea patrimoniala contractanta.

Indiferent de unitatea bancara emitenta, contractul de credit trebuie sa contina cel putin urmatoarele elemente componente:

a)     Partile contractante

b)     Obiectul contractului

c)     Utilizarea creditului

d)     Durata creditului

e)     Tragerea creditului

f)      Dobanzi

g)     Comisioane

h)     Rambursarea creditului

i)      Garantarea creditului

j)      Asigurarea garantiilor

k)     Drepturile si obligatiile partilor

l)      Cazuri de culpa

m)   Comunicari

n)     Litigii

a)      Partile contractante

Sunt reprezentate de institutia bancara pe de o parte si unitatea patrimoniala care angajeaza creditul pe de alta parte.

b)     Obiectul contractului

Stipuleaza suma pentru care se intocmeste contractul de credite si destinatia acestuia.

c)       Utilizarea creditului



Precizeaza in mod expres felul in care va fi utilizat creditul.

d)       Durata creditului

Stabileste perioada de timp in care imprumutatul poate beneficia de credit. Ea incepe din momentul tragerii (acordarii) creditului si tine pana la ultima scadenta prevazuta in graficul de rambursare. Durata creditului poate fi de pana la un an la creditele pe termen scurt, intre un an si cinci ani la creditele pe termen mediu, si peste cinci ani la creditele pe termen lung.

e)      Tragerea creditului

Se refera la modalitatile de acordare a creditului care pot fi:

cu tragere (acordare) integrala la o anumita data;

cu tragere esalonata , acordandu-se un interval de timp pentru decontarea pe baza de documente justificative.

Tragerea creditului se realizeaza in conditiile in care imprumutatul a incheiat contractele de garantie prevazute in contractul de credit , a asigurat bunurite aduse in garantia creditului si a cesionat in favoarea bancii drepturile de despagubire ce decurg din politele de asigurare.

Creditul va fi tras de imprumutat, de regula prin virament (cec, billet la ordin, ordin de plata, deschidere de acreditiv etc.).

Sumele neutilizate in perioada de tragere a creditului se anuleaza acesta diminuandu-se corespunzator, daca partile nu au convenit prin act aditional prelungirea acestuia.

f)        Dobanzi

In aceasta sectiune a contractului de credit sunt facute precizari cu privire la nivelul dobanzii, modul de calcul, dobanzi majorate pentru plata cu intarziere a ratelor scadente.

Pe parcursul derularii creditului, banca poate schimba nivelul dobanzii curente in functie de evolutia serviciului unic al datoriei imprumutatului fata de banca.

Dobanda se calculeaza de la data primei trageri a creditului, inclusiv pentru perioada de gratie, pana la data rambursarii integrale a creditului. Calculul se face utilizand soldul nerambursat al creditului.

Dobanda se calculeaza dupa cum urmeaza:

Dobanda datorata = (Sold cont imprumut x Rata anuala a dob. x Nr. efectiv de zile)

360 x 100

Eventualele dobanzi datorate bancii, care nu au putut fi incasate la scadenta stabilita, vor fi inregistrate in contul “Dobanzi restante”, banca urmarind recuperarea lor din incasarile imprumutatului.

g)      Comisioane

Pentru creditul pus la dispozitia imprumutatului se percepe un comision de gestiune care se calculeaza asupra valorii intregi a creditului.

Acest commission se poate percepe si pentru:

suplimentarea creditului (partea majorata);

reactivarea unui credit.

In cazul in care un credit este neutilizat se percepe un comision de neutilizare care se calculeaza la valoarea creditului neutilizat, in functie de numarul de zile de neutilizare, incepand cu data indeplinirii conditiilor de tragere a creditului / punerea la dispozitie a transei si se incaseaza potrivit prevederilor contactuale.

In cazul creditelor care se trag esalonat, in transe, suma neutilizata se va determina in functie de nivelul transei (nu al plafonului total) si angajamentele effective.

Comisionul de neutilizare se calculeaza zilnic si se incaseaza lunar in prima zi lucratoare/calendaristica/ ultima zi a lunii curente pentru luna expirata.

In cazul rambursarilor anticipate, imprumutatul va plati bancii un comision de rambursare anticipata calculat asupra sumei din credit rambursata anticipat.

Nivelul comisionului de rambursare anticipata perceput va fi cel in vigoare la momentul rambursarii anticipate.

Comisionul de administrare lunar se aplica creditelor in lei, se calculeaza lunar la soldul initial al creditului din prima zi a fiecarei luni si se incaseaza in aceeasi zi.

h)     Rambursarea creditului

Principalele prevederi ale acestei sectiuni sunt urmatoarele:

creditul va putea fi rambursat anticipat numai cu acordul prealabil al bancii;

rambursarile anticipate sunt admise si considerate ca atare de catre banca numai dupa plata integrala a datoriilor restante;

imprumutatul autorizeaza banca sa debiteze automat conturile sale curente in lei sau valuta deschise in evidentele sale cu sumele aferente creditului (rate, dobanzi, comisioane) pe masura ce acestea devin scadente.

Ratele de credit nerambursate la termenele stabilite se inregistreaza incepand cu ziua scadentei in contul ,,Credite restante”.

Ordinea recuperarii creantelor bilantiere cuvenite bancii este urmatoarea:

alte costuri;

comisioane bancare;

dobanzi in ordinea vechimii;

credite in ordinea vechimii.

i)       Garantarea creditului

Conditiile in care se realizeaza garantarea creditului implica urmatoarele aspecte:

Imprumutatul se obliga sa garanteze creditul, dobanzile, dobanzile majorate, comisioanele aferente precum si cheltuielile de orice fel legate de recuperarea creditului, a dobanzilor, a dobanzilor majorate, a comisioanelor, precum si a cheltuielilor de judecata, inclusiv cele de executare silita , cu garantiile prevazute in contract.

Imprumutatul si garantul se obliga sa garanteze creditul si dobanzile aferente si in cazul prelungirii contractului de credit prin acte aditionale.

In cazul garantarii creditului, cu cesiune de creanta, pentru sumele incasate de banca de la debitorul cedat in contul de depozit colateral ,,Alte depozite colaterale – sume incasate din cesiuni de creante” in temeiul contractului de cesiune, banca va bonifica dobanda la vedere.

Imprumutatul autorizeaza banca sa utilizeze suma astfel transferata pentru achitarea sumelor scadente conform contractului de credit.

Banca poate elibera din depozitul colateral sume echivalente cu rambursarile de rate de credit, si/sau dobanzi efectuate de imprumutat din alte surse decat cele cesionate bancii.

j)       Asigurarea

Imprumutatul si garantul se obliga sa asigure la o societate de asigurare –reasigurare agreata de banca bunurile aduse in garantie, pe toata perioada de creditare, pana la plata integrala a sumelor datorate in cadrul contractului de credit.

Imprumutatul si garantul se obliga sa cesioneze in favoarea bancii drepturile de despagubire din politele de asigurare a bunurilor aduse in garantie si sa predea bancii polita de asigurare, care se va pastra de banca pana la data rambursarii integrale a creditului. Imprumutatul si garantul se obliga sa anunte bancii si societatii de asigurare producerea oricaror evenimente asigurate, in termen de 24 ore de la producerea acestora si sa depuna la termen la societatile de asigurare toate documentele prevazute in conditiile de asigurare pentru incasarea despagubirii.

Imprumutatul se obliga sa plateasca din disponibilitatile proprii primele de asigurare pana la plata integrala a tuturor sumelor decurgand din contractul de credit.

In cazul in care contractele/politele de asigurare nu sunt prelungite, banca are dreptul – fara a fi obligata in nici un fel – sa faca prelungirea acestora, pe cheltuiala imprumutatului.

Pentru plata, de catre banca, a primelor de asigurare imprumutatul autorizeaza banca sa-i debiteze automat contul current.

In cazul lipsei de disponibilitati, cheltuielile facute in acest scop de catre banca se considera scadente la data platii effective catre societatea de asigurare, banca urmand sa recupereze cu prioritate contravaloarea primei de asigurare platite din sumele depuse de imprumutat in contul current pentru rata imediat urmatoare.

In situatia in care imprumutatul inregistreaza datorii restante fata de banca mai vechi de 30 zile din credite si/sau dobanzi sau daca impotriva acestuia a fost declansata procedura juridica de recuperare a creantelor , sumele din despagubire vor fi utilizate de banca pentru recuperarea creantelor restante.

k)      Drepturile si obligatiile partilor

Imprumutatul se obliga:

sa utilizeze creditul aprobat numai in scopul pentru care a fost acordat;

sa restituie bancii creditul utilizat si sa achite comisioanele si dobanda aferenta la termenele prevazute;

sa puna la dispozitia bancii toate documentele solicitate in legatura cu utilizarea creditului precum si cele referitoare la garantii;

sa permita bancii verificarea bunurilor ce constituie garantia creditului;

sa instiinteze banca in maxim 5 zile lucratoare de la aparitia unor situatii de forta majora imposibil de prevazut si inlaturat, care-l pun in imposibilitatea de executare a obligatiilor ce decurg din contract;

sa anunte banca in termen de 24 ore de la producerea riscului asigurat;

sa inregistreze zilnic si corect in evidentele contabile operatiunile legate de utilizarea si rambursarea imprumutului;

sa depuna la banca lunar balantele de verificare, precum si bilanturile contabile precum si conturile de profit si pierderi in termen de 15 zile de la depunerea acestora la administratia financiara competenta;

sa permita bancii verificarea situatiei economico-financiare proprii, respectarea destinatiei creditului aprobat si existenta permanenta si integrala a garantiilor si asigurarea acestora. In acest scop, imprumutatul se obliga sa puna la dispozitia bancii documentele necesare si sa permita accesul personalului imputernicit al acesteia in incinta societatii pentru efectuarea de verificari pe teren pe toata durata derularii creditului si pana la rambursarea integrala a acestuia;

sa prezinte bancii situatia contului extrabilantier ,,Angajamente acordate” sau sa declare pe propria raspundere sub semnatura privata, ca datele prezentate sunt conforme cu realitatea;

sa mentina deschis, pana la indeplinirea tuturor obligatiilor din contract , contul curent la banca;

sa respecte legislatia mediului din Romania;

sa puna la dispozitie si sa permita bancii sa verifice orice document cu referire la riscul de mediu;

sa notifice inspectiile efectuate si amenzile impuse de autoritatile de mediu competente;

sa raporteze in mod periodic modul de indeplinire si rezultatele activitatii de monitorizare a riscurilor de mediu;

sa detina autorizatiile/acordurile de mediu prevazute de legislatia in vigoare, sa respecte orice reglementare legala privind mediul inconjurator, social si siguranta muncii;

sa respecte conditiile din autorizatia/acordul de mediu;

sa mentina riscul de mediu la acelasi nivel cu cel din momentul acordarii creditului, pana la rambursarea integrala a creditului;

sa mentioneze, in cazul creditului pentru investitii, pe documentele de plata pozitia din documentatii unde se regaseste cheltuiala, precum si sursa din care se efectueaza plata(surse proprii, credit);

sa nu instraineze bunurile aduse in garantie in favoarea bancii, fara aprobarea prealabila a acesteia;

sa instiinteze in scris banca in situatia in care intervin modificari in structura actionariatului prin schimbarea actionarilor ce detin cel putin 20% din capitalul social, ca urmare a privatizarii, divizarii, fuziunii, vanzarii de actiuni, cesiunii de parti sociale, precum si in cazul schimbarii formei juridice a societatii, in termen de 15 zile de la data inregistrarii mentiunilor la Registrul Comertului;

Banca are dreptul:

sa verifice respectarea conditiilor de utilizare a creditului, destinatia creditului, existenta permanenta si integritatea garantiilor asiguratorii pe toata perioada creditarii;

sa urmareasca, pe toata perioada creditului, indeplinirea conditiilor prevazute in contract referitoare la: destinatia sumelor avansate, rambursarea la scadenta a ratelor de credit, plata dobanzii si a comisioanelor aferente, precum si bonitatea imprumutatului;

sa declare intreg creditul scadent, indiferent de graficul de rambursare, daca imprumutatul nu indeplineste oricare din obligatiile prevazute in contract, si ca urmare sa ia orice masura pe care o considera necesara pentru a recupera creditul, dobanzile si comisioanele aferente, cu conditia notificarii prealabile de catre banca cu cel putin 10 zile inainte de declararea creditului scadent;

sa recupereze pe calea executarii silite sumele datorate de catre imprumutat in si pe baza contractului de credit incheiat , in situatia in care acesta a fost declarat exigibil;

sa debiteze conturile imprumutatului cu orice datorie restanta;

sa anuleze sau sa reduca cuantumul plafonului neutilizat si / sau sa declare creditul utilizat scadent, indiferent de graficul de rambursare , dupa expirarea unui preaviz de cel putin 10 zile, care se comunica in scris imprumutatului, in situatia in care:

indicatorii de bonitate, serviciul datoriei, performanta financiara inregistreaza niveluri sub cele avute in vedere in momentul acordarii creditului si care pot conduce la nerambursarea lui conform prevederilor contractului de credite si a actelor aditionale, Totusi banca poate decide continuarea creditarii, in alte conditii de dobanda si de garantere a creditului incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei prevazute pentru depunerea bilantului contabil , a situatiei patrimoniale sau, dupa caz, a intocmirii balantei de verificare. Dreptul de a decide apartine bancii, iar imprumutatul se obliga sa accepte, neconditionat, noile conditii de creditare;

in cazul furnizarii unor date nereale;

exista o hotarare a unei instante sau o dispozitie legala sau o cerere depusa de imprumutat sau un tert cu privire la declararea falimentului, insolvabilitatii, reorganizarii, lichidarii imprumutatului, sau cu privire la executarea silita a intrgului sau patrimoniu sau a unei parti importante din acesta;

l)     Cazuri de culpa

nerespectarea de catre imprumutat a oricareia dintre obligatiile sale asumate prin contract si/sau contractele accesorii acestuia constituie CAZ DE CULPA. Constituie, de asemenea, CAZ DE CULPA in temeiul prezentului contract, nerespectarea clauzelor contractuale de catre orice terta persoana obligata fata de banca in baza contractelor accesorii la acest contract;

neexercitarea de catre banca a oricarui drept prevazut in contract nu constituie o renuntare la acesta , iar banca va putea uza de acel drept oricand pana la stingerea tuturor obligatiilor imprumutatului fata de aceasta.

banca va notifica imprumutatul si, dupa caz, tertele personae, obligate in cazul prezentului contract sau a contractelor accesorii acestuia, in scris, in 10 zile de la constatarea unui CAZ DE CULPA si in cazul in care deficientele nu sunt inlaturate, in perioada de timp indicata de banca in notificare, banca are dreptul sa considere creditul exigibil si sa treaca la recuperarea intregii sume datorate;



in cazul in care valoarea bunurilor ce constituie garantia creditelor a devenit, din diferite motive neacoperitoare, banca are dreptul sa solicite imprumutatului completarea garantiilor. In termen de 5 zile lucratoare de la instiintare, imprumutatul trebuie sa prezinte bancii lista bunurilor propuse in garantie. Constituie CAZ DE CULPA daca in termen de 30 zile lucratoare de la solicitarea bancii, imprumutatul nu va prezenta bancii documentele si actele ce atesta existenta unor garantii valabile (scrisori de garantie bancara, ipoteci, cesiuni de creanta etc.) iar creditele aferente se vor rambursa , sau in cazul lipsei disponibilitatilor se vor trece la credite restante, urmarindu-se rambursarea lor pe masura crearii disponibilitatilor sau din valorificarea garantiilor.

instrainarea, degradarea, pastrarea sau utilizarea bunurilor admise la in garantie in conditii necorespunzatoare, da dreptul bancii de a considera exigibil creditul negarantat sau intregul credit utilizat, inainte de scadentele stabilite, si de a anula plafonul neutilizat.

m)   Comunicari

Orice comunicare intre parti, referitoare la indeplinirea contractului, trebuie sa fie transmisa in scris.

Orice document scris trebuie inregistrat atat in momentul transmiterii, cat si in momentul primirii.

n)       Litigii

Orice neintelegere, rezultand din interpretarea si / sau executarea contractului de credit, se va rezolva, pe cat posibil, pe cale amiabila.

In cazul in care o solutie amiabila nu e posibila, litigiul se supune spre solutionare, instantelor judecatoresti de drept comun de la sediul bancii, cu exceptia situatiilor in care legea prevede in mod imperative o alta competenta.

In caz de litigiu, instantele vor judeca luand in considerare prevederile contractului de credit si numai daca va fi necesar se va apela la prevederile legale in vigoare.

Capitolul IV

Concluzii si propuneri

Analiza efectuata in cadrul societatii comerciale Comat Rosu SRL privind activitatea de creditare a permis desprinderea urmatoarelor concluzii:

Unitatea isi desfasoara activitatea potrivit legislatiei romanesti in vigoare. Are un act constitutiv propriu, este inscrisa la Registrul Comertului, detine acorduri si avize necesare desfasurarii activitatii. Pentru exemplificare am prezentat in anexe actul constitutiv, certificatul de inmatriculare si intrucat isi desfasoara activitatea in domeniul comertului cu ridicata de ingrasaminte chimice am depus la anexe o copie dupa avizul de mediu. Primele operatiuni contabile au loc in luna iulie 2007;

Operatiunile bancare se desfasoara prin BCR Rosiorii de Vede unde are deschis si cont de disponibilitati;

In toamna anului 2007 depune documentatie la BCR Rosiorii de Vede pentru obtinerea unui credit in vederea procurarii de ingrasaminte pentru comercializare. In anexele la prezenta lucrare am prezentat cererea tip insotita de un buget de venituri si cheltuieli pe perioada de creditare si de ultima balanta de venituri si cheltuieli intocmita la luna august 2007, documente solicitate de banca comerciala;

Obiectul creditului il constituie procurarea de ingrasaminte chimice;

Dupa rolul pe care creditul il are in procesul reproductiei sociale acesta este un credit pentru satisfacerea nevoilor de active circulante, adica pentru achizitionarea si desfacerea marfurilor;

Dupa caracterul si perioada in care se acorda, este un credit sezonier, care se acorda in perioada in care ingrasamintele se folosesc in agricultura;

Relatiile contractuale stabilite intre agentul economic si banca sunt parafate prin contractul de credite prezentat in anexe;

Au fost respectate principiile creditarii prin faptul ca a fost calculata bonitatea clientului pe baza datelor din balanta de verificare intocmita la luna august 2007, au fost constituite garantii pentru creditul acordat constand in stocul de ingrasaminte chimice existent in acel moment si disponibilitatile banesti din contul agentului economic respectandu-se principiul prudentei bancare. Ambele contracte de garantie sunt prezentate in anexele la prezenta lucrare. De asemenea pentru stocul de ingrasaminte luat in garantie la acordare s-a incheiat contract de asigurare cu BCR Asigurari SA;

Principiul credibilitatii a fost respectat prin faptul ca acordarea creditului nu s-a facut odata cu inceperea activitatii ci dupa o perioada de 3 luni, timp in care banca a analizat fluxurile de incasari si plati ale unitatii;

Acordarea creditului s-a facut in mod treptat pe masura aprovizionarilor si anume: 100.000 lei pe 28.09.2007 si 30.000 lei pe 01.10.2007, avand la baza facturile primite de la furnizori. Acest lucru poate fi observat si din extrasele de cont nr. 6 si 7 din 28.09.2007 si 01.10.2007 prezente in anexe;

Rambursarea creditului se face la termene precis stabilite prin graficul de rambursare prezent in contractul de credit;

Operatiunile privind acordarea si rambursarea sunt relative simple si pot fi reprezentate astfel:

Acordare primei transe a creditului pe 28.09.2007 conform extrasului de cont nr. 6/28.09.2007

5121 = 5191 100.000,00

Acordarea se face prin virarea creditului de catre banca in contul de disponibil al agentului economic;

Plata furnizorului cu OP din contul de disponibil pe baza de factura

401 = 5121 100.000,00

Plata comisioanelor pentru documentatia de credit

627 = 5121 1.400,00

Plata comisioanelor pentru inscrierea contractelor de garantie in Arhiva electronica de garantii

627 = 5121 60,00

Plata cu numerar a asigurarii stocului de ingrasaminte adus in garantie conform chitantei emise de BCR Asigurari

613 = 5311 390,60

Rambursarea conform graficului de rambursare a primei rate scadente la credit conform extrasului de cont nr. 10 din 20.10.2007

5191 = 5121 5.000,00

Analizand intreaga metodologie prin intermediul careia agentul economic a putut beneficia de credite s-ar putea face urmatoarele propuneri:

Flexibilizarea modului de constituire a garantiilor in sensul ca agentulului economic i-a fost limitat accesul la credit, in limita garantiilor reprezentate de stocul de marfa existent in momentul solicitarii creditului, fara a tine cont si marfa ce urma a fi procurata din credit. In acest fel limita de creditare s-a redus fata de necesarul real de resurse al agentului economic;

Accesul la tipul de credit dorit de agentului economic sa nu mai fie conditionat de o perioada lunga de timp, respectiv 3 luni de la deschiderea contului de disponibilitati la banca asa cum a rezultat in exemplul prezentat. Agentul economic, si-ar fi dorit o linie de credit deschisa pe timp de un an dar datorita faptului ca nu era clientul bancii de un an nu a putut beneficia de ea;

Simplificarea formalitatilor de acordare a creditului prin cresterea rolului garantiilor morale si diminuarea celor materiale;

Negocierea nivelului dobanzii la credit in functie de tipul,de marimea acestuia si de fidelitatea agentului economic fata de banca

Capitolul V

Anexe

BIBLIOGRAFIE

Finantele generale si finantele firmei – autor: Tudorache D.

Editura Sylvi, Bucuresti, 2000;

Elemente de tehnica si strategie bancara – autor: Tudorache D.

Editura Atheneum, Bucuresti, 2001;

Management – autori: Nicolescu O. si Verboncu I.

Editura Economica, Bucuresti, 1999;

Analiza creditului – autor: Andrew Murray

Editura Expert, Bucuresti, 1998.

5. Tratat de contabilitate financiara – autori: Nicolae Feleaga si Ion Ionascu

Editura Economica, Bucuresti, 1998.

6. Norme interne de creditare Banca Comerciala Romana








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate