Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
ATEROSCLEROZA CORONARIANA (denumita si ateroscleroza coronariana ischemica)


ATEROSCLEROZA CORONARIANA (denumita si ateroscleroza coronariana ischemica)




ATEROSCLEROZA CORONARIANA (denumita si ateroscleroza coronariana ischemica)

Ateroscleroza coronariana se caracterizeaza printr-un infiltrat subendotelial ce formeaza placa de aterom, ce determina ingrosarea peretilr arterelor coronare, fapt ce va duce la formarea stenozelor. In consecinta are loc o diminuare de flux sanguin coronar si o ischemie a teritoriului de miocard corespunzator.

Consecintele majore ale stenozei :

-insuficienta coronariana cronica (cardiopatie ischemica sau angina pectorala) ;

-infarctul de miocard.




In toate cazurile, rolul kinetoterapeutului este foarte important, caci ii este permis sa realizeze reabilitarea functionala a coronarienilor, aceasta reabilitare constituind o adevarata metoda de tratament la fel de eficienta ca si cele medicamentoase sau chirurgicale.

A. Infarctul de miocard

Infarctul este un fenomen acut, uneori rapid mortal (20% in primele 3 ore). Cauza cea mai frecventa a acestei opriri circulatorii este ateroscleroza cornariana (mai mult de 90% din cazuri), dar si alte cauze pot interveni : spasmul coronarian, embolia coronariana, traumatismele, anomalii anatomice, aortita sifilitica, etc.

Manifestarea clinica predominanta este durerea intensa si prelungita (constrictiva retrosternala si iradianta), putand aparea si semne digestive (varsaturi), caderi de tensiune.

Principalele complicatii dupa un infarct :

-tulburari de ritm : fibrilatii ventriculare ;

-insuficienta cardiaca ;

-complicatiile trombo-embolice ;

-anevrismele la nivelul inimii ;

-pericardita.

Organizatia Mondiala de Sanatate (1964) a definit 3 faze ale infarctului :

I Faza acuta - variabila in functie de marimea si localizarea infarctului, precum si de tratamentul medicamentos prescris (dureaza in medie de la 5 la 15 zile) ;

II Faza de convalescenta - dureaza aproximativ doua luni ;

III Faya de recuperare - se prelungeste toata viata

Aceste trei faze stau la baza programului de recuperare, tendinta actuala fiind cea de mobilizare precoce a bolnavului pentru a grabi vindecarea.

B. Angina pectorala

Criza este caracterizata prin dureri constrictive, cu localizare precordiala, putand iradia pana la umeri si brate. Alte simptome : dispneea, variatii ale ritmului cardiac, cresterea tensiunii arteriale.

Remarca :

Daca ateroscleroza este principala cauza, spasmul arterelor coronare sanatoase poate fi uneori responsabil. In acest caz antrenamentul fizic este mai dificil si indicatiile sale trebuie sa fie mai pudente. Trebuiesc excluse durerile spontane, angina pectorala severa apariand la cel mai mic efort.

Antrenamentul fizic incepe in faza a doua a infarctului.

-se realizeaza progresiv - 3 sedinte pe saptamana, cu durata medie de 30 de minute ;

-amelioreaza pe termen lung toleranta la efort ;

-realizat regulat, el permite reeducarea nivelului de frecventa cardiaca pentru un efort dat ;

-reducerea consumului de oxigen ;

-se executa exercitii la 60% din capacitatea de efort.

Readaptarea

Reprezinta ansamblul de activitati realizate in scopul de a influenta in mod favorabil evolutia bolii, pentru a asigura pacientilor cele mai bune conditii fizice si psihice pentru reintegrarea sociala.

Principalele obiective :

1.cresterea capacitatii fizice, prin antrenamentul la efort ;

2.diminuarea efectelor psihice negative determinate de boala ;

3.indepartarea factorilor de risc ;

4.reintegrarea profesionalas

5.cresterea sperantei de viata.

Faza I

Obiective:

Prevenirea consecintele fizice si psihice, in timp ce pacientul se afla in decubit si in repaus.

Durata :

De la 4 la 8 zile in medie, uneori 10, pana la autonomia pacientului.





Tehnici :

-sedinte zilnice, in functie de particularitatile pacientului (varsta, patologii asociate) ;

-In primele zile, recuperarea se face in spital, din pozita semisezand

-         exercitii de respiratie, pentru cresterea volumului cutiei toracice ;

-         masajul membrelor inferioare, dorso-lombar si abdominal;

-         exercitii pasive si active a grupelor musculare mici;

-         exercitii de relaxare ;

Contraindicatii :

-starea de soc ;

-tahicardie sau aritmie necontrolata ;

-dispnee persistenta.

-catre a 3-a si a 5-a zi, se face trecerea la pozitia asezat apoi ortostatism ;

-         se fac aceleasi exercitii ca in primele zile, la acestea se adauga exercitii dinamice progresive ;

-         gimnastica membrelor ;

-         mers pana la 100m.

-incepand cu ziua a 6-a pana la iesirea din spital :

-         urcarea unui etaj, cu un control permanent al respiratiei ;

-         gimnastica membrelor si a trunchiului (pregatind faza a II-a)

-         mers pana la 400m, si in afara spitalului;

-         explicarea factorilor de risc, si a activitatilor recomandate la iesirea diin spital ;

Faza a II-a

Obiectiv :

Cresterea tolerantei la efort.

Faza a doua ciprinde doua parti :

Prima parte : reeducarea la domiciliu

-cuprinde activitatile cotidiene ;

-este dirijata si supravegheata de catre kintoterapeut in colaborare cu cardiologul ;

-acasta faza poate fi absenta, pacientul fiind direct capabil de a realiza in modu ambulatoriu, reantrenarea la efort, ori aceasta faza poate dura pana la o luna, inaintea inceperii reantrenarii la efort.

Durata :

De la iesira din spital pina la saptamina a treia.

Tehnici :

-gimnastica generala a membrelor si trunchiului ;

-exercitii de mers, urcatul scarilor;

-pedalare la bicicleta fara incarcare ;

-exercitii ce vizeaza expansiunea toracica ;




-exercitii de relaxare (de genul Sophrologie, Eutonie, Schultz, Jacobson), urmarind obtinerea unui 'tonus de repaus' pregatind organismul pentru a face fata factorilor nocivi exteriori repetati, ce pot afecta sistemul cardiovascular ;

-invatatea dozarii efortului dinamic in viata cotidiana, cu un consum minim de energie ;

-relaxarea este in mod special recomandata pacientilor care prezinta insomnii, cefalee, spasm visceral, palpitatii, tulburari de personalitate (impulsivi, hiperemotivi) ;

-relaxarea este contraindicata psihoticilor si persoanelor nemotivate sau isterice ;

A doua parte : reantrenarea la efort.

-daca este autorizata de catre cardiolog, reeducarea se realizeaza in centre specializate (3-5 sedinte pe saptamana) unde se afla permanent un cardiolog, , ori se poate face in timp ce pacientul este externat, acesta repartizindu-si singur sau cu ajutorul kintoterapeutului programul de exercitii din prima parte (reeducarea la domiciliu) ;

Durata :

De la saptamina a treia, pina la 3 luni.

Dupa 3 luni se se face o noua evaluare functionala a capacitati de efort, cu cicloergometrul. Reantrenamentul se face la valoarea de 70% din capacitatea maxima de efort masurata in momentul evaluari functionale, prin exercitii strict aerobice.

Frecventa cardiaca maxima (FCM) pentru reantrenare este in medie :

-120→130 la pacientii cu varsta sub 50 ani ;

-110→120 la pacientii cu virsta peste 50 ani ;

-100→110 la pacientii sous bệta-bloquants.

Se calculeaza dupa formula lui Karvonen : FC de baza + 50 - 90% din (FC de efort - FC de baza)

Alte mijloace de control si criterii de dozare a efortuluiS

-tensiunea arteriala maxima sa nu depaseasca 250 mmHg ;

-durere anginoasa -oprirea imediata a efortului ;

-aspectul electrocardiogramei;

Tehnici:

-sedinta se realizeaza de preferinta in grup (cu eventuale subdiviziuni urmarind capacitatea de efort diferita)

-are o durata intre 1h si 1h30min

-cuprinde exercitii dinamice generale de incalzire, relaxare si pentru dezvoltarea musculara (se pot folosi haltere usoare) ;

-cicloergometrul si/sau aparat de vaslit, covor rulant, la toate aceste aparate ingreuierea fiin bine controlata, crescuta in mod preogresiv, in functie de testele de efort efectuate ;

-insusirea unei igieni a vietii adaptate coronarienilor ;

-demonstrarea de catre kinetoterapeut a exercitiilor, cu pauze de relaxare si exercitii respiratorii ;

-ergoterapie ocupationala, ca pregatire pentru reintegrarea profesionala, mai ales pentru cei care se vor reorienta profesional ;

In supravegerea desfasurarii sedintei, trebuiesc luate in considerare semnele subiective ( ameteala, durerea, vertijul), obiectie (paloarea, cianoza, transpiratia abundenta), electrice (tulburari de ritm : extrasistole, tahicardie, fibrilatie ventriculara), care impun oprirea efortului ;

- lucrul izometric eset contraindicatS

-sedinta nu se face imediat dupa ce pacientul a mancat, deoarece digestia ceonsuma o mare pate din O₂ ;

-sedinta de gimnastica de baza poate fi inlocuita cu gimnastica adaptata in piscina ;

Faza a III-a

Obiectiv: reluarea lucrului si intretinerea

Durata :

Aceasta perioada se prelungeste atat timp cat pacientul are o conditie fizica buna

Tehnici :

Trecerea de la faza a II-a la faza a III-a se face dupa un bilant de evaluare functionala cardiaca. Aceasta faza cuprinde tehnici si programme identice ca in faza a II-a , dar de intensitate superioara, la care se adauga jocuri sportive.

-sedintele se fac in grupuri, o data pe saptamana ;

-practicarea unor sporturi (ce nu urmaresc competita), cum ar fi natatia, ciclism, tenis, golf, este de asemenea controlata periodic de catre kintoterapeut;

-pentru pacientii anxiosi foarte utile sunt exercitiile de relaxare.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




ANATOMIA RADIOLOGICA A MEDIASTINULUI
ZONA ZOSTER
POLIARTRITA REUMATOIDA
BILET DE IESIRE. SCRISOARE MEDICALA
CANCERUL PROSTATEI SI TESTICULELOR
ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA
PILULE
Faza exudativa a inflamatiei : vasodilatatie si crestrea permeabilitatii capilare
Neurofibromatoza tip1 (NF1)
ANGIOCOLITA