Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. terapii, sfaturi, medicamente si tratamente, boli, efecte terapeutice, tratamente

Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
POLIARTRITA REUMATOIDA


POLIARTRITA REUMATOIDA



Poliartrita reumatoida

1.      Motivele internarii : durere, tumefactie articulara, redoare articulara si impotenta functionala localizata la urmatoarele articulatii ;

2.      Antecedente personale :

-         fiziologice : menarha, cicluri regulate, menopauza, numar de sarcini si numar de nasteri ;

-         patologice : alte boli ;

3.      Conditii de munca si viata : ce lucreaza, viata activa/sedentara, fumeaza, consuma cafea, alcool;

4.      Istoric : legat de PR, cand a debutat,

-         ce articulatii au fost prinse la inceput, cum a evoluat simptomatologia articulara ;

-         ce tratamente medicamentoase a urmat, cum le-a suportat, daca au existat reactii adverse ;

-         episodul articular : cand a debutat, ce articulatii au fost prinse, daca exista un element declansator aparent (infectie intercurenta etc.) ;

-         este important de mentionat: durere articulara, redoare matinala cu durata de (minim 30 minute), tumefactie articulara, impotenta functionala (daca este cazul se specifica tipul de activitate la care exista dificultate: imbracat, alimentat, incheat fermoarul la spate, urcat-coborat scari) ;

-         daca a mai observat alte modificari (de tipul nodulilor reumatoizi, manifestari cadiace, pulmonare etc.) ;

5.      Examenul clinic :

-         examenul clinic pe aparate si sisteme ;

-         examenul aparatului locomotor :

-         coloana vertebrala : - cervical : este sau nu in ax, are sau nu contractura

musculara paravertebrala, durere la mobilizare, limitarea mobilitatii, eventuale puncte trigger dureroase ;

- dorsal : nu ne asteptam sa fie modificari ;

- lombar : nu ne asteptam sa fie modificari ;

-         membrele superioare : - umeri : stergerea/sau nu a reliefului m. deltoid, mobilitate

pasiva (daca este posibila si daca este dureroasa), mobilitate activa (toate unghiurile) ;

- coate : exista sau nu flexum (deficit de extensie),

mobilitatea pasiva (posibila, dureroasa), mobilitatea activa (inclusiv pronatia si supinatia antebratului) ;

- pumn : posibile deformari (flexie, deviatie cubitala,

semnul clapei de pian deasupra stiloidei radiale) si tumefactii, mobilitate pasiva si activa ;

- degete : MCF, IFP tumefiate, dureroase, caldura locala,

deviatii in ax, mobilitate pasiva si activa ;

-         evaluarea ADL : se imbraca, igiena personala, foloseste obiectele, daca necesita ajutor pentru ingrijire, se deplaseaza etc ;

-         membrele superioare : - soldurile : eventuale pozitii vicioase (RE, F, Abd),

mobilitate pasiva si activa, evaluarea musculaturii

stabilizatoare a soldului (fesierul mijlociu, tensorul

fasciei lata, fesierul mare, iliopsoasul, dreptul

anterior) ;

- genunchii : eventuale deformari (de obicei in valg, flexum

reductibil sau nu), evaluare musculara a

cvadricepsului, eventuala reducere a reliefului

acestuia ;

- gleznele : evetual valg, mobilitate pasiva (mai ales) ;

- piciorul si degetele : eventualele modificari ale boltilor

plantare, deformari ale degetelor, tumefactii ;

-         mersul : schiopatat, eventuala limitare a ariei de mers, dureri la mers etc ;

6.      Diagnosticul

-         daca este la primul puseu, se pune problema diagnosticului de boala si atunci diagnosticul clinic de prezumptie de sindrom inflamator poliarticular ;

-         daca este deja diagnosticata o PR veche, nu mai are sens; s-ar putea formula un diagnostic de PR in puseu acut ;

7.      Probe paraclinice :

-         curbe fiziologice (temperatura, puls, tensiune, diureza, greutate) ;

-         HLG, glicemie, uree, creatinina, acid uric, probe hepatice (TGO, TGP, Falc)

-         probele de inflamatie (VSH, fibrinogen, electroforeza) ;

-         factorul reumatoid ;

-         daca se poate scoate lichid sinovial dintr-o articulatie se face examenul citologic ;

-         radiologie (tumefiere de parti moi periarticulare, ingustarea spatiului articular, osteoporoza, eroziuni marginale, deformarea articulara cu dezaxarea oaselor, ankiloza) ;

8.      Dignosticul de certitudine : PR seropozitiva/negativa, stadiul Steinbrocker (functional), osteoporoza secundara, alte boli. Aici se pot discuta criteriile ARA, daca este cazul unei PR la debut. Diagnosticul diferential pentru PR la debut cuprinde : spondilita ankilozanta cu debut periferic (mai ales la barbati), reumatismul articular acut, artrite degenerative in puseu acut, guta, pseudoguta, forma cronica, reumatismul psoriazic, lupusul, artrite virale acute (rujeola, hepatita B, parvovirusuri), boala Reiter, polimialgia reumatica, sindroame paraneoplazice ;

9.      Tratament

Principii generale. Evolutia PR este lunga si imprevizibila. Bolnavul isi continua activitatea, restrictiile sunt individualizate. Se va pune in balanta raportul beneficii/efecte nedorite ale medicamentelor (steroizi, imunosupresoare).

Obiectivele tratamentului, corelate cu verigile fiziopatologice:

1.      combaterea, ameliorarea durerii si a inflamatiei ;

2.      prevenirea si combaterea: redorii articulare, deformarilor, ankilozelor, hipotrofiilor musculare adica prezervarea functiei articulare si musculare ;

3.      rezolutia, in masura posibilului, a procesului patologic; facilitarea vindecarii, cu revenirea cat mai rapida la un program normal de viata ;

4.      cresterea reactivitatii imunobiologice ;

5.      readaptarea la gestualitatea si activitatile obisnuite casnice ;

6.      minimum de reactii adverse .

Procedeele terapeutice:

-         scad durerea

-         in oarecare masura reduc unflamatia

-         nu vindeca, deoarece etiologia este necunoscuta si mecanismele fiziopatologice nu sunt in totalitate cunoscute

-         sunt paliative, cu scopul de a reduce semnele si simptomele bolii

-         tintesc la sprimarea nespecifica a inflamatiei, pentru a ameliora simptomele si pentru a impiedice leziunile progresive ale cartilajului articular

Metode folosite:

1.      tratament igieno-dietetic corespunzator unei boli cronice evolutive sii eventual puseului acut

2.      tratament medicamentos

3.      tratament de recuperare

I.                    tratament medicamentos

Exista 3 linii generale de tratament: 1. antiinflamatoare nesteroidiene si steroidiene

2. "disease modifying agent"

3. imunosupresive, citotoxice

II.                 tratament fizical:

Obiective:

a.       in puseul acut: previn pierderea de - mobilitate articulara

- de forta musculara

b.      in afara puseului: - mentinerea, corectarea aliniamentului segmentelor, a posturilor fiziologice

- mentinerea, ameliorarea mobilitatii articulare

- mentinerea, ameliorarea fortei musculare

a.      in puseul acut

ð     repaus cu atele, suporturi ortopedice

Scopul: - eliminarea microtraumatismelor produse de activitatea cotidiana

- prevenirea dezaxarii articulare

- asigurarea unei intinderi usoare, sustinute, lungi a musculaturii intrinseci: lupta

cu contractura mm. interososi, lombricali

- preia functia de suport pasiv al tesuturilor

Repausul este obligatoriu in puseul acut, iar intre pusee, cand apare oboseala in cursul

dupa-amiezii, bolnavul se odihneste.

Rezultate: - scade inflamatia, tumefactia

- scade spasm musculaturii

- previne deformarile

Se folosesc orteze statice si dinamice, purtate cat mai mult, mai ales nocturn.

Ortezele de repaus pentru genunchi, glezna, pumn si cot (posturi alternante in flexie si

extensie). Cu exceptia celor pentru cot, celelalte se mentin pe perioadele de repaus si mai ales noaptea. Ortezele de genunchi si glezna sunt posterioare, toate celelalte sunt anterioare.

Ortezele de pumn si mana:

-         pumnul in extensie usoara si inclinatie cubitala (5 - 10)

-         art. metacarpofalanfiene, intefalangiene proximale si distale in flexie usoara

-         coloana policelui in opozitie

-         prima comisura este deschisa la 45

-         o intaritura plasata in lungul degetului 5 limiteaza deviatia cubitala

Repausul in pat:

-         saltele pe un plan dur

-         inele care sa atenueze greutatea paturii asupra picioarelor (prevenim atitudinea vicioasa in rotatie externa a membrelor inferioare si deformarea picioarelor

-         perne pentru abductia membrelor superioare

Se alterneaza pozitiile culcat si semisezand. Inaltimea patului este reglata pentru a a

permite urcarea si coborarea fara ajutorul unui taburet.

Sunt permise cateva mobilizari articulare active si pasive, cu forta si amplitudine reduse.

ð     electroterapia

-         curentul galvanic, cu efecte antialgic, miorelaxant, vasculotrofic

- bai galvanice 4 celulare

- galvanizari simple

- ionogalvanizari

-         CDD cu rol puternic antialgic

ð     caldura: baia galvanica combina si efectul caldurii locale (apa calda 36 - 37): antialgic, decontracturant, cresterea flexibilitatii tesuturilor cu colagen, resorbtia inflamatiei

ð     crioterapia: efecte analgetice, antiinflamatorii, decontracturante

ð     compresa cu MgSO4 (empiric folosita, la articulatiile tumefiate: 100 g Mg SO4 la 800 ml apa)

Atentie: in puseu fizioterapia este adjuvanta.

b.      in afara puseului acut

ð     caldura locala - creste pragul la durere, ameliorand-o

- scade contractura musculara reflexa

- permite o mai buna mobilizare articulara

- pregateste articulatia si musculatura pentru programul de KT

Metode de caldura superficiala: - parafina

- baie calda partiala sau generala, 36,5 - 37,5

- perna electrica

- saculeti cu sare incalzita

Metode de caldura profunda: - ultrasunet (de preferat in apa) sau sonoforeza

- unde scurte

- microunde

Caldura are efecte foarte bune mai ales asupra tesuturilor periarticulare, reducand mult

cererea de antiinflamatorii-antialgice. De retinut ca este contraindicata, timp de cateva zile, caldura in procesul inflamator acutizat (in plin puseu); caldura incepe sa se aplice la temperaturi cat mai apropiate de neutralitate si se cresc treptat.

Se fac 3 - 4 aplicatii pe zi, inaintea sedintelor de KT.

ð     recele (crioterapia) : - creste pragul la durere

- scade spasmul muscular

- amelioreaza circulatia locala (apare circulatie activa fara hiperemie de

staza)

Se folosesc:

-         comprese reci

-         compresele cu sparturi de gheata

-         punga cu gheata

-         masajul cu calup de gheata

-         pulverizarea cu kelen

Cea mai folosita metoda este masajul cu calup de gheata, deoarece efectul neplacut al

recelui este diminuat de excitatia mecanica a masajului cu calupul. Durata masajului este variabila in functie de articulatie, in general 6 - 10 min, se poate repeta de 2 - 3 ori pe zi pe aceeasi articulatie. Crioterapia precede mobilizarile articulare.

Trebuie tatonata suportabilitatea bolnavului la rece.

ð     masajul se executa pe masele musculare (nu pe articulatia inflamata)

Kinetoterapia. Obiective:

1.      mentinerea si corectarea aliniamentului segmentelor si a posturilor fiziologice

2.      mentinerea sau ameliorarea mobilitatii articulare

3.      mentinerea sau ameliorarea fortei musculare

1.      mentinerea si corectarea aliniamentului segmentelor si a posturilor fiziologice

a.      evitarea flexumului de genunchi si sold, pozitie pe care pacientul o ia in scop antalgic

-         evita statul prelungit pe scaun

-         in pozitia sezand pe scaun va mentine genunchiul intins, prin sprijin pe un alt scaun

-         decubit pe pat tare, cu membrele inferioare intinse

-         nu se pun perne sub genunchi

-         se va pastra pozitia de decubit ventral, pe durate progresive, pana la 60 - 90 min/zi, in sedinte intermitente

-         utilizarea unor suporti sub glezna, in decubit dorsal, pentru mentinerea in extensie a genunchiului, sau saculeti de nisip pe genunchi

-         utilizarea (pe parcusrul noptii) de atele posterioare care sa mentina extensia completa

-         in timpul puseului inflamator va utiliza sprijinul in baston, carje, cadrul, in mers, pentru descarcarea articulatiilor portante

b.      evitarea flexiei plantare si a varusului piciorului si a degetelor in ciocan

-         atela posterioara (gamba-calcai-talpa) pentru mentinerea piciorului in unghi de 90 cu gamba (atela din materiale termoplastice, gips); se poarta noaptea, in timpul repausului din timpul zilei, la pat si in fotoliu

-         utilizarea sustinatorilor plantari pentru prezervarea boltilor piciorului (inclusiv cea anterioara), care se poarta permanent, in toate tipurile de incaltaminte

-         la femei se reduce inaltimea tocului, astfel incat presiunea maxima sa cada pe scobitura din mijlocul lantei si nu pe art. metatarsofalangiana

-         incaltaminte usoara, comoda, adanca pentru a permite flexia degetelor in interiorul ei

c.       evitarea devierilor mainii si a dislocarii falangelor

-         atele "complete" din gips sau materiale termoplastice care fixeaza pumnul in usoara extensie (10 - 25), degetele in flexie de 30 - 40 (din art. metacarpofalangiene), policele in abductie-opozitie (pozitie volara fata de cel de-al doilea metacarp) si nu laterala; in acelasi timp blocheaza devierea cubitala

-         atele "partiale" care previn sau corecteaza numai eventuala deviatie a pumnului sau a degetelor; aceste atele, complete sau partiale se mentin cat mai mult timp, noaptea si in timpul repausului din zi; ele evita devierile si diminua durerile

-         evita activitatile care solicita flexorii degetelor (in special m. lung flexor), deci apuca obiectele cu ambele maini, nu numai cu o mana, prehensiunea va fi mai mult cu palma si nu cu degetele, se vor utiliza preferential podul palmei si marginea laterala a mainii

-         evita pozitiile mainii de flexie in art. metacarpofalangiene si extensie in art. interfalangiene proximale (in aceasta pozitie mm. interosoi si lombricali sunt contractati si scurtati, ce favorizeaza deformarea in gat de lebada); se prefera pozitiile de flexie in art. interfalangiene proximale si e extensie in art. metacarpofalangiene, care intind musculatura intrinseca a mainii

-         se tonifica mm. etensori ai degetelor, pentru a preveni deviatia cubitala

-         evita activitatile care favorizeaza devierea pumnului (cubitala); trebuie pastrata alinierea perfecta a mainii cu antebratul; se poate aplica un manson rigid la nivelul pumnului

d.      prevenirea deposturarii cotului si a blocarii lui; de obicei, la cot apare un deficit de extensie, care poate fi bine tolerata pana la 30 - 40, dar peste aceste valori, functia membrului superior devine deficitara. Folosirea de atele pentru pastrarea extensiei complete este contraindicata, deoarece poate compromite flexia cotului, invalidanta

-         se folosesc atele alternante de flexie si de extensie, schimbate la circa 6 ore

-         prezervarea pronatiei, prin mentinerea unei pozitii de pronatie de minim 20 - 25, atat in timpul activitatilor, cat si in repaus (se foloseste o atela de pronatie)

e.       pentru umar pericolul este blocarea flexiei, abductiei si rotatiei externe

-         atelarea umarului este rar necesara

-         va dormi cu perna intre brat si trunchi (pastreaza abductia), membrul superior nu va fi sub nivelul trunchiului, se va sprijini pe o perna (conserva flexia); in timpul zilei va avea o perna in axila pentru a mentine bratul usor abdus

2.      mentinerea sau corectarea mobilitatii articulare

Momentul propice de actiune sunt primele faze ale bolii, cand limitarea mobilitatii se

datoreaza procesului inflamtor articular si durerii articulare; in ultimele faze apar ankilozele, foarte greu, daca nu imposibil de corestat.

Se fac miscari active inaintea ca pacientul sa se scoale din pat. Se executa ordonat miscari

in toate articulatiile, incepandu-se cu degetele, pumnii, coatele, umerii, apoi membrele inferioare. Se reia de 2 - 3 ori succesiunea acestor mobilizari articulare.

Miscarile vor fi lente, se vor executa pe toata amplitudinea si pe toate directiile de

miscare.

Inainte de a incepe exercitiile se poate lua o aspirina sau un alt AINS-antialgic.

De preferat exercitiile se fac in apa calda.

In timpul zilei va mai face 2 sedinte de 15 min, cuprinzand miscari active, activo-pasive si

pasivo-active.

Intensitatea exercitiilor depinde de durerea si discomfortul care pot apare dupa programul

de gimnastica. Daca acestea apar, se exacerbeaza sau dureaza mai mult de o ora-o ora si jumatate dupa executarea programului, este o dovada ca s-a depasit intensitatea adecvata a exercitiilor pentru starea bolnavului din acel moment.

a.      exercitii pentru mana

-         mobilizarea pumnului, miscari de flexie-extensie si abductie-adductie din cele 3 pozitii ale antebratului (supinatie, pronatie, neutra), cu degetele intinse si cu degetele flectate

-         mobilizarea art. metacarpofalangiei pe flexie-extensie, cu art. interfalangiene extinse si flectate; abductia si adductia degetelor se face cu palma pe masa

-         mobilizarea art. interfalangiene se face cu art. metacarpofalangiene in extensie si apoi cu ele in flexie de 90

b.      pentru cot

-         exersarea flexie-extensie cotului din pozitii cat mai variate pentru membrul superior: brat la trunchi, brat la orizontala in plan frontal si sagital, brat la zenit

-         miscari de pronatie-supinatie cu cotul lipit de trunchi; eventual un bastonas tinut in mana

c.       pentru umar

-         miscari globale ale umarului: ridicari-coborari, rotatii in toate sensurile

-         miscari de abductie-adductie, flexie-extensie ale bratului (cotul este intins)

-         miscari cu bastonul prins cu ambele maini: se ridica bastonul deasupra capului, se basculeaza bratele intinse la stanga si la dreapta

d.      pentru solduri

-         miscari de flexie si abductie din decubit lateral si dorsal

-         miscari de pedalare din decubit dorsal, cu antrenarea genunchilor

-         miscari ale intregului membru inferior, din decubit dorsal, prin alunecarea picioarelor pe o placa lucioasa, flectand si extinzand soldurile si genunchii sau executand abductii cat mai ample

e.       pentru genunchi

-         miscarile pentru solduri antreneaza genunchii

-         sezand pe scaun, executa flexii-extensii din genunchi

f.        pentru picioare

-         decubit dorsal sau sezand pe scaun se executa toate miscarile posibile din glezna (flexie-extensie, circumductie, inversie-eversie)

-         miscari de flexie-extensie ale degetelor din decubit si din sezand pe scaun, cu piciorul uor sprijinit pe sol

Miscarile active nu sunt suficiente pentru a preveni si, mai ales pentru a combate

contractura tesutului moale periarticular care este la baza limitarii de amplitudine articulara.

Se adauga exercitiile de stretching: la limita maxima de amplitudine a exercitiilor active

se va exercita o presiune moderata, fortand pentru cateva secunde (8 - 20 sec., in functie de marime articulatiei) directia de miscare. In timpul procedurii nu trebuie sa apara durere ci doar senzatia de intindere articulara. Se va repeta de cateva ori pe zi.

Rezultatele: evita retractura tesuturilor, mai ales a muschilor si mentine supletea

articulara.

3.      mentinerea fortei musculare

Deteriorarea musculaturii in PR se realizeaza prin:

-         neutilizare musculara, datorita blocarii articulatiilor prin procesul inflamator si durere

-         afectarea directa a fibrei musculare

Se recomanda contractiile izometrice, care nu implica in nici un fel articulatia. Ele au

avantajul ca sunt foarte simple, dureaza putin, nu cer instalatii deosebite si pot fi executate oricand si oriunde.

Se fac 3 - 4 contractii izometrice pe zi, cu o forta de peste 35 - 40% din forta maxima a

muschiului, cu o durata de 5 - 6 sec. Tehnica propriu-zisa se bazeaza pe contrarea unei miscari la diverse unghiuri ale miscarii.

Se recomanda pentru musculatura extensoare a degetelor de la mana, musculatura

intrinseca a mainii (deviatiile si impotenta functionala au la baza deficitul acestor muschi), musculatura extensoare a antebratului si abductoare a bratului, musculatura extensoare a coapsei si gambei, musculatura dorso-flexoare a piciorului si flexoare a degetelor de la picioare.

De prima importanta este antrenarea musculaturii cu tendinta rapida la degradare.

Terapia ocupationala

Urmareste refacerea mobilitatii articulare sub toate aspectele ei: amplitudine articulara,

forta si rezistenta musculara, coordonarea si abilitatea miscarilor; scopul final este de obtinere a unei maxime independente la domiciliu si la locul de munca.

Scopurile sunt:

-         recuperarea ADL

-         refacerea gesticii necesitate de munca, profesie

-         invatarea unei abilitati "trucate" pentru a utiliza obiecte adaptate restantului functional

a.       ergoterapia specifica cuprinde acele activitati care au maxim de adresabilitate si solicitare asupra deficitului functional propriu-zis al pacientului, respectiv asupra articulatiilor si musculaturii afectate

b.      ergoterapia globala, nespecifica cuprinde activitatile care se adreseaza organismului in general sau/si segmentelor corpului ramase indemne si care pot compensa disfucntiile segmentelor afectate

Principii:

(a)    prin gesturi simple se ajunge la gestica de finete

(b)   antrenarea separata a tutror prizelor pentru a ajunge la combinatiile necesare

(c)    bolnavul urmareste exercitiile cu privirea

(d)   posturarea corpului sa fie comoda la exercitii

(e)    sedintele sa nu fie obositoare ci repetitive

(f)     varietate mare de exercitii

(g)    alternarea exercitiilor profesionale cu cele recreative

(h)    instalatiile, aparatura sa nu fie periculoase

Necesita evaluarea pacientului:

-         bilant clinic, articular si muscular

-         bilantul penselor

-         abilitatea gestuala: teste de abilitate, inchieierea nasturilor, deschiderea unui plic, impaturirea unei foi in patru, lipitul timbrelor, decupatul cu foarfeca, scrisul (se va preciza nivelul deficitului; de exemplu atingerea cotului sau a umarului)

-         bilantul activitatilor cotidiene: situatia familiala, sociala, profesionala, tipul de locuinta, accesibilitatea, echipamentul, posibilitatile materiale de adaptare si amenajare

Independenta in pat este esentiala:

-         toate schimbarile de pozitie in pat trebuie sa fie indolore

-         rasucirea in pat incepe cu ridicarea trunchiului, proiectarea inainte a umarului (cand acesta este integru) apoi rotatia trunchiului; va evita sprijinul pe maini; degetele sunt flectate

Cititul in pat: se folosesc suporturi pentru carte pentru a evita contractia mm. interososi si

deviatia cubitala a degetelor determinate de tinerea cartii in mana.

Alimentarea necesita adaptarea tacamurilor: manere groase (pentru deficitul inchiderii

mainii) sau manere lungi (pentru deficitul flexiei cotului).

Ortezele de lucru:

-         orteze de stabilizare: suplinesc un deficit al stabilitatii articulare datorat fie distructiei capsulo-ligamentare, fie deficitelor musculare care produc dezechilibre, au si rol antilagic

- orteza de stabilizare a cotului: o gutiera care mentine cotul la 90, in special la mese; are rezultate bune cand umarul este liber

- orteza de stabilizare a pumnului: mica manusa care fixeaza pumnul in extensie usoara, se prelungeste la 6 - 8 mmdeasupra stiloidei cubitale, pe care o lasa libera; policele si metacarpienele sunt libere; se inchide pe dorsul mainii; se foloseste pentru mersul in carje, purtatul greutatilor, munci grele (menaj, calcat)

- orteza de stabilizare a arcului anterior al mainii, cu sprijin palmar; pumnul si coloana policelui sunt libere; sustine arcul anterior al mainii, care este deformat de caderea metacarpienelor 4 si 5

- orteza de stabilizare a art. metacarpofalangiene; creaza un sprijin al bazei primei falange; favorizeaza flexia in art. interfalangiene si opreste flexia in art. metacarpofalangiene

- orteze de stabilizare a policelui in opozitie

-         ortezele de corectie lupta impotriva unei deformari reductibile pasive dar nu activ; se pun precoce; se corecteaza intai deformarea proximala si apoi cea distala (de exemplu inclinarea radiala a pumnului este compensata de deviatia cubitala a degetelor; corectarea primei deformari atragerea reducerea celei de-a doua

- orteza de corectie a pumnului, cu imobilizarea pumnului in extensie de 10 - 20 si inclinatie cubitala de 5 - 10; degaja art. metacarpofalangiene, coloana policelui si eminenta tenara; corecteaza lxatia anterioara a carpului si deviatia radiala

- orteza de corectie a degetelor corecteaza degetul in "gat de labada" fixand primele falange in extensie relativa (permite pensele fine si priza "in carlig"); pentru degetul "in butoniera" se plaseaza art. metacarpofalangiene in flexie; iar daca extensia in art. interfalangiana proximala este limitata, se prelungeste orteza pana la falanga a doua, care se leaga cu un inel (astfel se solicita flexia falangei distale pe cea mijlocie)

- orteza palmara pentru devierea cubitala, cu prelungiri individuale pe marginea cubitala a fiecarui deget, la prima falanga; eminenta tenara si pumnul sunt libere; corecteaza prehensiunea in deformarile duble, in "gat de lebada" si deviatie cubitala a degetelor; stabilizeaza art. metacarpofalangiene

- orteza pentru policele in Z aduce prima falanga in extensie si solicita flexia in art. interfalangiana; lupta impotriva retracturii m. scurt flexor al policelui

- orteza pentru policele addus

Se recomanda:

-         exercitiile pentru maini: impletitul, modelatul, dactilografiatul, desenatul, manuirea marionetelor, gravatul; se fac cateva reprize pe zi, in total 2 - 6 ore zilnic; activitatile nu trebuie sa determine dureri si oboseala mare musculo-articulara

-         activitati casnice: curatatul si tocatul zarzavatului, spalatul vaselor cu apa calda, spalatul geamurilor, stergerea prafului

-         jocuri cu mingea, tintar, popice, biliard, tenis de masa, jocul de table sau dame

Se constata ca anumite tipuri de prize favorizeaza deformarile:

-         prizele in forta

-         pensa subtermino-laterala accentueaza deformarea in Z a policelui, care, la randul sau, impinge celelalte 4 degete in deviatie cubitala

-         pensa in menghina incorect executata cu "degete in butoniera" agraveaza deformarea in "gat de lebada"

Deci va evita

-         mobilizarea pumnului cu inclinare, mai ales in apucarea de forta (in art. interfalangiana proximala: fier de calcat, galeata)

-         prizele de forta, cand pumnul este in instabilitate maxima, mai ales cand se adauga mm. flexori ai degetelor

-         prozele termino-laterale (stoarcerea lamaiei, clestele), care fac incarcare pe fata radiala a indexului si favorizeaza deviatia cubitala

In cazurile in care s-a instalat incapacitatea functionala, continuarea executatii activitatilor

zilnice trebuie realizata usurand gestica prin diverse amenajari:

-         ingrosarea manerelor tacamurilor pentru mainile reumatoide care nu mai au prehensiune completa

-         scaune si WC-uri mai inalte pentru genunchi si art. coxofemurale care nu se mai flecteaza suficient,

-         vase de bucatarie usoare si cu manere duble pentru a putea fi purtate de maini deformate si cu forta slaba

-         imbracaminte cu simplificari in confectionare pentru a usura imbracatul si dezbracatul pentru umeri si coate blocate, fara nasturi pentru maini care nu mai au abilitatile necesare

-         borcane si cutii cu capace care se deschid usor, nu prin insurubare si prin presare

-         pantofi fara sireturi, usor de incaltat, cu incaltatoare lungi, pentru a nu se apleca

-         usi care se deschid prin impingere

-         intrerupatoare electrice plasate mai jos, basculante si nu cu butoane care se roteaza

Cura balneara: clima calda si uscata: Felix, 1Mai, Geoagiu, Moneasa. In afara puseului

acut, la 6 luni distanta si la VSH sub 50 mm/ora.

10.  Particularitatea cazului

11.  Prognostic ad vitam (calitatea vietii), ad laborem (daca mai poate munci, depinde de munca lui), ad functionem (daca se poate ingriji singur sau daca devine dependent de altcineva).



Medicina



Dezvoltarea sexuala normala
Tumorile disembrioplazice
VOMITOXICOZA (Intoxicatia cu factorul emetizant si de refuz al hranei)
ORGELET (URCIOR)
MIOPIA
Osteosarcomul
Infarctul pulmonar si infarctul mezenteric (generalitati)
HIPEREMIA ACTIVA
RELATIA MEDIC-PACIENT - PSIHOLOGIA MEDICULUI
Odontoterapie conservativa





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate