Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Asistenta sociala


Index » sanatate » Asistenta sociala
» Copiii, intre educatie si violenta din scoli


Copiii, intre educatie si violenta din scoli




A.S.E

Facultatea de Cibernetica,Statistica si Informatica Economica

Copiii, intre educatie si violenta din scoli

Introducere:



  1. Justificarea cercetarii:

Violenta umana este una dintre principalele preocupari ale cercetatorilor datorita evolutiei ingrijoratoare a criminalitatii, a diversificarii tipurilor si modurilor de manifestare a acestui fenomen, fapt pentru care se incearca tot mai mult ca aceasta problema sa fie discutata de catre profesionisti, si mai mult decat atat sa se si dezvolte strategii reale de prevenire si combaterea a violentei. Radacinile violentei putem sa le cautam in cele mai vechi timpuri, aceasta fiind, probabil, dintotdeauna o parte a istoriei umane. Vechiul Testament incepe cu un fratricid, cand Cain, suparat ca jertfa nu i-a fost acceptata de Dumnezeu, il omoara pe fratele sau, Abel. Tot aici sta consemnata cunoscuta lege a Talionului, „Dinte pentru dinte, mana pentru mana, picior pentru picior”. Noul Testament se incheie cu chinuirea si uciderea lui Hristos, iar exemplele din toate epocile istorice pot continua. 

Cand ne gandim la scoala, ne vine in minte un cadru de siguranta, in care copiii si tinerii vin sa primeasca o educatie care sa ii ajute pe viitor si sa isi dezvolte abilitatile si competentele necesare pentru un loc de munca, dar si in viata de familie, iar cadrele didactice, oamenii care, poate ar trebui sa fie cei mai respectati datorita faptului ca, cu ajutorul lor ajungem „oameni mari” in viata, nu ar trebui sa aiba comportamente neadecvate, indiferent de cauza acestora. Cu toate acestea, scoala nu mai reprezinta un loc sigur, unde mergem sa primim o educatie, ci reprezinta un loc unde se formeaza gasti, unde elevii manifesta comportamente violente, unde se injura, se tachineaza, se imbrancesc si, din pacate, se lovesc si se bat. In mass-media auzim sau vedem cazuri de violente in scoli, de la cele mai simple, amenintari, injuraturi, tachinari, pana la cele mai grave, lovituri, batai, omoruri si agresiuni sexuale. Insa, putem sa ne intrebam, din ce cauza aceste conduite violente au crescut, atat in frecventa, cat si in gravitate? Din cauza elevilor? Din cauza profesorilor? A cui este vina? Facand apel la simtul comun, acesta „ne spune” ca exista mai multi factori care influenteaza aceste comportamente: oamenii obisnuiti ar afirma ca, pentru comportamentul neadecvat al copiilor este de vina familia, pentru ca nu i-a dat copilului „cei sapte ani de acasa”, sau prietenii, invatandu-l pe acesta sa nu-si asculte parintii, sa faca ce vrea, sa fumeze, sa se bata si multe altele, televizorul si internetul, care ofera o gama larga de filme, emisiuni, stiri cu caracter violent, altii spun ca si scoala este de vina pentru violentele copiilor, profesorii, la randul lor, folosind aceste comportamente.

Aceasta cercetare raspunde, intr-o mica masura, necesitatii cunoasterii dimensiunilor, formelor de manifestare si cauzelor fenomenului de violenta din scoli, tocmai de aceea persoanele specializate, existente la nivel regional si national, ar trebui sa elaboreze strategii eficiente de prevenire si ameliorare a fenomenului.

  1. Cuprinsul lucrarii:

Avand in vedere evolutia ingrijoratoare a violentei, cercetarile asupra acestui fenomen social, care nu afecteaza numai actorii direct implicati, ci si societatea in sine, au inceput sa isi faca aparitia. Astfel, au existat filosofi, psihologi si sociologi, care au abordat acest subiect, dezvoltand teorii privind cauzele violentei, forme de manifestare, factori de risc, etc.

Aceasta lucrare, ca orice cercetare sociologica, cuprinde o parte teoretica si una practica. In partea teoretica, am adunat definitiile dezvoltate de diferiti cercetatori asupra deviantei, violentei si, in mod particular, asupra violentei din scoli, tipurile de actori care iau parte la aceste actiuni, teorii biologice, psihologice si sociologice despre cauze si factori de risc. Teoriile esentiale, care trateaza cauzele violentei, sunt abordate din trei perspective, astfel: viziunea biologica a lui Cesare Lombroso, care a dezvoltat teoria „criminalului innascut” si a lui Willian Sheldon, cu teoria constitutionalitatii, viziunea psihologica a lui Freud, care afirma ca structura psihica a unui individ influenteaza in mod decisiv comportamentul agresiv, a lui August Aichorn, care a incercat sa stabileasca o legatura intre comportamentele violente si excesul afectiunii parentale. Aceste teorii au primit foarte multe critici din partea cercetatorilor, afirmandu-se ca viata sociala nu se poate reduce doar la dimensiunea biologica sau doar la dimensiunea psihologica. Astfel, pentru estomparea acestor deficiente, Albert Bandura a combinat viziunea biologica si psihologica, cu cea sociologica, in teoria „invatarii sociale”, afirmand ca, individul, chiar daca prezinta caracteristici fiziologice care il predispun la violenta, se va manifesta violent datorita proceselor de invatare si imitare a comportamentelor agresive. Pentru intarirea argumentelor in favoarea perspectivei psiho-sociologice, am apelat si la teoria „rezistentei la frustrare” a lui W.C. Reckless, care afirma ca frustrarile unui individ il fac pe acesta sa se manifeste violent. Perspectiva sociologica se afirma o data cu teoria anomiei a lui Émile Durkheim, care considera ca acest fenomen social nu este o problema a individului, ci a societatii, care nu mai este capabila sa isi exercite autoritatea asupra indivizilor, iar acestia  nu mai fac distinctia intre acte legitime si nelegitime. Viziunea lui Durkheim este completata de Robert K. Merton, acesta introducand in schema structurii sociale, doua elemente esentiale, scopurile si mijloacele indivizilor, si de Talcott Parsons si T. Hirschi, care considera ca intarirea controlului social ar putea sa previna si sa combata aceste comportamente deviante. Teoria sociologica a „asocierilor diferentiate”, dezvoltata de E.A. Sutherland si teoria „subculturilor delincvente” a lui A. Cohen, M. Gordon, M. Yinger, vin in intarirea ideii de invatare si imitare a comportamentelor violente de la familie si grupuri de prieteni. Tot intr-o viziune macrosociala, teoria „dezorganizarii sociale”, reprezentata de C.R. Shaw si H.D. McKay, face apel la procesele de schimbare si dezvoltare a societatilor ca fiind cauza deviantei. Bineinteles, si stigmatizarea a fost luata in considerare ca fiind cauza violentei, prin teoria „etichetarii sociale”, reprezentata de interactionistii simbolici, H. Becker, K. Erikson, M. Wolfgang.

Pentru completarea partii teoretice a lucrarii, am identificat, din diferite cercetari anterioare, cateva din cauzele fenomenului (factori individuali, de mediu sau familiali, scoala), tipurile de violenta din scoli (in functie de actorii care iau parte la aceste fenomene, putem distinge violenta intre elevi, a elevilor orientata catre profesori si a profesorilor catre elevi) si formele de manifestare (violenta verbala, psihica si fizica). De asemenea, pentru a putea observa implicarea autoritatilor in elaborarea strategiilor de prevenire si combatere a violentei, am identificat legile pentru protectia si promovarea drepturilor copiilor, dar si sistemul de sanctiuni adoptat pentru minorii delincventi.

In partea a doua a lucrarii, ce cuprinde cercetarea empirica, am elaborat metodologia pentru cercetarea din scoli, la care a luat parte un esantion de 108 elevi a doua scoli, in care au fost cuprinse clasele a VIII-a - a XII-a. Cercetarea a constat in aplicarea de chestionare elevilor, care abordau mai multe dimensiuni ale fenomenului de violenta din scoli. Obiectivele cercetarii au vizat  analiza diverselor forme de violenta si gravitatea acestora, identificarea cauzelor violentei din scoli si evidentierea atitudinilor formate ale elevilor despre acest fenomen. In ceea ce priveste ipotezele cercetarii, s-a plecat de la presupozitia „platii cu aceeasi moneda”, asadar, daca elevii folosesc diferite forme de violenta care vizeaza profesorii, acestia, la randul lor, vor avea comportamente neadecvate la adresa elevilor. De asemenea, am considerat ca, violentele au anumite efecte asupra psihicului si comportamentului elevilor, astfel, cu cat frecventa acestor acte violente este mai mare in scoala, cu atat mai mult exista probabilitatea ca elevii sa dezvolte temeri ca pot fi victime ale acestora. Pentru analiza frecventelor variabilelor care vizeaza gravitatea formelor de violenta din scoli, dar si pentru testarea ipotezelor, am folosit analiza SPSS a datelor.

Capitolul I

Definirea conceptelor:

Devianta, ca atare, este o notiune relativa, neputand fi evaluata decat prin intermediul simbolurilor culturale si a reglementarilor normative existente intr-o anumita societate, dintr-o anumita perioada istorica. Orice societate justifica actiunile membrilor sai raportandu-se la criteriile de normalitate.

Normele juridice si morale au o serie de trasaturi comune: ambele sunt adresate conduitei indivizilor, ambele se intemeiaza pe ideea de obligatiune a individului si pe ideea de justitie in societate. Orice reglementare normativa are in vedere atat actele exterioare ale individului, cat si cele interioare, realizandu-se impunerea, permiterea sau interzicerea comiterii anumitor actiuni si conduite de catre societate, dar si o constrangere morala cu caracter imperativ. Rolul normelor sociale consta in asigurarea solidaritatii sociale si a dizerabilitatii comportamentelor, astfel, faptele sociale sunt „acelea care sunt asa cum trebuie sa fie” (Banciu, 2000, p. 97), iar faptele patologice sunt acelea care „ar trebui sa fie altfel decat sunt”. (Ibidem)

            Facand referire la normele si controlul social, sociologul Sorin Radulescu defineste devianta ca fiind „o diversitate eterogena de conduite, acte sau actiuni, care reprezinta violari sau transgresiuni ale normelor scrise sau nescrise, implicite sau explicite, stari care nu sunt conforme asteptarilor, valorilor si regulilor colectivitatii, [], tot ceea ce contrazice imaginea publica asupra a ceea ce semnifica sau ar trebui sa semnifice „normalul” si „dezirabilul””. (Radulescu, 1999, p. 5)

Indivizii devianti si fenomenele de devianta implica mai multe criterii de definire, printre care cele mai importante sunt caracterul voluntar sau involuntar al deviantei si caracterul motivat sau nemotivat al faptei, in functie de care dezvoltam mai multe tipologii de devianti (Ibidem, p. 7-9):

1.      Aberantii sunt acei indivizi care sunt constienti de legitimitatea si validitatea normelor sociale, dar pentru castigul unor beneficii personale, dezvolta, de cele mai multe ori, norme proprii de comportament. In aceasta categorie sunt incluse conduitele infractionale (furtul, jaful, omorul, violul, etc.), actele de coruptie, sexualitatea extraconjugala, consumul de droguri, conduitele imorale, etc.

2.      Nonconformistii, fata de aberanti, nu urmaresc anumite beneficii, ci doresc sa atraga atentia asupra lor, asupra faptului ca normele existente nu sunt adecvate si trebuie schimbate. Subculturile sau contraculturile juvenile si miscarile de protest impotriva unor discriminari sunt exemple reprezentative pentru aceste grupuri noncomformiste.

3.      Aberantii noncomformisti prezinta caracteristici ale ambelor grupuri, fiind condusi de un idealism rigid care pune in discutie ordinea sociala existenta si care isi asuma responsabilitatea faptelor savarsite (teroristii care recurg la atentate sau plaseaza bombe in locuri publice, sectantii religiosi).

4.      Excentricii se aseamana cu noncomformistii, dar, spre deosebire de acestia, de foarte putine ori recurg la activitati practice pentru a schimba ordinea sociala, acceptand majoritatea normelor sociale, cu anumite exceptii (indivizii bizari, artistii, poetii, cantaretii rock, punk, vagabonzii).

5.      Deviantii acceptati social sunt acei indivizi care nu sunt sanctionati social pentru incalcarea normelor sociale, deoarece nu intotdeauna regulile oficiale reflecta nevoile sau sentimentele membrilor societatii. Ca exemplu, putem spune ca, in cadrul unei institutii excesiv birocratizate, scopurile institutiei nu pot fi indeplinite decat incalcand anumite reguli, fapt acceptat de majoritatea membrilor.

6.      Deviantii involuntari sunt caracterizati de faptul ca nu se pot conforma regulilor sociale datorita unor incapacitati fizice sau mentale. Bolnavii psihici, persoanele cu handicap fizic sau mental, minorii sunt exemple de indivizi care, daca comit un delict, nu sunt sanctionati deoarece se considera ca, conditia lor fizica sau mentala nu le permite conformarea la aceste norme.

Conform regulilor de la Beijing ale Organizatiei Natiunilor Unite, in ceea ce priveste fenomenul de delincventa si actorii acestuia, conceptele folosite sunt definite astfel:

„a) un minor este un copil sau un tanar care, in raport cu sistemul juridic considerat, poata sa raspunda pentru un delict conform unor modalitati diferite de cele care sunt aplicate in cazul unui adult;

b) un delict desemneaza un intreg comportament (act sau omitere) ce poate fi pedepsit de lege in virtutea unui sistem juridic considerat;

c) un delicvent juvenil este un copil sau un tanar, acuzat sau declarat vinovat de a fi comis un delict”. (Institutul de Reforme Penale)

            Conform definitiei sociologice a lui Albert Ogien, „un act este delincvent atunci cand face obiectul unei sanctiuni, fie ea formala sau difuza [], un criminal inceteaza sa mai fie astfel atunci cand este sanctionat, pentru ca isi regaseste, in momentul in care sentinta a fost pronuntata, locul in colectivitatea ale carei reguli le-a incalcat”.(Ogien, 2002, p. 31) Totusi, in anumite circumstante, se poate observa ca ceea ce ar trebui sa rezulte in urma aplicarii unei sanctiuni nu se intampla, delincventul, in loc sa isi corecteze comportamentul, persista in greseli.

            Eric Debardieux, referindu-se la fenomenul de violenta, considera ca acesta reprezinta „un comportament activ, spontan sau voluntar, care il ameninta sau il prejudiciaza pe celalalt, ii provoaca daune si suferinte morale”. (Ferréol si Neculau, 2003, p. 95)

            Fenomenul de violenta a fost inclus ca facand parte din violenta cotidiana, Organizatia Mondiala a Sanatatii optand sa o defineasca  ca fiind „amenintarea sau folosirea intentionata a fortei fizice sau a puterii contra propriei persoane, contra altuia sau contra unui grup sau unei comunitati care antreneaza sau risca puternic sa antreneze un traumatism, un deces sau daune psihologice, o dezvoltare improprie sau privatiuni”. (ISE, Unicef, 2005, p. 14)

Nu exista o definitie fixa a conceptului de violenta in scoli, dar putem spune ca este o forma particulara de violenta si, pe langa unele caracteristici comune, trebuie luate in considerare si alte concepte, cum ar fi scoala si varsta. Ca actori ai acestui fenomen, includem doar copiii care urmeaza un tip de educatie, nu toate persoanele care au ajuns la varsta scolarizarii. De asemenea, se poate numi violenta in scoli doar acel tip de violenta care se petrece pe teritoriul institutiei de invatamant sau, cel mult, in vecinatatea acesteia si fapta este savarsita de o persoana cu statut de elev.

Diferite studii (Ibidem, p. 19) au denumit violenta in scoli ca un caz particular de violenta in institutii, aceasta manifestandu-se sub diferite forme: pedeapsa fizica, restrictie fizica, constrangere, orice forma de izolare, obligatia de a purta vestimentatie distinctiva, restrictii alimentare, restrictii de a avea contact cu familia sau prietenii, abuzul verbal si sarcasmul.

Violenta juvenila exista de multa vreme, „istoria educatiei este si o istorie a violentelor fizice la care au fost supusi copiii, a judecatilor negative despre ei, precum si, a actelor de revolta si de contestare.” (Ferréol si Neculau, 2003, p.  95)

Capitolul II

Teorii comprehensive ale comportamentului deviant

Fenomenul de violenta, si implicit cel de violenta in scoli, este generat de mai multe cauze si factori de influenta, ale caror efecte se cumuleaza si actioneaza reciproc la aparitia acestor fenomene, de la cele mai simple pana la cele mai grave forme de comportament deviant. Pentru identificarea acestor cauze, trebuie analizate atat caracteristicile specifice persoanelor violente identificate ca fiind factori de risc in aparitia comportamentului violent, dar si teoriile biologice, sociologice si psihologice privind cauzele violentei. Analizata din mai multe perspective, etiologia violentei angajeaza numeroase teze, teorii, opinii, toate gravitand in jurul intrebarilor fundamentale: „Ce anume ii determina pe indivizi sa comita acte delincvente?” si „Cum pot fi prevenite asemenea acte?”.

Psihologul John Monahan, ca si majoritatea cercetatorilor, propune 3 categorii de cauze ale aparitiei violentei: cauze biologice (hormonii, precum testosteronul, serotonina, anorma           litati ale sangelui, cum ar fi hipoglicemia, factori genetici,  probleme neurobiologice, dar si cauze care nu se transmit ereditar, cum sunt leziunile cerebrale, nutritia inadecvata, consumul de droguri, alcool, factori de mediu, etc.), cauze sociologice (conditiile socio-economice, factorii privind comunitatea si structura acesteia, de exemplu, statistic, este dovedit faptul ca, cu cat o comunitate este mai mica, cu atat rata criminalitatii este mai scazuta), cauze psihologice (afectiuni psihice asociate, de obicei, cu un nivel redus de dezvoltare intelectuala, efectele, la nivel psihic, ale conditiilor din mediul familial). (John Monahan)

Explicatii biologice:

Ca reprezentant al modelului biologic in explicatia violentei, Cesare Lombroso a elaborat teoria „criminalului innascut” (Radulescu, 1999, p. 48-49), prin care promova ideea tendintei innascute spre crima a unor indivizi, acestia fiind caracterizati de anumite semne fizice, adica anomalii sau deficiente anatomo-fiziologice, cum ar fi: asimetrie craniana sau faciala, frunte turtita, maxilare proeminente, nas plat, urechi mari, etc. Desi, Lombroso, in calitate de medic, si-a bazat teoria pe cercetarile facute asupra craniilor detinutilor unei inchisori, cercetarile ulterioare, prin care s-au comparat mii de criminali cu oameni, considerati normali, nu au putut evidentia diferentele biologice enuntate de acesta.

William Sheldon a dezvoltat teoria constitutionalitatii (Ibidem, p. 50-51 ), bazata pe cercetarile asupra unor delincventi juvenili, evidentiind 3 tipuri de corp: mezomorf (predominanta musculaturii, trasaturi atletice), endomorf (tendinte de grasime in anumite parti ale corpului, membre scurte) si ectomorf (corp inalt, zvelt, fragil si delicat). Sheldon, datorita unui sistem propriu de masurare, a pus in evidenta asocierea intre tendinta spre agresiune, violenta si delincventa si indivizii caracterizati predominant de trasaturi mezomorfice si endomorfice. Teoria a fost intarita de cercetarile sotilor Glueck, care sustin ca acest tip somatic predispune la anumite trasaturi de personalitate, cum sunt lipsa de sensibilitate in relatiile cu ceilalti si tendinta de a raspunde agresiv la frustrare. Progresele geneticii au dezvoltat o alta teorie, bazata pe investigatiile facute asupra structurii cromozomiale, prin care s-a constatat ca mutatiile cromozomiale, cum sunt structurile care au 3 cromozomi, in loc de 2, pot fi identificate la indivizii din inchisori sau institutii psihiatrice. Caracteristicile acestor indivizi sunt reprezentate de „agresivitate mai mare, tendinte spre homosexualitate, un coeficient mai scazut de inteligenta si tendinta de a comite, aparent fara motivatii, infractiuni. 

Criticile aduse acestor teorii biologice consta in faptul ca reduc lumea sociala la cea biologica, bazandu-se, practic pe cazuri rare sau „anormale” din inchisori sau institutii psihiatrice, devianta indivizilor „normali” fiind ignorata.

Explicatii psihologice:

O data cu conceptia lui Freud (Chelcea si Ilut, 2003, p. 96) asupra cauzelor deviantei, capata raspandire modelul explicativ psihiatric, conform caruia structura psihica a individului (Sinele – naste pulsiuni instinctuale, Supraeul – interzice exterioarizarea pulsiunilor inconstiente si Eul – sistem constient, care produce si controleaza comportamentul) sta la baza comportamentelor agresive. Comportamentul criminal, in special cel violent, este caracterizat de un Supraeu slab, care nu poate controla tendintele inconstiente ale Sinelui. Ca o intarire a acestei teorii, Freud considera ca exista doua pulsiuni instinctive innascute, pe care orice individ le poseda in mod inconstient, Eros-ul („instinctul vietii”) si Thanatos-ul („instinctul mortii”). Acesta din urma functioneaza ca un instinct de autodistrugere, cu tendinta spre anumite acte deviante autodistructive (fumatul, consumul de droguri si alcool, sinuciderea).

Un alt reprezentant al psihanalizei, August Aichorn (Radulescu, 1999, p. 53) a incercat sa stabileasca o legatura intre comportamentele violente si excesul afectiunii parentale. Datorita tendintei supra-protective a parintilor, copiii dezvolta o personalitate care nu se poate adapta la mediu, deoarece se axeaza pe cautarea placerii si are ca efect subdezvoltarea simtului moral.

Initial, teoriile psihologice au adus in discutie ca si cauze ale comportamentului violent, trasaturi de personalitate, cum ar fi egoismul, frustrarea, agresivitatea, tendintele obsesive, iar ulterior, au fost invocate elemente explicative cum ar fi incapacitatea de autocontrol asupra emotiilor, tulburarile de personalitate, egocentrismul, lipsa de comunicare, lipsa afectivitatii, experientele traumatizante, etc. Pentru evidentierea acestor trasaturi caracteriale si de personalitate au fost efectuate cercetari bazate pe teste si scale de evaluare: Testul Rorschach – identificarea motivatiilor anumitor conduite antisociale si conflictelor intra si interpersonale, Testul Rosenzweig – test de frustrare, Testul Szondi – evidentiaza tendinte antisociale ale personalitatii, Testul Minnesota – releva trasaturi care caracterizeaza moralitatea adolescentina si raporturile cu membrii anturajului sau.

Criticile aduse acestui model, se bazeaza pe faptul ca explicatiile fac abstractie de influentele contextului social, nu pot fi testate empiric si nu pot face diferenta intre devianti si non – devianti si nu precizeaza daca trasaturile de personalitate identificate erau prezente inainte ca actul violent sa se produca sau dupa aparitia acestuia, ca rezultat al procesului de etichetare.

Pentru a estompa aceste deficiente, s-a propus combinarea factorilor biologici cu cei psihologici, rezultand teoria „invatarii sociale”, dezvoltata de Albert Bandura (Chelcea si Ilut, 2003,  p. 102), care pleaca de la ideea ca exista caracteristici fiziologice sau biologice ce predispun individul la devianta, dar acestea se manifesta doar prin intermediul procesului de invatare si imitare a comportamentului deviant, datorita socializarii din familie si din grupurile de apartenenta, a modelelor din mass-media, etc.

Explicatii psiho-sociologice:

Modelul psiho-sociologic incearca o combinare a perspectivei psihologice cu cea sociologica, rezultand teoria „rezistentei la frustrare”, dezvoltata de W.C. Reckless, care presupune existenta unei „structuri sociale externe si a unei structuri psihice interne care actioneaza ca mecanisme de protectie in calea frustrarii si agresivitatii tanarului”. (Radulescu, 1999, p. 104) Structura externa se leaga de activitatile prin care individul este socializat si de persoanele care participa la aceasta socializare (familie, prieteni, comunitate) si permite individului sa dobandeasca mijloacele legitime de realizare a scopurilor, sentimentul de apartenenta la un grup, dezvoltarea unui statut. Pe de alta parte, structura psihica interna asigura individului constiinta identitatii de sine  si a imaginii de sine in relatiile cu ceilalti, toleranta la frustrare si orientarea spre scopuri dezirabile. Spre deosebire de teoriile psihologice, aceasta teorie nu se bazeaza pe corelatiile directe dintre frustrare si agresivitate, ca si cauze principale in explicatia aparitiei actului violent, afirmand faptul ca frustrarea nu determina intotdeauna agresivitate.

Alti cercetatori vin in intarirea modelului psiho-sociologic, afirmand ca starea de frustrare poate aparea atunci cand individul se confrunta cu obstacole, care il impiedica sa isi realizeze interesele si scopurile personale, acesta fiind predispus a desfasura activitati deviante, prin mijloace ilicite si ilegale. Capacitatea unui individ de  „a surmonta o situatie de frustrare fara a face apel la mijloace de raspuns inadecvate a fost definita „toleranta la frustrare”” (Ibidem, p. 105) si actioneaza ca un inhibator asupra tendintei de a folosi mijloace ilicite si ilegale in realizarea scopurilor.

Cand se aduce in discutie starea de frustrare, implicit se poate vorbi si despre stransa legatura cu instinctul de agresivitate. Ipoteza frustrare - agresivitate a fost enuntata prima data de catre John L. Dollard in lucrarea Caste and class in a southern town (1937), prin care definea agresivitatea ca fiind o „stare afectiva negativa, provocata de privarea individului de bunurile sau drepturile cuvenite, precum si de aparitia neasteptata a unor obstacole reale sau imaginare in calea atingerii scopurilor, aspiratiilor sau dorintelor”.  (Chelcea si Ilut, 2003, p. 98) Aceasta stare psihica s-a considerat a determina, in mod direct, aparitia comportamentului agresiv. O contributie interesanta la aceasta teorie o are Leonard Berkowitz, care considera ca starea de frustrare determina agresivitatea, dar in mod indirect, de aceea trebuie luata in considerare si o alta serie de variabile, cum ar fi atribuirile, invatarile anterioare si mijloacele instrumentale. (Ibidem, p. 99)

Explicatii sociologice:

Teoria controlului social:

Teoria controlului social a fost enuntata de T. Hirschi (Ibidem, p. 120), care concepea conformitatea, realizata prin socializare, ca fiind legatura care se stabileste intre individ si societate, relatie caracterizata de 4 elemente de baza:

1.      Atasamentul include relatiile afective care se stabilesc intre tineri si o serie de persoane semnificative pentru ei. Aceste comportamente izvorasc din socializarea primara, din cadrul familiei, unde copiii invata de la parinti sa asimileze comportamente acceptabile social.

2.      Angajamentul apare atunci cand tinerii aspira la continuarea si desavarsirea pregatirii scolare si dobandirea unui status socio-profesional ridicat. Indivizii care se plaseaza in afara acestui comportament conventional, tind sa se angajeze in conduite predispuse spre devianta.

3.      Implicarea (comportarea) priveste participarea indivizilor la activitati conventionale ce conduc la succese valorizate social si achizitionarea statusului social.

4.      Convingerea (credinta) reprezinta acceptarea validitatii sistemului de valori sociale. Cu cat indivizii se simt mai putin constransi de norme si reguli, cu atat ei sunt mai predispusi spre dezvoltarea unor comportamente delincvente.

In concluzie, cu cat sunt mai puternice aceste elemente, cu atat mai putin sunt probabile comportamente delincvente. Cu toate acestea, criticile asupra teoriei exista: nu se ia in considerare modul in care cele 4 elemente pot actiona simultan, afectand probabilitatea de aparitie a comportamentului delincvent, nu exista o analiza empirica a relatiilor dintre aceste elemente ale socializarii, cercetarile fiind doar ipotetice si trebuie sa se ia in considerare si gradul cu care fiecare element contribuie la aparitia conduitelor deviante.

Teoria „dezorganizarii sociale”:

Teoria „dezorganizarii sociale” a Scolii de la Chicago incearca sa evidentieze influenta proceselor de schimbare si dezvoltare si efectele secundare ale acestora asupra fenomenului de delincventa.  Reprezentantii acestei teorii, C.R. Shaw si H.D. McKay, au scos in evidenta faptul ca ariile si zonele caracterizate prin deteriorare fizica, declin de populatie, dezintegrare culturala, ceea ce suprima manifestarea controlului social, genereaza fenomene de „dezorganizare sociala”, marginalitate si devianta. Factorul determinant in modelul cauzal al delincventei il reprezinta „scaderea functiilor de socializare si control exercitate de comunitate, destabilizarea structurii sociale si a coeziunii grupurilor, datorita eterogenitatii populatiei i varietatii normelor de conduita.” (Ibidem, p. 112)

Teoria „subculturilor delincvente”:

Teoria „subculturilor delincvente” si „a grupurilor de la marginea strazii”, sustinuta de A. Cohen, M. Gordon, M. Yinger, considera ca subculturile („subdiviziuni ale modelelor culturale la care participa o parte din grupurile sociale”) apar ca o reactie de protest fata de normele si valorile existente in societate. (Ibidem, p. 114) Astfel, fiecare subcultura are norme si valori proprii, diferite de cele ale societatii, uneori fiind chiar in contradictie cu acestea (normele si valorile contraculturilor). Atunci cand indivizii unei subculturi folosesc modalitati ilicite si ilegale pentru realizarea scopurilor se poate spune ca acestea constituie „subculturi delincvente”. Membrii acestor subculturi, prin socializare, invata si transmit diferite procedee si tehnici delincvente. Mecanismul formarii si structurarii acestor grupuri consta in asocierea cu colegii de scoala, de strada, de cartier sau de oras.

Teoria „etichetarii sociale”:

Teoria „etichetarii sociale”, avandu-i ca cercetatori pe reprezentantii etnometodologiei si interactionismului simbolic, H. Becker, K. Erikson, M. Wolfgang, E. Goffman, concep delicventa ca o insusire conferita anumitor comportamente, de catre indivizii sau grupurile care detin puterea si evalueaza conduita ca fiind devianta.  (Ibidem, p. 118) Sub acest aspect, delincventa nu mai reprezinta o trasatura a individului sau a faptei savarsite, ci o consecinta a aplicarii unei „etichete” de catre societate. De cele mai multe ori, cei care detin puterea sunt persoanele din clasele sociale privilegiate, care au tendinta de a „eticheta” ca fiind deviante actele nonconformiste ale indivizilor care provin din clasele de jos sau mijlocii ale societatii. Alteori, „etichetarea” se face tinerilor cu antecedente, care se vor comporta in conformitate cu aceasta definire si care fiind tot mai marginalizati vor fi din ce in ce mai greu de recuperat.

Capitolul III

Tipuri si forme de manifestare ale violentei in scoala

Violenta in scoli se manifesta sub diferite forme si implica mai multi actori, astfel exista violenta intre elevi, violenta elevilor asupra profesorilor si violenta profesorilor asupra elevilor.

O data cu democratizarea sistemelor economice, politice si sociale ale Romaniei, si scoala a suferit schimbari radicale, cum ar fi: accesul larg la mijloace de informare, introducerea participarii parintilor, autoritatilor, societatii  civile la decizii educationale. Totusi, tensiunile sociale ale perioadelor de schimbare sociala au adus transformari, uneori negative, cum este raspandirea tot mai mare a fenomenului de violenta.

Ironiile, tachinarile si chiar violentele intre elevi au existat dintotdeauna, insa situatiile conflictuale dintre profesori si elevi, formele de violenta grava, cum sunt crimele, violurile, folosirea armelor de foc, au fost facute cunoscute publicului larg doar de catva timp, autoritatea profesorului si siguranta individului fiind, in mod traditional, de necontestat. Prin cercetarea realizata de Organizatia UNICEF (ISE, Unicef, 2005), s-au identificat mai multe tipuri de violenta manifestata in scoala:

  1. Violenta intre elevi:

Situatiile violente dintre elevi se refera, in special, la formele mai putin grave de agresivitate, considerate ca atitudini si comportamente prezente si tolerate in orice scoala, fiind specifice varstei adolescentei. Totusi, din ce in ce mai multe acte violente nu mai raman la stadiul de violente „usoare”, ci pot degenera in furturi, crime, batai, violuri, etc.

In scoli au fost identificate doua tipuri de violenta, respondentii facand apel,  pentru justificare faptei, mai des la violentele obiective, care se refera la agresivitatea manifesta (fizica, verbala) si mai putin la violentele subiective, care sunt violente mai subtile, de atitudine (legate de valori, tipuri de relatii, cultura) si care afecteaza climatul social, cum ar fi discriminarea, dispretul, umilirea, sfidarea, lipsa de politete.

Raportul Unicef (Ibidem, p. 69) considera ca cele mai frecvente violente dintre elevi tin de violenta verbala, manifestata prin certuri, conflicte, injurii, pana la jigniri cu referire la trasaturile fizice sau psihice, jigniri legate de situatia socio-economica sau jigniri legate de apartenenta etnica (cele mai frecvente sunt legate de etnia roma) sau religioasa a colegilor. Jignirile intre elevi sunt exprimate direct, prin cuvinte dure legate de individul in cauza, precum „sarantocule”, „handicapatule”, „tiganule”, „negroteiule”, etc., sau legate de parinti si profesiile acestora. Aceste violente intra sub incidenta violentelor tolerate in mediul scolar si poate ca, datorita faptului ca putine cadre didactice aduc in discutie prevenirea si combaterea acestor „obisnuinte”, copiii nu-si corecteaza comportamentele deviante.

Un alt comportament neadecvat al elevilor este transpus in violenta fizica, bataia fiind considerata cea mai grava forma de violenta, care contravine regulamentelor scolare si drepturilor copilului. In aceste situatii intervine si o alta problema, aceste acte nefiind in totalitate descoperite, deoarece elevii-victime dezvolta sentimente precum frica de consecinte in cazul reclamarii agresorului, insecuritatea in mediul scolar, aceste comportamente violente fiind prezente mai des la elevii din clasele mai mari.

Cercetarea in cauza (Ibidem, p. 72-74) a scos la iveala raspunsul la mai multe intrebari, stabilindu-se momentele si locurile in care apar aceste violente intre elevi, dar si actorii care iau parte la acestea (elevii-agresori si elevii-victime). Astfel, concluziile au fost urmatoarele:

  1. Violenta fetelor vs. violenta baietilor:

S-a apreciat ca baietii sunt mai violenti decat fetele, baietii fiind asociati cu caracteristici precum obraznicia, indisciplina, agresivitatea, manifestate prin violenta fizica si vulgaritate in limbaj, iar fetelor le-au fost atribuite formele obisnuite, tolerante ale violentei verbale. Diferentele de gen sunt explicate si prin motivatiile acestor comportamente, astfel, se considera ca baietii intra in conflicte pentru a-si afirma masculinitatea si pentru asigurarea unui status in cadrul unui grup, iar fetele se manifesta violent pentru situatii afective, pentru concurenta (o nota, un baiat, etc.).

b.      Violentele intre elevii din aceeasi clasa scolara vs. violentele intre elevii din clase scolare diferite:

Cele mai frecvente situatii in care se manifesta violente sunt prezente la elevii din aceeasi clasa, explicatia bazandu-se pe faptul ca personalitatea si caracteristicile comune, interactiunea dintre acesti elevi este mai puternica decat intre elevii din clase diferite, sunt implicati in activitati scolare comune si aceleasi cercuri de prieteni si implicit probabilitatea ca divergentele intre acestia sa apara este mai mare. Totusi, situatiile violente se manifesta si intre elevii din clase diferite, premisele aparitiei acestora fiind legate de climatele de concurenta intre clase si de lipsa de comunicare dintre acestea.

  1. Cadrele de manifestare a violentelor intre elevi:

La fel cum formele de violenta se manifesta diferit, si contextele care permit propagarea acestora nu sunt aceleasi. Recreatiile scolare constituie  un timp si un spatiu in care elevii nu se afla sub stricta supraveghere a profesorilor si permit manifestarea diferitelor atitudini si comportamente deviante. Violenta intre elevi poate aparea si in timpul orelor de curs, desi declaratiile profesorilor si elevilor difera (Ibidem, p. 73), cercetatorii apreciind ca declaratiile directorilor scolilor nu au aratat situatia reala, fie pentru ca nu cunosc dimensiunea fenomenului (nu stiu ce se intampla in fiecare clasa si la fiecare ora de curs), fie pentru ca orice violenta manifestata in timpul activitatilor scolare contravine regulamentelor scolare, iar recunoasterea acestor fapte ar aduce prejudicii materiale si de imagine scolii. Comportamentele violente intre elevi se petrec si dupa terminarea orelor de curs, in imediata vecinatate a scolii, acestia bazandu-se pe faptul ca, o data cu terminarea programului scolar nu mai pot sa fie sanctionati pentru faptele comise.

  1. Violenta elevilor fata de profesori:

Formele de violenta ale elevilor fata de profesori sunt variate, de la comportamente care nu sunt in concordanta cu regulamentele scolare si cu statutul de elev, la forme mai grave manifestate in acte de violenta fizica sau care intra sub incidenta penalului. Cele mai frecvente cazuri se gasesc in licee, explicatia plecand de la premisa ca in randul acestor medii scolare, caracteristicile varstei adolescentine, specificul climatului scolar au o pondere mai mare in explicarea cauzelor comportamentelor violente.

Din cercetarile realizate, au fost alcatuite mai multe categorii care cuprind diferite forme de manifestare a violentei elevilor asupra cadrelor didactice (Ibidem, p. 77), astfel:

a.       Comportamente neadecvate ale elevilor in raport cu statutul lor, care presupun lipsa de participare sau implicare la activitatile scolare: absenteismul scolar, fuga de la ore, actele de indisciplina in timpul orelor de curs, ignorarea voita a mesajelor, solicitarilor cadrelor didactice.

b.      Comportamente manifestate prin agresiune verbala si non-verbala de intensitate medie, fiind considerate ofense aduse statutului si autoritatii cadrului didactic, elevii refuzand sa indeplineasca sarcinile scolare, avand atitudini ironice fata de profesori, legate de competentele stiintifice, modalitatile de evaluare, diferite trasaturi de personalitate, caracteristici fizice, stil de vestimentatie.

c.       Comportamente violente evidente, care presupun agresiune verbala si fizica fata de profesor (gesturi amenintatoare, agresiunea indirecta asupra bunurilor profesorilor, adresarea de catre elevi a cuvintelor vulgare sau injurioase, jigniri, etc.).

Desi toate aceste atitudini si comportamente intra in contradictie cu regulamentul scolar, de cele mai multe ori, profesorii trec cu vederea aceste „scapari” ale elevilor, atata timp cat nu capata intensitate ridicata.

  1. Violenta profesorilor asupra elevilor:

Ca si in cazul violentei elevilor fata de profesori, formele de comportament deviant al cadrelor didactice in relatie cu elevii sunt diverse, pornind de la situatii care nu sunt caracteristice unor relatii adecvate dintre profesor si elevi, pana la agresiuni verbale si fizice. Totusi, acest tip de violenta a fost identificat in mai putine cazuri decat celelalte violente manifestate in scoli. Cea mai usoara forma a comportamentelor neadecvate ale profesorilor se refera la agresiunea non-verbala, manifestata prin ignorarea mesajelor elevilor, neacordarea de atentie acestora, profesorul considerand ca elevul nu este un partener real de comunicare si reducand orele de curs, pur si simplu, la o simpla activitate de transmitere de cunostinte, incalcand astfel principiile pedagogice. Exista si situatii in care agresiunea non-verbala ia forme mai grave, cum ar fi gesturi si priviri amenintatoare, atitudini discriminatoare si marginalizarea unor elevi, avand  implicatii negative asupra climatului scolar si asupra elevilor (scade stima de sine, reduce motivatia pentru invatare, produce sentimente de insecuritate).

Formele de comportament neadecvat al profesorilor se refera, de cele mai multe ori, la agresiuni verbale fata de elevi, cum ar fi atitudinile ironice, tipete, injurii, jigniri, insulte. Multi dintre respondentii cercetarilor (Ibidem, p. 84) au incercat sa justifice aceste atitudini ale profesorilor, afirmand ca acestia nu aveau de ales decat sa foloseasca acelasi comportament ca si al elevilor violenti ca raspuns in fata agresivitatii verbale a elevilor, avand deci un rol educativ. Pe langa aceste situatii, sunt cazuri in care unii profesori sunt acuzati ca sunt subiectivi in evaluarea elevilor (tinand cont de tipul de relatie pe care il are un profesor cu anumiti elevi, lipsa unui criteriu universal de notare), elevii considerand ca nu sunt notati „dupa merit” si catalogheaza comportamentului ca fiind unul violent.

Excluderea de la ore reprezinta un alt comportament inadecvat al profesorilor, acestia recurgand la aceste fapte ca pedeapsa pentru unii elevi care nu si-au indeplinit anumite sarcini scolare sau elevi care sunt indisciplinati. Pedeapsa fizica a devenit o modalitate incriminata in orice mediu scolar, de aceea in cercetarile realizate (Ibidem, p. 86) s-au intalnit putine cazuri, acest tip de violenta fiind specific scolii traditionale. Chiar daca s-au intalnit putine cazuri de acest fel, prezenta acestor manifestari din partea profesorilor este grava, condamnabila si incalca orice principiu de educatie si drepturile copilului.

Capitolul IV

Cauzele violentei din scoli

Comportamentul unui actor social este intotdeauna comprehensibil, in consecinta, pentru a descoperi de ce oamenii au actionat intr-un fel sau altul, se impune identificarea si explicarea motivelor indivizilor, pe considerentul ca „o valoare nu este valoare pentru actorul social decat in masura in care ea are sens pentru el, [] decat daca el are motive [] sa o adopte”.(Boudon, 2006, p. 18)

Organizatia BC Teachers’ Federation a realizat mai multe cercetari privind cauzele violentei in scoli si au ajuns la concluzia ca aceste fenomene sunt generate de:

·         conditiile afective din mediul familial (copiii, care apartin unor familii in care se manifesta acte de violenta, anumite evenimente, de genul divortului sau decesului unui parinte, climatul psiho-afectiv instabil, sunt mai predispusi a dezvolta comportamente violente);

·         conditiile socio-economice (saracia in care traiesc unii copii impreuna cu familiile, ii impinge pe acestia sa recurga la acte violente);

·         lipsa stimei de sine (indivizii cu o imagine de stima scazuta se implica in acte de violenta pentru a obtine acceptarea grupului cu care comit aceste delicte);

·         violenta prezentata in mass-media (expunerea constanta si indelungata la violenta propagata de catre media ii desensibilizeaza pe copii, ajungand sa accepte si sa practice aceste comportamente);

·         sistemul legal (cadrul legal permisiv, copiii sub 16 ani, care savarsesc acte delincvente nefiind sanctionati datorita prezumtiei ca nu detin discernamant moral);

·         alienarea (lipsa comunicarii cu familia si comunitatea, lipsa sperantei de reusita in viata conduc la aderarea la un grup violent, creand copiilor un sentiment de apartenenta si acceptare);

·         rasismul, sexismul, stratificarea sociala, unele politici privind educatia si sanatatea care mentin sau creeaza inechitate intre grupuri (discriminarea centrata pe diferentele dintre indivizi sau grupuri este o sursa de tensiune care poate genera violenta). (BC Teachers’ Federation, John D. Malcolmson, 1994)

            Albert Ogien a luat in considerare pentru explicarea cauzelor comportamentului violent, mai multe caracteristici (Obien, 2002, p. 45):

1.      Factorii individuali sunt reprezentati de caracteristicile biologice, psihologice si sociale, la nivel individual.

Ideea „naturii rele” ofera omului obisnuit o explicatie comoda asupra acestor purtari, insa si in investigarile stiintifice, insusirile biologice nu pot fi omise pentru a intelege complexitatea etiologiei violentei. Conform unor studii in acest domeniu (ISE, Unicef, 2005, p. 103), copiii care au suferit diferite traume, fie in perioada uterina, fie la nastere, pot avea particularitati neurologice cu potential ridicat de violenta, clasandu-l in categoria victimelor genetice.

In categoria factorilor psihologici explicativi ai comportamentului elevilor violenti, acceasi cercetare (Ibidem) identifica o serie de atribute ale personalitatii precum impulsivitatea, nivelul scazut de stima de sine, nevoia de dominatie si control, prezenta agresivitatii in rezolvarea situatiilor conflictuale, lipsa sau insuficienta mecanismelor de autocontrol, empatie scazuta, preferinta centrata pe violenta, etc. Copilul impulsiv invata din familie sa reactioneze imediat pentru a obtine ceea ce isi doreste, fara a se gandi la consecintele actiunilor sale asupra lui insusi si asupra celorlalti. De asemenea, lipsa de control face ca impulsul agresiv sa duca la trecerea imediata la actul violent. Studiile (Ibidem) au aratat ca preferinta centrata pe violenta este indusa, mai ales, de vizionarea filmelor cu scene violenta si crime, jocurile de calculator cu lupte sau razboi, internalizarea acestor imagini fiind un factor important in explicarea comportamentelor violente preferate de adolescenti.

Copiii recurg la aceste acte violente din mai multe motive: pentru exprimarea puterii si castigarea recunoasterii de catre grupul de apartenenta, forta fizica fiind, in viziunea acestora, singura modalitate de a participa la competitia sociala. Bineinteles, datorita faptului ca tinerii vizioneaza scene de violenta la televizor, chiar daca nu presupune participarea directa a individului, acestea induc dorinta de participare „pe viu” la aceste violente.

  1. Factorii de mediu sau familiali:

Studiile realizate (Ibidem, p. 118) au luat in considerare mai multe variabile definitorii pentru comportamentul violent al copiilor:

  1. Climatul afectiv din familie descris de relatiile dintre parinti, atitudinea acestora fata

de copil si atitudinea copilului fata de familie. Relatiile dintre membrii familiei masoara coeziunea emotionala dintre acestia, cercetatorii fiind de parere ca nivelul legaturii emotionale explica declansarea comportamentelor violente la copii. Aceasta constatare permite aprecierea conforma careia, dezvoltarea copiilor intr-un mediu familial conflictual, cu neintelegeri sau chiar violente permanente si constante, favorizeaza preluarea acestor modele de comportamente agresiv prin socializarea primara, manifestate in alte contexte sociale, precum scoala. Atitudinea parintilor fata de copii se refera la afectiunea, ingrijirea, supravegherea oferita, explicatiile realizate pentru etiologia violentei bazandu-se pe teoriile afectivitatii (Ibidem, p. 121), care au evidentiat importanta acesteia in dezvoltarea normala a copilului. Atitudinea copiilor fata de parinti este rezultatul comportamentului parintilor, a modului in care acestia reusesc sa ofere sprijin si afectiune copiilor, sa comunice cu ei, sa impuna o anumita „disciplina parentala”, fara a fi prea rigizi si autoritari.

  1. Tipul de familie (organizata, dezorganizata prin divort / deces, reorganizata):

Familia organizata a fost considerata de literatura de specialitate o conditie esentiala pentru relizarea unei socializari primare functionale (Ibidem, p. 125), care sa permita o buna adaptare scolara si succes social. Totusi, cercetarile recente au pus in evidenta faptul ca nu conteaza atat structura familiei din care face parte copilul, cat interactiunile familiale si comportamentul parintilor, pentru dezvoltarea psiho-sociala normala a acestuia.

  1. Conditiile economice ale familiei:

Din cercetari (Ibidem, p. 130) s-a constatat o asociere semnificativa intre comportamentul violent al copiilor si modul in care acestia apreciaza situatia materiala a familiei, acestia resimtind sentimente de frustrare care au condus la manifestarea actelor violente, de la comiterea unor fapte pentru a-si acoperi anumite nevoi imediate  (furturi), la situatii de vandalism, consum de droguri sau alcool, copiii considerand ca aceste actiuni le permit „evadarea” din realitate.

  1. Mediul scolar, factor de propagare a violentei:

„Diferentele individuale si de personalitate, ca si diferentele in relatiile familiale si in contactele cu alte institutii si grupuri, au, fara indoiala, o mare influenta asupra acceptarii sau refuzului de angajare in activitati delincventionale. Dar, daca n-ar exista o anumita traditie in delincventa si daca tinerii nu ar avea posibilitatea sa o cunoasca, multi din cei ce devin delincventi [] si-ar gasi satisfactia in alte activitati decat delicventa.” (Ogien, 2002, p. 50)

            Paradoxul pozitiei scolii, ca si cauza a violentei, deriva din faptul ca, aceasta este institutia de educare a comportamentelor dezirabile, implicit de prevenire si combatere a delictelor, dar este si o scena de manifestare a comportamentelor actorilor sai, fapt care poate conduce la un nivel mai scazut sau mai ridicat de tensiune si conflict, devenind astfel o sursa a violentei.

Conform rezultatelor cercetarilor (ISE, Unicef, 2005, p. 159), cauzele violentei din mediul scolar trebuie cautate, in primul rand, in lipsa sau deficientele de comunicare dintre elevi si profesori, elevii dorind ca cei care ii educa sa fie mai deschisi, mai directi si mai apropiati de probleme lor. De asemenea, climatul competitiv si evaluarea rezultatelor scolare (luarea in considerare a mediilor pentru absolvirea examenelor nationale, pentru admiterea la liceu, facultate) sunt un alt motiv pentru care elevii dezvolta comportamente agresive, deoarece unii dintre elevi percep evaluarea profesorilor ca fiind subiectiva. Alte motive care pot sta la baza conduitelor violente pot fi: neadaptarea practicilor pedagogice la nevoile noilor generatii, atitudini de ignorare si dispret fata de ceilalti elevi sau profesori, care conduc la diminuarea increderii in sine, prejudecatile profesorilor si elevilor, abuzuri de masuri disciplinare, sanctiuni sau pedepse. In cercetarile realizate (Ibidem, p. 141), directorii si profesorii scolilor interogati au fost de parere ca nu scoala ii provoaca pe elevi sa genereze comportamente indezirabile, ci mediul din afara, poate chiar familia. Pe de alta parte, parintii elevilor acuza lipsa de autoritate a profesorilor ca fiind cauza conduitelor violente ale acestora. Bineinteles, si copiii au un cuvant de spus, acestia, chiar daca nu neaga rolul negativ al unor grupuri de prieteni sau mediul familial in determinarea comportamentelor violente, precum ceilalti actori al scolii, semnaleaza mai frecvent situatii (violenta verbala, sanctiuni considerate nejustificate, pedepse fizice) de natura a genera tensiuni, nemultumiri sau frustrari, ce pot conduce la manifestarea fenomenelor de violenta.

Desi profesorul trebuie sa fie, prin insusi statutul sau, un model de comportament pentru elevi, exista comportamente neadecvate ale acestora. Cauzele violentei profesorilor fata de elevi nu au putut fi pe larg investigate (Ibidem, p. 177), totusi acestea au fost identificate ca avand legatura, in majoritatea cazurilor, cu provocarile din partea elevilor. Alte cauze se refera la insuficienta dezvoltare a competentelor cadrelor didactice, nivelul scazut de motivatie a cadrelor didactice pentru profesia lor, stresul si oboseala.

Capitolul V

Cadrul metodologic al cercetarii

Aceasta cercetare a fost realizata pentru a putea evidentia si pentru a lua seama de frecventa si gravitatea fenomenelor de violenta dintr-un loc numit „scoala”, unde disciplina si masurile educative ar trebui sa fie exemplare, unde elevii ar trebui sa vina pentru a deprinde si pentru a-si dezvolta aptitudini necesare pentru reusitele in viata, in ceea ce priveste nu numai locul de munca, dar si viata personala. In fiecare zi, oamenii obisnuiti observa, analizeaza si evalueaza mediul social in care traiesc, situatiile si fenomenele care li se intampla si despre care primesc informatii pe diverse canale. Asa cum spunea si Alfred Schütz, „in practica suntem toti sociologi”. (Chelcea, 2004, p. 29) Tot acest „corpus de cunostinte fondat pe traditiile impartasite si imbogatite de mii de observatii si experiente” (Ibidem) constituie simtul comun. Totusi nivelul simtului comun este limitat de mai multi factori, cum ar fi enculturatia (trasmiterea culturii de la o generatie la alta este limitata, bogatia vocabularului), socializarea (se desfasoara diferit de la un grup social la altul, astfel ca interiorizarea aceleiasi culturi poate fi mai mult sau mai putin realizata), subiectivitatea oamenilor in viata sociala, in functie de scopurile si interesele lor particulare („viziunea de tunel”, cum preciza Petru Ilut). (Ibidem, p. 32) Cu toate aceste dezavantaje, putem spune ca simtul comun are si puncte tari, identificate de Petru Ilut (Ibidem, p. 36), dupa cum urmeaza: este adecvata nivelului „mezo” al populatiei, care nu necesita aparate speciale pentru a fi cunoscut, in cazul persoanelor cu multa experienta, aceasta cunoastere se apropie, de cele mai multe ori, de adevar, utilizeaza metode de cunoastere asemanatoare celor utilizate de specialisti.  Necesitatea investigarii cunoasterii comune a dezvoltat dorinta cercetatorilor de a depasi stadiul simtului comun, pentru a putea intelege si explica diferite fenomene sau doar aspecte simple ale vietii sociale, deoarece metodele stiintifice de cunoastere asigura desubiectivizarea explicatiilor, oferind o imagine asupra realitatii asa cum este ea, si nu asa cum apare la nivelul simtului comun. De fapt, asa cum preciza si initiatorul empirismului, Francis Bacon, „prelucrarea rationala a datelor senzoriale conduce la stiinta adevarata”. (Ibidem p. 39) Asa cum precizeaza cercetatorii (Marginean, 2004, p. 15), cercetarea sociologica are un dublu avantaj, deoarece are in vedere deopotriva cercetarea teoretica si cercetarea empirica, datorita faptului ca nu toate cunostintele pe care le avem au rezultat direct din cercetarile de teren, ci si din teoriile constituite pe baza cercetarilor empirice anterioare. Prin teorie se intelege „o constructie intelectuala prin care unui anumit numar de legi sunt asociate unui principiu din care ele pot fi deduse in mod riguros.” (Chelcea, 2004, p. 40)

Astfel, in lucrarea de fata, am cuprins in prima parte, teoriile dezvoltate de diferiti cercetatori, psihologi si sociologi, iar in cea de-a doua parte am realizat o cercetare de teren. Avand in vedere atat limitele de timp, dar si cele financiare, sub sfera cercetarii au fost inglobati elevii si profesorii a doua scoli, de varste si din clase scolare diferite. Astfel, am vrut sa cunosc opinia acestora despre cauzele fenomenelor de violenta din scolile acestora, frecventa si gravitatea acestor conduite, actorii directi (victimele si delincventii) si indirecti care iau parte la acestea, dar si identificarea atitudinii tolerante fata de violenta. Este necesara o cunoastere la nivel national a fenomenului de violenta scolara, o constientizare generalizata privind punerea violentei pe agendele de lucru ale persoanelor specializate, responsabile de gasirea unor solutii, dar si de luarea de pozitie a societatii si implicarea in prevenirea si combaterea acestui fenomen.

  1. Metodele, tehnicile, procedeele si instrumentele folosite in cercetarea sociologica:

Cercetarea stiintifica a faptelor si fenomenelor sociale presupune utilizarea conceptelor clar definite, a metodelor si tehnicilor de cercetare riguroase, pentru indeplinirea obiectivelor propuse si verificarea ipotezelor sau descrierea obiectiva a vietii sociale. Metodologia cercetarii sociologice cuprinde mai multe elemente (Marginean, 2004, p. 53): definirea domeniului studiat, principiile si regulile de desfasurare a investigatiilor, instrumentele pentru culegerea si analiza datelor, criterii de confirmare a calitatii rezultatelor, strategii pentru explicatia teoretica, integrarea teoriilor particulare in teorii mai generale, si trecerea la reflectia filosofica. Prin termenul de „metoda” se intelege „orice element care prescrie un mod de a actiona in efectuarea unei cercetari” (Ibidem, p. 57), insa acest concept se foloseste uneori la singular, exemplificat prin metoda comparativa, sau la plural, prin sintagma metode de culegere a datelor, de prelucrare a informatiilor. Pentru enumerarea metodelor de cercetare se impune , mai intai, o clasificare in functie de modalitatea generala de lucru si sursele de informare (oamenii, realitatea in sine, documentele sociale), astfel ca, pentru fiecare sursa s-a dezvoltat cel putin o metoda de cercetare. Atunci cand metodele  se diferentiaza in tipuri, de cele mai multe ori, sunt numite tehnici, iar procedeul apare ca „o particularitate a tehnicii in aplicarea instrumentelor de cercetare” (Ibidem), unelte materiale (foaia de observatie, ghid de interviu, etc.) pe care le foloseste cercetatorul. In functie de aceasta schita, distingem metode precum observatia, ancheta, experimentul si analiza documentara. De exemplu, interviul este o tehnica de ancheta, de culegere a datelor pe cale verbala, procedeul de lucru constand, fie intr-un chestionar, fie intr-un plan de convorbire (ghid de interviu). Folosirea unei modalitati de cercetare tine de adecvarea ei la specificul domeniului si la obiectivele urmarite.

De asemenea, se face distinctie intre cercetarea cantitativa si cea calitativa.  Cercetarea calitativa presupune „concentrarea mai multor metode, implicand o abordare interpretativa si naturalista a subiectului studiat” (Chelcea, 2004, p. 72) si folosirea si colectarea unei varietati de materiale empirice (studii de caz, interviuri, experienta personala, observatia, etc.). Acest tip de cercetare nu este pe deplin cristalizat, datorita gradului de dificultate al aplicarii pe care il presupune si asa cum spunea si Wilhelm Dilthey, „explicam lucrurile, dar pe oameni ii intelegem.” (Ibidem, p. 73) Pentru intarirea acestei afirmatii, facem apel si la distinctia facuta de Max Weber (Ibidem) intre explicatie si intelegere, care considera ca metoda comprehensiva si „raportarea la valori” constituie „stalpul de rezistenta” al cunoasterii sociologice. Despre cercetarea calitativa mai putem spune ca aceasta priveste mai mult in profunzime, decat in largime si nu foloseste un numar mare de persoane investigate, ci mai degraba este interesata de relatiile si informatiile din cadrul unui grup mai restrans de persoane.

Cercetarea cantitativa se centreaza pe definitii operationale, este interesata de obiectivitate si cauzalitatea dintre fenomenele sociale. Aceasta studiaza viata sociala bazandu-se pe calcule statistice si probabilistice, pe un numar mare de cazuri si pe esantioane.

  1. Justificarea alegerii metodelor, tehnicilor si procedeelor folosite:

In primul rand, in justificarea alegerilor facute, ma voi raporta la limitele de timp si a resurselor financiare si materiale de care am dispus. Am folosit cercetarea cantitativa, deoarece timpul de culegere a datelor si informatiilor s-a redus foarte mult, si in sfera populatiei investigate am cuprins mai multe cazuri, decat daca as fi folosit metodele si tehnicile specifice cercetarii calitative. De asemenea, in functie de obiectivele propuse, am folosit o cercetare care vizeaza explicatia relatiilor dintre anumite fenomene sociale, de exemplu, cum influenteaza frecventa conduitelor violente atitudinile si opiniile despre violenta si care sunt cauzele producerii acestor fenomene. Prin cercetarea explicativa, mi-am propus indeplinirea obiectivelor propuse si testarea anumitor ipoteze.

 In lucrarea de fata am folosit ca si surse de informare oamenii, elevii a doua scoli, ca actori directi sau indirecti, care au luat sau iau parte la fenomenele de violenta din cadrul scolar. Am folosit sondajul de opinie publica, prin utilizarea chestionarului, bazandu-ma pe modalitatile interogative in obtinerea informatiilor, care au ca scop identificarea aspectelor subiective (opinii, atitudini, interese, etc.) ale unui numar de persoane, referitoare la fenomenul de violenta, o problema de interes general. Chestionarul reprezinta o tehnica si un instrument de investigare, constand intr-un „ansamblu de intrebari scrise [], ordonate logic si psihologic, care prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris”. (Ibidem, p. 212) Chestionarul a fost autoadministrat, deoarece folosirea acestui tip de chestionar prezinta ca avantaj eliminarea factorului care poate influenta raspunsul, si anume personalitatea celui care aplica formularul, si este mai mult probabil ca subiectii sa fie dispusi sa raspunda la intrebarile „foarte personale” si sa nu se teama ca raspunsurile lor nu vor fi anonime. Totusi, acest tip de chestionar prezinta si dezavantaje, cum ar fi ca, datorita faptului ca elevii investigati se afla intr-un colectiv, intr-o sala de clasa, pot sa isi influenteze reciproc raspunsurile, voluntar sau involuntar. De asemenea, autoadministrarea poare creste riscul neintelegerii intrebarilor si imposibilitatea obtinerii informatiilor, tocmai de aceea am ales ca autoadministrarea chestionarelor sa fie facuta de cateva persoane, „operatorii de ancheta”, care sa poata sa lamureasca intelesul intrebarilor, dar sa si inregistreze anumite date de observatie despre conditiile ambientale ale mediului scolar.

Bineinteles, si alegerea momentului cel mai adecvat pentru administrarea chestionarului nu trebuie sa fie intamplatoare (Ibidem, p. 251), astfel, am ales sa aplic chestionarele elevilor, in timpul orelor de curs, bineinteles cu acordul directorului scolii si profesorilor care sustineau orele de curs, deoarece am presupus ca intreruperea recreatiilor sau retinerea dupa ore a elevilor va scadea gradul de acceptare si completare a chestionarelor.

            In structura chestionarului, am inclus mai multe intrebari inchise, deoarece elevii, fiind presati de timp, nu ar fi fost receptivi la rugamintea de a raspunde cat mai concis la intrebari deschise, fapt confirmat in timpul cercetarii de teren. Pentru inceput, am folosit intrebari introductive, de „spart gheata” (Ibidem, p. 253), care sa nu faca referire la date personale sau la lucruri prea complicate, apoi am utilizat intrebari referitoare la frecventa si gravitatea fenomenului de violenta din scoala respectiva, intrebari de opinie si de atitudine, dar si intrebari de control, pentru a verifica fidelitatea si consistenta opiniei exprimate. Am incheiat chestionarul cu intrebari de identificare, referitoare la sex, varsta, scoala si clasa din care face parte fiecare elev intervievat. Scalele folosite in chestionar au fost scale compuse (scale Likert cu 5 variante de raspuns), dar au fost utilizate si intrebari dihotomice (cu doua variante de raspuns, da sau nu). Chestionarul s-a intins pe o lungime de doar doua pagini, cu intrebari care sa indeplineasca obiectivele si sa verifice ipotezele impuse, din considerente de ordin material si de timp, atat din partea operatorilor de interviu, cat si din partea elevilor si profesorilor.

  1. Obiectivele cercetarii:

            Dupa cum am precizat in prima parte a lucrarii, fenomenul de violenta in scoala cuprinde orice forma de manifestare a unor comportamente, precum violenta verbala si psihologica (porecle, ironii, amenintari), violenta fizica (imbranceli, lovituri, batai), conduite care afecteaza si sunt indreptate catre si dinspre mai multe tipuri de actori (violente intre elevi, din partea elevilor indreptate catre profesori si din partea profesorilor adresate elevilor). Astfel, avand ca punct de plecare definitia acestui concept, obiectivele cercetarii au fost urmatoarele:

  1. Masurarea frecventei si gravitatii tipurilor si formelor de manifestare a violentelor in scoli.
  2. Evidentierea atitudinii asupra diferitelor tipuri si forme de manifestare a violentei scolare.
  3. Identificarea cauzelor violentei din scoli.
  4. Observarea atitudinii tolerante fata de  fenomenul de violenta din scoli.

  1. Ipotezele de lucru ale cercetarii:

      Folosind definitia lui Fred Kerlinger, putem afirma ca o ipoteza este „un enunt conjectural despre relatia dintre doua sau mai multe variabile” (Chelcea, 2004, p. 99), insa, nu orice enunt despre o posibila relatie dintre variabile reprezinta o ipoteza, ci doar acela care este testabil si specific (sa nu se piarda in generalitati). Relatiile ipotetice testate prin procedee specifice ale statisticii pot fi: de marime (se compara diferiti parametri statistici), de concordanta / neconcordanta intre distributii statistice si de dependenta / independenta intre variabile aleatorii. Ipoteze statistice le-am testat cu ajutorul analizelor corelatiilor. Astfel, ipotezele de lucru ale cercetarii de fata au fost urmatoarele:

  1. Daca elevii folosesc comportamente violente care vizeaza profesorii, atunci si acestia, la randul lor, utilizeaza aceleasi conduite asupra elevilor.
  2. Cu cat frecventa fenomenelor de violenta din scoli este mai mare, cu atat elevii se tem ca ar putea sa fie victime ale acestor comportamente.

  1. Operationalizarea conceptelor:

Daca ne referim la cercetarea sociala, conceptele folosite reflecta caracteristici ale fenomenelor, proceselor si relatiilor care se desfasoara in societate. Cunoasterea depinde in mare masura de definitia termenilor, astfel ca exista mai multe tipuri de definitii, si anume definitia nominala si definitia operationala. Prima se refera la „explicitarea semnificatiei unui termen prin apelul la termeni cunoscuti, a caror semnificatie este general acceptata.” (Marginean, 2004, p. 166) Definitia operationala face trecerea de la nivelul teoretic la cel empiric, fiind „un procedeu eficient pentru a decide daca o calitate poate fi atribuita unei unitati sociale”. (Chelcea, 2004, p. 134)

  1. Definitia nominala a conceptelor folosite:

Elevul reprezinta acea „persoana care invata intr-o scoala si urmeaza o forma de invatamant mediu sau elementar”. (DEX)

Profesorul este o „persoana cu o pregatire speciala intr-un anumit domeniu de activitate si care preda o materie de invatamant, in scoala”. (DEX)

Scoala este acea „institutie de invatamant public, unde se predau elementele de baza ale principalelor discipline”. (DEX)

Comportamentul presupune „ansamblul manifestarilor obiective ale unui individ prin care se exteriorizeaza viata sa psihica”.(DEX)

Violenta presupune „recurgerea la forta fizica avand drept scop prejudicierea integritatii bunurilor sau persoanelor”. (Ferréol, 1998, p. 224)

Violenta din scoli este acel tip de violenta care se petrece pe teritoriul institutiei de invatamant sau cel mult in vecinatatea acesteia si fapta este savarsita de o persoana cu statut de elev sau cadru didactic.

Victima reprezinta acea „persoana care sufera chinuri fizice sau morale din partea oamenilor, a societatii sau din cauza propriilor greseli”.  (DEX)

Atitudinea reprezinta o „orientare personala sau de grup, rezultata din combinarea de elemente afective, cognitive si conative, care exercita influente de directionare, motivare sau evaluare asupra comportamentului”. (Vlasceanu si Zamfir, 1998, p. 54)

  1. Definitia operationala a conceptelor folosite:

Aceasta cercetare a avut ca obiectiv analiza tipurilor de violenta manifestata in scoli, gravitatea acestui fenomen, actorii implicati si atitudinile acestora, dar si cauzele violentei, in general, si al violentei din scoli, in special. Astfel, interesul s-a centrat pe mai multe dimensiuni ale fenomenului:

a.       Dimensiunea comportamentala, care se refera la tipurile si formele de manifestare a violentei din scoli, de la formele „acceptate”, atat de colegii de scoala, cat si de cadrele didactice, cum sunt tachinarile, amenintarile, injuriile, pana la cazuri foarte grave, reprezentate de talharii, lovituri, batai. S-au luat in considerare actele violente savarsite de diferiti actori: violente intre elevi, dar si intre elevi si profesori.

b.      Dimensiunea atitudinala, care se refera la atitudinile fata de violenta din scoli si, mai ales fata de diferite manifestari ale acestui fenomen. Avand in vedere faptul ca cercetarea a vizat doar elevii ca fiind respondenti, doar atitudinea toleranta sau nu a acestora a putut fi observata. 

c.       Dimensiunea cauzala face referire la cauzele violentei, in general, dar si a violentei din scoli, bazandu-se pe diferitele teorii consacrate referitoare la caracterul innascut al violentei, dar si la caracteristici externe individului, cum este mediul familial si social, scoala, mass-media, saracia.

d.      Dimensiunea opiniei publice, care se refera la opinii ale elevilor asupra frecventei violentei, in diferite contexte sociale, dar si opinii asupra sistemului de sanctiune aplicat minorilor delincventi.

Pentru a descrie fiecare dimensiune in parte, trebuie identificati indicatorii prin care este definit fenomenul de violenta din scoli.

a.       Pentru identificarea tipurilor si formelor de violenta din scoli, manifestate intre elevi si intre elevi si profesori, care formeaza dimensiunea comportamentala, indicatorii folositi sunt reprezentati de urmatorii itemi din chestionar:

Q2. Cat de frecvent s-a intamplat sa asisti la comportamente violente intre elevii din scoala ta?

1. Certuri si conflicte.

2. Ironii, jigniri si injurii.

3. Violente fizice, cum sunt imbrancelile, bataile sau loviturile.

Q3. Cat de frecvent ai asistat la conduite neadecvate / agresive din partea elevilor orientate catre profesorii din scoala ta?

1. Ignorarea mesajelor si solicitarilor profesorilor.

2. Atitudini  si remarci amenintatoare la adresa profesorilor.

3. Ironii, jigniri si injurii.

4. Violente fizice, cum sunt imbrancelile sau loviturile.

Q4. S-a intamplat vreodata ca profesorii sa aiba comportamente neadecvate / violente la adresa elevilor din scoala ta?

1. Neacordarea de atentie sau ignorarea solicitarilor elevilor.

2. Gesturi si priviri amenintatoare.

3. Ironii, jigniri sau insulte.

4. Pedepse fizice.

b.      Indicatorii care definesc dimensiunea atitudinala sunt reprezentati de itemii din chestionar referitori la atitudini tolerante fata de violenta din scoli, dar si sentimente de teama fata de eventuale infractiuni din locurile publice.

Q6. Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca ?

1. in scoala, sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol, etc.)?

2. in locuri publice (pe strada, in cartier), sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol, etc.)?

Q8. In ce masura consideri ca urmatoarele comportamente violente ar trebui tolerate?

1. Acte de indisciplina in timpul orelor de curs.

2. Atitudini  si remarci amenintatoare

3. Ironii, jigniri si injurii.

4. Violente fizice, cum sunt imbrancelile sau loviturile.

c.       Dimensiunea cauzala este reprezentata de indicatorii care fac referire la cauzele interne (caracterul innascut al comportamentului agresiv) si externe (mediul ambiental din familie, influentele grupurilor de prieteni, locurile publice, aspectele economice ale vietii) ale violentei din scoli.

Q1. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii?

1. Agresivitatea este o tendinta innascuta de actiune, este un instinct.

2. Orice comportament agresiv are la baza frustrari.

3. Indivizii invata in mod direct agresivitatea, prin observarea si imitarea comportamentelor celorlalti.

Q5. Ce cauze considerati ca au fenomenele de violenta din scoli?

Q5. Pentru afirmatiile urmatoare, va rog, sa-mi spuneti daca sunteti de acord sau nu.

1. Copiii care provin din familii in care aveau loc des violente, sunt mai predispusi a prelua aceste modele de comportament agresiv.

2. Conditiile de saracie in care traiesc unii copii, ii imping pe acestia sa comita delicte.

3. Copiii care se uita prea mult la televizor, sunt mai violenti, deoarece „invata” din emisiuni sau filme aceste comportamente.

4. In scoala au loc mai multe violente decat pe strada sau in cartier.

d.      Indicatorii dimensiunii opiniei publice au avut la baza itemii care identifica opinii ale elevilor fata de frecventa violentei din scoala proprie, dar si daca acestia cunosc sistemul de sanctiuni aplicat delincventilor minori. 

Q10. Unde crezi ca au loc mai des violentele?

1. In scoala.

2. Pe strada.

3. In familie.

4. In gastile de cartier.

Q11. Cunosti sistemul de sanctionare aplicat minorilor care savarsesc delicte?

Q12. Esti de acord cu urmatoarele afirmatii?

1. Minorii cu varsta sub 16 ani nu sunt sanctionati de lege, deoarece nu si-au dat seama ce delicte savarsesc.

2. Minorii cu varsta peste 16 ani sunt sanctionati de lege ca si adultii.

  1. Esantionarea si populatia investigata:

Procesul de esantionare urmareste „realizarea unei cercetari reprezentative prin studierea numai a unei parti din universul cercetarii, care alcatuieste o colectie statistica de elemente”. (Marginean, 2004, p. 141) Alegerea trebuie facuta in asa maniera incat, prin intermediul acestui studiu redus, sa se obtina concluzii cu valabilitate generala, adica tinand seama de caracteristicile intregului univers de indivizi ai unei populatii. Esantionul trebuie sa posede o calitate esentiala, si anume reprezentativitatea, adica, capacitatea de a reproduce cat mai fidel structurile si caracteristicile populatiei din care este extras.

Pentru identificarea tipurilor si formelor de manifestare a violentei, precum si a cauzelor acestui fenomen, ar fi trebuit sa surprindem opiniile si atitudinile diferitilor actori ai mediului scolar (elevi, profesori, directori, consilieri ai scolilor), insa, din cauza limitelor resurselor de timp, materiale si financiare am intervievat doar o parte din elevi. Ca urmare, in cercetarea de fata, esantionul a fost format din 108 elevi a doua scoli din judetul Gorj, cu varste cuprinse intre 14 si 19 ani. Initial, in esantion trebuiau sa intre elevii din fiecare clasa de la a VIII-a pana la a XII-a. Esantionul nu este reprezentativ, deoarece marimea esantionului este doar o parte infima a populatiei care ar trebui cercetate, nu s-a folosit nici o procedura de esantionare, elevii fiind intervievati in functie de disponibilitatea si dorinta acestora de a raspunde la chestionare.

Capitolul VI

Analiza datelor cercetarii

A.    Primul lucru pe care trebuie sa-l facem in analiza datelor consta in construirea tabelelor de frecvente si procente (numarul de indivizi si, implicit procentele acestora, dar si numarul total de indivizi care apartin diverselor categorii ale variabilelor).

1.      Folosind analiza datelor in SPSS si Excel, am pus in evidenta gravitatea dimensiunii comportamentale a fenomenului de violenta, folosind frecventele tipurilor de violenta dintre diferiti actori sociali (elevi – elevi, elevi – profesori, profesori - elevi). Astfel, urmatoarele concluzii au fost evidentiate:

In ceea ce priveste violentele intre elevi (Anexa 1), din populatia cercetata (108 elevi), dupa cum se poate vedea si in reprezentarea grafica, forma de violenta cea mai des intalnita este reprezentata de injurii, jigniri si amenintari, cu un procent de 61.1 %, urmata de situatiile de certuri si conflicte, care cumuleaza un procent de 33.3 %, iar violentele fizice se gasesc in 17.6 % dintre cazuri, un procent destul de ingrijorator. De asemenea, ar trebui sa ne asteptam ca violentele fizice sa aiba o frecventa cat mai mica, asadar, asa cum reiese si din analiza de fata, spre deosebire de cazurile in care, intre elevi exista, foarte rar sau destul de rar, certuri si conflicte, sau injurii si amenintari (situatii care ocupa o pondere de 9.3 %, respectiv 8.3 % in totalul cazurilor), fenomenele de violenta fizica au loc foarte rar sau destul de rar, ingloband un sfert din cazuri.

Graficul 1:

In ceea ce priveste analiza formelor de manifestare a comportamentelor violente intre elevi, in functie de categoria de sex, se poate afirma ca, certurile si conflictele au loc, fara prea mari diferente, atat in grupurile fetelor, cat si in cele ale baietilor. La fel se intampla si in cazul injuriilor, ironiilor si jignirilor, fetele si baietii luand parte la acestea in mod nediferentiat. Totusi, la violente fizice se pare ca fetele iau parte destul de rar sau foarte rar, cumuland un procent de 30 %, fata de 18.8 %, cel al baietilor.

Despre comportamentele agresive ale elevilor orientate catre profesori (Anexa 2), cea mai mare pondere, de 13.9 %, este reprezentata de ironii, jigniri si injurii care se intampla foarte des. Cea mai grava forma de violenta, cea fizica, desi se intampla foarte rar, in 37 % dintre cazuri, nu ar trebui sa aiba loc, indiferent de cauzele acesteia, deoarece cadrele didactice trebuie tratate cu respect si cu admiratie pentru ceea ce fac, pentru educatia pe care o ofera.  Amenintarile sunt la ordinea zilei, elevii dezvolta aceste comportamente foarte des si des, in mai mult de jumatate din situatii. De asemenea, scaderea autoritatii profesorilor asupra elevilor se poate observa si din faptul ca elevii nu mai dau atentie mesajelor sau solicitarilor de la orele de curs a profesorilor, situatiile de acest gen avand loc foarte des si des, in aproape jumatate din cazuri.

Graficul 2:

In ceea ce priveste formele de violenta ale elevilor orientate catre profesori, am analizat frecventa si gravitatea acestor situatii si in functie de sex. Astfel, se pare ca fetele ignora foarte des mesajele profesorilor, cumuland un procent de 20 %, fata de cel al baietilor, de doar 6.3 %, in rest nefiind diferente semnificative. De asemenea, tot grupurile de fete „angajeaza” comportamente agresive reprezentate de amenintari la adresa cadrului didactic, situatiile de acest gen se intampla foarte rar in cazul fetelor, acestea cumuland  un procent de 6.7 %, fata de grupurile baietilor, in cadrul carora amenintarile se intampla foarte rar in  aproximativ 19 % din situatii.

Despre cazurile comportamentelor neadecvate / violente ale cadrelor didactice (Anexa 3), putem spune ca sunt inacceptabile, indiferent de cauza acestora. Ei nu mai sunt la varsta adolescentei, deja au multa experienta scolara si experienta de viata in spate, incat sa stie sa isi impuna autoritatea si sa se angajeze in activitati educative fara violenta. Totusi, dupa cum se poate vedea si in reprezentarea grafica de mai jos, profesorii folosesc comportamente agresive. Acestia folosesc foarte des ironii, jigniri si insulte, in aproximativ 15 % din cazuri, urmate de situatiile in care ignora solicitarile elevilor, in 11.1 % din cazuri. Pedepsele fizice sunt aplicate elevilor foarte rar, in 59.3 %, totusi exista si situatii in care profesorii recurg la aceste comportamente pentru impunerea autoritatii.

Graficul 3:

2.      Dimensiunea atitudinala a fenomenului de violenta se refera la atitudinile tolerante pe care le pot capata persoanele care asista constant la comportamente agresive sau, dimpotriva, sentimente de teama si frica de a nu fi victime ale acestora.(Anexa 4) Asadar, in privinta temerii de a nu cadea prada unor infractiuni sau violente, cei mai multi elevi, in procent de 35.2 %, se tem foarte  putin ca pot ajunge intr-o astfel de situatie, urmati cei care se simt in nesiguranta cateodata, cumuland un procent de 27.8 %. In schimb, atunci cand vine vorba de teama de a nu fi victima a violentei stradale, situatia se schimba, cele mai multe persoane simtindu-se in nesiguranta foarte mult sau destul de mult (in 38.9 % dintre cazuri).

Graficul 4:

In analiza acestor sentimente, in functie de categoria de sex, putem spune ca exista cateva diferente semnificative, astfel ca fetele isi fac foarte des griji ca nu cumva sa devina partase la anumite infractiuni care se petrec pe teritoriul scolii, in 20 % din cazuri, spre deosebire de baieti, care intrunesc un procent de doar 10.4 %. Grupul fetelor care nu se tem deloc sau destul de rar ca pot fi victime ale infractiunilor din scoli cumuleaza o pondere de  51.6% din cazuri, fata de procentul baietilor, de 37.6% din cazuri. Totusi, la capatul celalalt se afla fetele care se tem foarte mult si destul de mult de comportamente violente care se intampla pe strada sau in cartiere, procentul acestora ajungand pana la 46.6 %, fata de cel al baietilor care cumuleaza doar 29.2 % din cazuri.

De asemenea, in chestionar am introdus o intrebare referitoare la existenta unor portari si agenti de paza in scolile cercetate, deoarece am vrut sa vedem daca un astfel de element are vreun efect asupra sentimentelor de teama de a nu deveni victime ale infractiunilor in scoli. Astfel, unii elevi spun ca, in scoala, exista un portar si agenti de paza si protectie, alti elevi afirma ca nu exista, iar altii ca nu stiu de existenta acestor „personaje”. Intre cei care afirma ca exista portar in scoala, cei care spun ca nu exista si cei care nu stiu de existenta nici unui portar in scoala lor, care sa verifice necunoscutii care intra in incinta scolii, nu se remarca diferente, toate grupurile temandu-se foarte putin sau destul de putin ca vor fi victime ale violentelor (44.4 % din cazurile celor care au raspuns ca exista portar, respectiv 44.6 % din cazurile elevilor care spun ca nu exista un portar in scoala lor si 50.2 % din cei care nu stiu vreun portar in scoala).

Graficul 5:

In ceea ce priveste atitudinile tolerante fata de diversele forme de manifestare a violentei, putem spune ca nu exista prea mari diferente intre pareri, exceptie facand atitudinile fata de violentele fizice. Astfel, actele de indisciplina din timpul orelor de curs sunt cele mai tolerate, intr-o foarte mare masura, 19.4 % din cazuri, urmate de toleranta, in foarte mare masura, a ironiilor, injuriilor si jignirilor, aceste situatii cumuland 15.7 % din cazuri, iar violentele fizice sunt tolerate, intr-o foarte mica masura, in 45.4 % din cazuri.

            In ceea ce priveste toleranta acestor acte violente, in functie de categoria de sex, putem spune ca, 58.4 % dintre baieti nu tolereaza deloc sau intr-o mica masura, actele de indisciplina ale elevilor din cadrul orelor de curs, spre deosebire de fetele care nu tolereaza aceste comportamente, acestea reprezentand o pondere de 33.4 % din cazuri. Acelasi lucru se poate observa si in cazul amenintarilor, situatii deloc tolerate  sau doar intr-o mica masura de catre baietii care reprezinta 53.2 % din cazuri, fata de fete care cumuleaza doar un procent de 35 %. In celelalte situatii reprezentate de ironii, jigniri si injurii si violente fizice nu se remarca diferente, in functie de sexul respondentului.

3.      Cauzele formelor de violenta din scoli au fost descrise de itemii chestionarului (Anexa 5) referitori la caracterul innascut al acestor comportamente si la factorii externi care contribuie la manifestarea violentelor.

Graficul 6:

           

Dupa cum se vede si in reprezentarea grafica, aproape un sfert din elevi considera, ca agresivitatea este, in totalitate, innascuta, iar un procent de 38 % ii reprezinta pe elevii care sunt partial de acord cu caracterul instinctiv al violentei. Din totalul elevilor care considera ca frustrarile de la nivelul psihicului provoaca reactii violente, aproximativ 44 % dintre acestia sunt in totalitate de acord cu afirmatia si inca pe atatia considera ca aceasta cauza contribuie doar partial la manifestarea violentei. Bineinteles, din toata populatia cercetata, procentul cel mai mare, de 45.4 % este reprezentat de elevii care considera ca mediul social contribuie, in totalitate, la manifestarea comportamentelor violente. Pentru a confirma parerea elevilor despre cauzele violentei, in chestionar a fost introdusa si o intrebare cu raspuns deschis care are in vedere acest aspect al violentei. Desi, nu toti elevii chestionati au raspuns la aceasta intrebare, putem totusi sa ne facem o parere, asadar, acestia considera ca printre cauzele violentei se gasesc: anturajul si locurile rau – famate, dorinta de a fi in centrul atentiei si de a provoca celorlalti teama, lipsa „celor 7 ani de acasa”, alcoolul, fotbalul, afirmarea puterii, problemele familiale, televizorul, internetul si strada, dar si folosirea violentei ca raspuns la violenta.

            Avand in vedere faptul ca, la inceputul lucrarii, am plecat de la premisa ca violenta se datoreaza in mare parte mediului social si familial, in chestionar s-au folosit mai multe intrebari referitoare la cauzele comportamentelor violente ale copiilor, asadar, un procent de 71.3 % din respondenti sunt in totalitate de acord sau partial de acord cu faptul ca, atmosfera din familie contribuie decisiv la comportamentele agresive ale copiilor. Nu numai climatul familial este important pentru dezvoltarea armonioasa a copiilor, ci si situatia economica a familiei, un procent de 65.7 % fiind in totalitate sau doar partial de acord cu aceasta afirmatie. In ceea ce priveste imitarea sau invatarea comportamentelor violente de la televizor ca fiind cauza principala a violentei copiilor, o pondere de 62.1 % din cazuri este reprezentata de persoanele care sunt in totalitate  sau partial de acord cu aceasta afirmatie.

Graficul 7:

4.      Chestionarul cercetarii a cuprins si intrebari generale de perceptie a elevilor despre frecventa violentei din scoala proprie si despre sistemul de sanctionare a minorilor care savarsesc infractiuni. (Anexa 6)

              Astfel, cei mai multi dintre elevi sunt, in totalitate de acord sau doar partial cu faptul ca in scoala se intampla mai multe violente decat in locurile publice, cum ar fi pe strada sau in cartier, acestia cumuland un procent de 33.3 %, iar cei care nu sunt de acord cu aceasta afirmatie cumuleaza 40.8 % din cazuri. Pentru confirmarea opiniei despre violentele din scoala, in chestionar a fost introdusa inca o intrebare despre cat de des se intampla aceste fenomene, comparativ cu alte locuri publice sau contexte. Astfel, dupa cum se poate vedea si in figura alaturata, violentele au loc foarte des in gastile de cartier, 63.9 % din respondenti afirmand acest lucru, iar un procent de aproape 30 % considera ca aceste situatii se intalnesc destul de des in gastile de cartier. Despre violentele din familie, elevii considera ca acestea se intampla foarte rar sau destul de rar, acestia ingloband o pondere de 50.9 % din cazuri. Totusi, se pare ca elevii, in procent de 66.7 % din cazuri, considera ca violentele au loc foarte des si destul de des pe strada, iar 41.6 % dintre acestia considera ca fenomenele de violenta se intampla foarte des sau destul de des in scoli.

Graficul 8:

In ceea ce priveste sanctiunile primite de minorii care savarsesc delicte, parerile sunt impartite in doua tabere, astfel ca, din totalul de elevi investigati, aproximativ jumatate cunosc sistemul de sanctiuni pentru delictele minorilor, iar jumatate nu „au facut” pana acum cunostinta cu acesta. Pentru confirmarea faptului ca elevii cunosc sanctiunile aplicate copiilor delincventi, chestionarul cercetarii a cuprins si intrebari cu referire directa la sanctiuni, astfel ca, din totalul celor care cunosc acest sistem (53.7 % din elevii cercetati), 30.6 % considera ca minorii cu varsta sub 16 ani nu sunt sanctionati de lege, deoarece se considera ca nu au avut discernamant in momentul savarsirii delictului, iar aproximativ 3 % dintre acestia, desi afirma ca, cunosc sistemul de sanctiuni, nu stiu daca minorii sub 16 ani sunt sanctionati pentru actele delictuale comise. In ceea ce priveste sanctiunile aplicate minorilor peste 16 ani, 36.1 % din respondetii care cunosc sistemul de sanctiuni, afirma ca minorii primesc aceleasi pedepse ca si adultii, iar elevii care cumuleaza un procent de 15.7 % considera ca minorii nu sunt sanctionati ca si adultii.

B.     Pentru verificarea relatiilor de independenta / dependenta dintre variabilele unei ipoteze, se folosesc mai multe tipuri de teste de semnificatie, elemente esentiale ale statisticii inferentiale. Aceste teste pot fi:

1.      Testele parametrice se folosesc pentru date de tip cantitativ (de interval si de raport), testeaza ipoteze referitoare la valori sau parametri (medii, proportii), pentru esantioane mari. Testul t, testul z, testul Bravais-Pearson (coeficientul de corelatie – r, derivat din acest test) sunt exemple de teste parametrice.

2.      Testele non-parametrice se utilizeaza in analiza datelor de tip calitativ (nominale si ordinale). Pentru evaluarea relatiei dintre o variabila cantitativa si o variabila calitativa se foloseste testul Chi patrat de concordanta - λ² , care arata gradul de apropiere dintre o distributie teoretica si una observata. Pentru variabilele nominale se utilizeaza testul de asociere Chi patrat de asociere (de independenta) - λ², iar pentru variabilele ordinale se utilizeaza testul Spearman sau Kendall.

Chestionarul folosit in prezenta cercetare a fost compus din scale ordinale, asa ca pentru analiza datelor se va folosi testul Spearman, echivalentul testului de corelatie Bravais-Pearson. Acesta arata daca exista asociere semnificativa (dependenta) intre variabilele utilizate, dar nu arata si intensitatea asocierii. In cazul variabilelor ordinale, „exista posibilitatea de ordonarea a valorilor variabilelor si posibilitatea de a da „ranguri” indivizilor, in functie de valorile pe care acestia le au pentru o variabila”. (Pop si Marian si Badescu, 2001, p. 63) Astfel, pentru a afla gradul de asociere dintre doua variabile se va folosi coeficientul Spearman, o masura derivata din testul cu acelasi nume. Acesta ia valori cuprinse in intervalul (- 1, + 1) si cu cat valoarea coeficientului este mai apropiata de valoarea 1 (negativa sau pozitiva), cu atat variabilele in cauza coreleaza mai puternic, iar valoarea 0 ne arata ca nu exista nici un fel de relatie intre variabile. Un coeficient de corelatie dintre doua variabile ordinale, cu valoare pozitiva, semnifica faptul ca, daca un individ va avea un rang mare pentru variabila X, atunci va avea un rang mare si pentru variabila Y, iar indivizii cu ranguri mici pentru variabila X, au ranguri mici si pentru variabila Y. Coeficientul de corelatie dintre variabilele ordinale care ia valori negative, arata ca indivizii cu rang mare pentru variabila X tind sa aiba ranguri mici pentru variabila Y si invers, daca au un rang mic pentru variabila X, vor avea un rang mare pentru variabila Y.

In analiza ipotezelor statistice avem nevoie de cateva elemente, cum ar fi: nivelul de semnificatie, ipoteza de nul H  si ipoteza alternativa H  . Prin ipoteza de nul se specifica relatii de diferenta, de neconcordanta sau de independenta. Ipoteza alternativa este cea care afirma ca relatia de referinta la nivelul populatiei este de concordanta intre distributii, de egalitate intre marimi sau de independenta intre variabile, ipoteza pe care cercetatorul spera sa o sustina prin datele de esantion. Ea mai poarta numele de ipoteza de cercetare. Pentru toate testele statistice, ipoteza de nul (H  afirma independenta celor doua variabile utilizate) se respinge si, implicit se accepta ipoteza alternativa (H afirma ca exista asociere semnificativa intre variabile) daca valoarea nivelului de semnificatie p este mai mic decat un anumit nivel acceptat α (α, de obicei, ia  2 valori, 0.01 sau 0.05). Alegerea acestui nivel, numit si nivel de semnificatie este practic complementarul nivelului de incredere (de obicei, acesta este, fie de 91%, fie de 95 %).

Aceasta cercetare a avut 3 ipoteze si cu ajutorul analizei corelatiilor (Anexa 7) urmatoarele concluzii au fost evidentiate:

1.      Daca elevii folosesc comportamente violente care vizeaza profesorii, atunci si acestia, la randul lor, utilizeaza aceleasi conduite asupra elevilor.

Pentru verificarea acestei ipoteze am folosit variabilele care se refera la formele de violenta ale elevilor asupra profesorilor (ignorarea solicitarilor profesorilor, amenintarile, ironiile, jignirile si injuriile, violentele fizice) si ale profesorilor orientate catre elevi (neacordarea de atentie sau ignorarea solicitarilor elevilor, amenintarile, ironiile, jignirile si injuriile, pedepsele fizice). Din corelarea variabilelor Q3.1 si Q4.1, avand in vedere ca, coeficientul de corelatie Spearman are valoare 0.206  si sig = 0.03 (< 0.05), putem spune ca exista relatie semnificativa intre aceste variabile, adica daca elevii nu sunt atenti la orele de curs si la solicitarile profesorilor, atunci si acestia, la randul lor folosesc aceleasi comportamente. Corelatia variabilelor Q3.2 si Q4.2 arata ca nu exista relatie semnificativa intre acestea, datorita faptului ca, coeficientul de corelatie are valoarea 0.125, iar sig = 0.19 (> 0.05), adica daca elevii folosesc amenintari la adresa profesorilor, acestia nu vor utiliza remarci amenintatoare la adresa elevilor. In ceea ce priveste corelatia dintre Q3.3 si Q4.3, putem spune ca, daca elevii folosesc remarci ironice sau injurii adresate cadrelor didactice, si acestia vor folosi aceleasi comportamente, deoarece coeficientul Spearman are o valoare de 0.227, iar sig = 0.01 (< 0.05). Ipoteza care se refera la faptul ca, atunci cand elevii folosesc violente fizice asupra profesorilor si acestia vor folosi pedepse fizice asupra elevilor (Q3.4 – Q4.4), a fost infirmata, deoarece coeficientul de corelatie este foarte mic, 0.079 si sig = 0.41 (> 0.05), date care arata ca nu exista aproape deloc corelatie intre aceste variabile.

2.      Cu cat frecventa fenomenelor de violenta din scoli este mai mare, cu atat elevii se tem ca ar putea sa fie victime ale acestor comportamente.

Avand in vedere ca cercetarea a avut la baza un chestionar cu mai multi itemi referitori la frecventa actelor de violenta din scoli, pentru verificarea acestei ipoteze am folosit 2 corelatii. Astfel, analiza corelatiei dintre variabila Q11.1 si variabila Q7.1, arata ca exista o relatie semnificativa intre ele, adica cu cat in scoala se petrec mai multe violente, cu atat elevii se tem mai mult ca pot fi victime ale acestor acte, deoarece coeficientul Spearman are o valoare de 0.241 si sig = 0.01 (< 0.05). Corelatia dintre Q6.4 si Q7.1 indica o relatie puternica intre aceste variabile, adica daca elevii considera ca in scoala au loc cele mai multe violente, atunci acestia vor dezvolta sentimente de teama de a nu fi victime ale acestora, deoarece coeficientul de corelatie are o valoare de  0.294 si sig = 0.00 (< 0.05).

Concluzii

Cercetarea a avut ca obiective identificarea formelor de violenta din scoli si actorii care iau parte la acestea, gravitatea acestora si efectele asupra copiilor. In urma analizelor asupra violentelor din scoli, s-a scos in evidenta frecventa foarte mare a cazurilor la care iau parte diferiti actori si in diferite raporturi, dar si gravitatea fiecarei forme de manifestare a violentei. In ceea ce priveste violenta intre elevi, dar si violenta elevilor orientata catre cadrele didactice, situatiile care se intampla cel mai des sunt reprezentate de ironii, jigniri sau injurii, iar profesorii, la randul lor, se folosesc cel mai des de exact aceleasi comportamente violente ca si ale elevilor. Despre efectele pe care comportamentele agresive le au asupra copiilor, putem spune ca, o mare parte dintre acestia, din cauza faptului ca asista constant la aceste acte, in scoli sau in locuri publice, precum strada sau cartierul, dezvolta tolerante fata de diverse forme de manifestare a agresivitatii (aproape un sfert din respondenti considera ca toate tipurile de violenta trebuie tolerate, aproape intotdeauna), iar altii capata sentimente de teama ca pot deveni victime ale violentei in scoli sau pe strada (aproape un sfert din elevi „traiesc” cu aceste sentimente). Totusi, o mare parte din populatia cercetata considera ca cele mai multe violente au loc pe strada sau in gastile de cartier, iar in cadrul scolii si in mediul familial, acestea au o pondere mai mica. Parerile elevilor despre cauzele acestui fenomen sunt impartite, unii considera ca violenta se transmite genetic, altii spun ca structura psihica este cea mai importanta, si totusi, cea mai mare parte din elevii investigati considera ca mediul social si problemele familiale au cel mai important rol in intelegerea comportamentelor agresive. Problemele legate de atmosfera din cadrul familiei se refera la relatiile dintre membrii familiei si de conditiile economice ale acesteia. Cercetarea a avut in vedere si intentia de a observa daca elevii cunosc sistemul de sanctiuni aplicat minorilor, analiza statistica dezvaluind faptul ca mai mult de jumatate cunosc aceste sanctiuni, iar aproape jumatate nu le cunosc. Pentru verificarea ipotezelor, am folosit analiza corelatiilor dintre variabilele referitoare la frecventa diverselor forme de violenta si efectele acesteia asupra elevilor. Pentru confirmarea ipotezei conform careia, daca elevii folosesc anumite comportamente agresive si profesorii vor proceda la fel, am luat in considerare fiecare forma de violenta, ipotezele care iau in considerare deficitul de atentie si ignorarea solicitarilor, ironiile si jignirile, atat din partea elevilor, cat si din partea profesorilor, fiind confirmate. De asemenea, ipoteza conform careia, daca elevii asista constant la violente, atunci vor dezvolta sentimente de teama de a nu deveni victime ale acestora, a fost confirmata.

Bibliografie:

  1. BANCIU, Dan, 1995. Sociologie juridica. Craiova: Editura Hyperion XXI
  2. BANCIU, Dan, 2000. Elemente de sociologie juridica. Bucuresti: Editura Lumina Lex
  3. BANCIU, Dan. Asistenta sociala si justitia pentru minori, in Revista de Asistenta Sociala, Nr. 2, 2003
  4. BANCIU, Dan, RADULESCU, Sorin M., 2002. Evolutii ale delincventei juvenile in Romania. Cercetare si prevenire sociala. Bucuresti: Editura Lumina Lex
  5. BANCIU, Dan, RADULESCU, Sorin M., 2002. Evolutii ale delincventei juvenile in Romania. Cercetare si prevenire sociala. Bucuresti: Editura Lumina Lex
  6. BOUDON, Raymond, 2006. Tratat de sociologie. Tradus de Vasiliu, Delia, Ene, Anca. Bucuresti: Editura Humanitas
  7. CHELCEA, Septimiu, 2004. Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitative. Editia a doua. Bucuresti: Editura Economica
  8. CHELCEA, Septimiu, ILUT, Petru, 2003. Enciclopedie de psihosociologie. Bucuresti: Editura Economica
  9. FERREOL, Gilles, NECULAU, Adrian, 2003. Violenta. Aspecte psihosociale. Iasi: Editura Polirom
  10. MARGINEAN, Ioan, 2004. Proiectarea cercetarii sociologice. Iasi: Editura Polirom
  11. OGIEN, Albert, 2002. Sociologia deviantei. Iasi: Editura Polirom
  12. RADULESCU, Sorin, 1999. Devianta, criminalitate si patologie sociala. Bucuresti: Editura Lumina Lex

Surse in format electronic:

  1. BC Teachers’ Federation, MALCOLMSON, John D., 1994. Raportul nr 3: Teaching in the `90s. Teachers perceptions of violence in schools, disponibil pe:

http://bctf.ca/uploadedfiles/publications/research_reports/94wlc01.pdf. Accesat la

data de: 20.04.2008

  1. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. Disponibil pe: http://dexonline.ro/ . Accesat la data de: 22.05.2008
  2. FERREOL, Gilles (Coord.), 1998. Dictionar de Sociologie. Iasi: Editura Polirom. Tradus de DECEI, Lia, GARMACEA, Radu. Disponibil pe:

http://www.scribd.com/doc/2535251/Dictionar-sociologie. Accesat la data de:

22.04.2008

  1. Guvernul Romaniei, Planul National de actiune in favoarea Copilului. In:  Monitorul Oficial Nr. 290 din 14 decembrie 1995. Disponibil pe:

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=5237. Accesat la data de:

23.04.2008

  1. Institutul de Reforme Penale, Delincventa juvenila. Ansamblul regulilor minime ale Natiunilor Unite cu privire la administrarea justitiei pentru minori. Disponibil pe: http://www.irp.md/item.php?text_id=267. Accesat la data de: 20.04.2008
  2. Institutul de Stiinte ale Educatiei, Unicef, 2005. Violenta in scoli. Bucuresti. Disponibil pe: http://arhiva.ise.ro/evaluare/evaluare.html. Accesat la data de:

20.04.2008

  1. Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. Drepturile copilului in Romania. Disponibil pe:

http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_protectiei_copilului.php. Accesat la data de: 19.04.2008

  1. MONAHAN, John, The Causes of violence, disponibil pe:

http://autarchic.tripod.com/files/cause_violence.html. Accesat la data de: 20.04.2008

  1. POP, Lucian (Coord.), MARIAN, Cosmin, BADESCU, Gabriel, 2001. Statistica. Disponibil pe:

http://www.lefo.ro/carmensylva/Carmensylva/ppap/2000/an2/sem2/statisticapop.pdf. Accesat la data de: 3.05.2008

  1. VLASCEANU, Lazar (Coord.), ZAMFIR, Catalin, 1993. Dictionar de sociologie. Bucuresti: Editura Babel. Disponibil pe:

http://www.dictsociologie.netfirms.com/Termeni.html. Accesat la data de: 22.05.2008

Anexa 1

Statistics

Cat de frecvent asisti la certuri si conflicte intre elevii din scoala ta?

Cat de frecvent asisti la jigniri, injurii si amenintari intre elevii din scoala ta?

Cat de frecvent asisti la violente fizice (imbranceli, batai, lovituri) intre elevii din scoala ta?

N

Valid

108

108

108

Missing

0

0

0

Cat de frecvent asisti la certuri si conflicte intre elevii din scoala ta?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des

36

33.3

33.3

33.3

destul de des

27

25.0

25.0

58.3

cateodata

35

32.4

32.4

90.7

destul de rar

7

6.5

6.5

97.2

foarte rar

3

2.8

2.8

100.0

Total

108

100.0

100.0

Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri si injurii intre elevii din scoala ta?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des

66

61.1

61.1

61.1

destul de des

21

19.4

19.4

80.6

cateodata

12

11.1

11.1

91.7

destul de rar

5

4.6

4.6





96.3

foarte rar

4

3.7

3.7

100.0

Total

108

100.0

100.0

Cat de frecvent asisti la violente fizice (imbranceli, batai, lovituri) intre elevii din scoala ta?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des

19

17.6

17.6

17.6

destul de des

17

15.7

15.7

33.3

cateodata

45

41.7

41.7

75.0

destul de rar

20

18.5

18.5

93.5

foarte rar

7

6.5

6.5

100.0

Total

108

100.0

100.0

sexul dvs

m

f

Total

Column %

Column %

Column %

Cat de frecvent asisti la certuri si conflicte intre elevii din scoala ta?

foarte des

33.3

33.3

33.3

destul de des

31.3

20.0

25.0

cateodata

27.1

36.7

32.4

destul de rar

6.3

6.7

6.5

foarte rar

2.1

3.3

2.8

Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri si injurii intre elevii din scoala ta?

foarte des

70.8

53.3

61.1

destul de des

14.6

23.3

19.4

cateodata

10.4

11.7

11.1

destul de rar

2.1

6.7

4.6

foarte rar

2.1

5.0

3.7

Cat de frecvent asisti la violente fizice (imbranceli, batai, lovituri) intre elevii din scoala ta?

foarte des

14.6

20.0

17.6

destul de des

18.8

13.3

15.7

cateodata

47.9

36.7

41.7

destul de rar

16.7

20.0

18.5

foarte rar

2.1

10.0

6.5

Anexa 2:

Statistics

Cat de frecvent asisti la ignorarea mesajelor si solicitarilor profesorilor de catre elevi?

Cat de frecvent asisti la atitudini si remarci amenintatoare din partea elevilor adresate profesorilor?

Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri si injurii din partea elevilor adresate profesorilor?

Cat de frecvent asisti la violente fizice din partea elevilor adresate profesorilor?

N

Valid

108

108

108

108

Missing

0

0

0

0

Cat de frecvent asisti la ignorarea mesajelor si solicitarilor profesorilor de catre elevi?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des

15

13.9

13.9

13.9

destul de des

29

26.9

26.9

40.7

cateodata

42

38.9

38.9

79.6

destul de rar

17

15.7

15.7

95.4

foarte rar

5

4.6

4.6

100.0

Total

108

100.0

100.0

Cat de frecvent asisti la atitudini si remarci amenintatoare din partea elevilor adresate profesorilor?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des

14

13.0

13.0

13.0

destul de des

41

38.0

38.0

50.9

cateodata

26

24.1

24.1

75.0

destul de rar

14

13.0

13.0

88.0

foarte rar

13

12.0

12.0

100.0

Total

108

100.0

100.0

Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri si injurii din partea elevilor adresate profesorilor?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des

18

16.7

16.7

16.7

destul de des

17

15.7

15.7

32.4

cateodata

25

23.1

23.1

55.6

destul de rar

17

15.7

15.7

71.3

foarte rar

31

28.7

28.7

100.0

Total

108

100.0

100.0

Cat de frecvent asisti la violente fizice din partea elevilor adresate profesorilor?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des

10

9.3

9.3

9.3

destul de des

6

5.6

5.6

14.8

cateodata

30

27.8

27.8

42.6

destul de rar

22

20.4

20.4

63.0

foarte rar

40

37.0

37.0

100.0

Total

108

100.0

100.0

sexul dvs

m

f

Total

Column %

Column %

Column %

Cat de frecvent asisti la ignorarea mesajelor si solicitarilor profesorilor de catre elevi?

foarte des

6.3

20.0

13.9

destul de des

31.3

23.3

26.9

cateodata

39.6

38.3

38.9

destul de rar

18.8

13.3

15.7

foarte rar

4.2

5.0

4.6

Cat de frecvent asisti la atitudini si remarci amenintatoare din partea elevilor adresate profesorilor?

foarte des

10.4

15.0

13.0

destul de des

33.3

41.7

38.0

cateodata

25.0

23.3

24.1

destul de rar

12.5

13.3

13.0

foarte rar

18.8

6.7

12.0

Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri si injurii din partea elevilor adresate profesorilor?

foarte des

16.7

16.7

16.7

destul de des

18.8

13.3

15.7

cateodata

20.8

25.0

23.1

destul de rar

14.6

16.7

15.7

foarte rar

29.2

28.3

28.7

Cat de frecvent asisti la violente fizice din partea elevilor adresate profesorilor?

foarte des

6.3

11.7

9.3

destul de des

12.5

.0

5.6

cateodata

25.0

30.0

27.8

destul de rar

20.8

20.0

20.4

foarte rar

35.4

38.3

37.0

Anexa 3:

Statistics

Cat de frecvent asisti la neacordarea de atentie si ignorarea solicitarilor elevilor din partea profesorilor?

Cat de frecvent asisti la gesturi si priviri amenintatoare din partea profesorilor adresate elevilor?

Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri, insulte din partea profesorilor adresate elevilor?

Cat de frecvent asisti la pedepse fizice aplicate elevilor din partea profesorilor?

N

Valid

108

108

108

108

Missing

0

0

0

0

Cat de frecvent asisti la neacordarea de atentie si ignorarea solicitarilor elevilor din partea profesorilor?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des

12

11.1

11.1

11.1

destul de des

8

7.4

7.4

18.5

cateodata

44

40.7

40.7

59.3

destul de rar

14

13.0

13.0

72.2

foarte rar

30

27.8

27.8

100.0

Total

108

100.0

100.0

Cat de frecvent asisti la gesturi si priviri amenintatoare din partea profesorilor adresate elevilor?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des

8

7.4

7.4

7.4

destul de des

21

19.4

19.4

26.9

cateodata

33

30.6

30.6

57.4

destul de rar

15

13.9

13.9

71.3

foarte rar

31

28.7

28.7

100.0

Total

108

100.0

100.0

Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri, insulte din partea profesorilor adresate elevilor?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des

17

15.7

15.7

15.7

destul de des

12

11.1

11.1

26.9

cateodata

30

27.8

27.8

54.6

destul de rar

15

13.9

13.9

68.5

foarte rar

34

31.5

31.5

100.0

Total

108

100.0

100.0

Cat de frecvent asisti la pedepse fizice aplicate elevilor din partea profesorilor?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des

7

6.5

6.5

6.5

destul de des

1

.9

.9

7.4

cateodata

24

22.2

22.2

29.6

destul de rar

12

11.1

11.1

40.7

foarte rar

64

59.3

59.3

100.0

Total

108

100.0

100.0

Anexa 4:

Statistics

Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in scoala sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in olocuri publice (strada, cartier) sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

N

Valid

108

108

Missing

0

0

Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in scoala sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte mult

17

15.7

15.7

15.7

destul de mult

12

11.1

11.1

26.9

asa si asa

30

27.8

27.8

54.6

destul de putin

11

10.2

10.2

64.8

foarte putin

38

35.2

35.2

100.0

Total

108

100.0

100.0

Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in locuri publice (strada, cartier) sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte mult

22

20.4

20.4

20.4

destul de mult

20

18.5

18.5

38.9

asa si asa

33

30.6

30.6

69.4

destul de putin

10

9.3

9.3

78.7

foarte putin

23

21.3

21.3

100.0

Total

108

100.0

100.0

sexul dvs

m

f

Column %

Column %

Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in scoala sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

foarte mult

10.4

20.0

destul de mult

16.7

6.7

asa si asa

35.4

21.7

destul de putin

6.3

13.3

foarte putin

31.3

38.3

Total

100.0

100.0

Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in olocuri publice (strada, cartier) sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

foarte mult

10.4

28.3

destul de mult

18.8

18.3

asa si asa

37.5

25.0

destul de putin

12.5

6.7

foarte putin

20.8

21.7

Total

100.0

100.0

Statistics

In scoala ta exista portar, care sa verifice persoanele straine care intra in scoala?

In scoala ta exista agenti de paza si protectie pentru prevenirea violentelor sau a altor delicte?

N

Valid

108

108

Missing

0

0

In scoala ta exista portar, care sa verifice persoanele straine care intra in scoala?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

da

45

41.7

41.7

41.7

nu

47

43.5

43.5

85.2

nu stiu

16

14.8




14.8

100.0

Total

108

100.0

100.0

In scoala ta exista agenti de paza si protectie pentru prevenirea violentelor sau a altor delicte?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

da

48

44.4

44.4

44.4

nu

42

38.9

38.9

83.3

nu stiu

18

16.7

16.7

100.0

Total

108

100.0

100.0

In scoala ta exista portar, care sa verifice persoanele straine care intra in scoala?

In scoala ta exista agenti de paza si protectie pentru prevenirea violentelor sau a altor delicte?

da

nu

nu stiu

da

nu

nu stiu

Column %

Column %

Column %

Column %

Column %

Column %

Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in scoala sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

foarte mult

17.8

14.9

12.5

14.6

16.7

16.7

destul de mult

11.1

12.8

6.3

6.3

14.3

16.7

asa si asa

26.7

27.7

31.3

25.0

31.0

27.8

destul de putin

11.1

10.6

6.3

12.5

9.5

5.6

foarte putin

33.3

34.0

43.8

41.7

28.6

33.3

Total

100.0

100.0

100.0

100.0

100.0

100.0

Statistics

Esti de acord ca actele de indisciplina din timpul orelor de curs sa fie tolerate?

Esti de acord ca atitudinile si remarcile amenintatoare sa fie tolerate?

Esti de acord ca ironiile, injuriile si jignirile sa fie tolerate?

Esti de acord ca violentele fizice (imbranceli, lovituri, batai) sa fie tolerate?

N

Valid

108

108

108

108

Missing

0

0

0

0

Esti de acord ca actele de indisciplina din timpul orelor de curs sa fie tolerate?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

in foarte mare masura

21

19.4

19.4

19.4

in mare masura

15

13.9

13.9

33.3

asa si asa

24

22.2

22.2

55.6

in mica masura

17

15.7

15.7

71.3

in foarte mica masura

31

28.7

28.7

100.0

Total

108

100.0

100.0

Esti de acord ca atitudinile si remarcile amenintatoare sa fie tolerate?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

in foarte mare masura

16

14.8

14.8

14.8

in mare masura

21

19.4

19.4

34.3

asa si asa

24

22.2

22.2

56.5

in mica masura

27

25.0

25.0

81.5

in foarte mica masura

20

18.5

18.5

100.0

Total

108

100.0

100.0

Esti de acord ca ironiile, injuriile si jignirile sa fie tolerate?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

in foarte mare masura

17

15.7

15.7

15.7

in mare masura

17

15.7

15.7

31.5

asa si asa

15

13.9

13.9

45.4

in mica masura

12

11.1

11.1

56.5

in foarte mica masura

47

43.5

43.5

100.0

Total

108

100.0

100.0

Esti de acord ca violentele fizice (imbranceli, lovituri, batai) sa fie tolerate?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

in foarte mare masura

13

12.0

12.0

12.0

in mare masura

14

13.0

13.0

25.0

asa si asa

22

20.4

20.4

45.4

in mica masura

10

9.3

9.3

54.6

in foarte mica masura

49

45.4

45.4

100.0

Total

108

100.0

100.0

sexul dvs

m

f

Column %

Column %

Esti de acord ca actele de indisciplina din timpul orelor de curs sa fie tolerate?

in foarte mare masura

18.8

20.0

in mare masura

16.7

11.7

asa si asa

6.3

35.0

in mica masura

27.1

6.7

in foarte mica masura

31.3

26.7

Total

100.0

100.0

Esti de acord ca atitudinile si remarcile amenintatoare sa fie tolerate?

in foarte mare masura

12.5

16.7

in mare masura

20.8

18.3

asa si asa

12.5

30.0

in mica masura

35.4

16.7

in foarte mica masura

18.8

18.3

Total

100.0

100.0

Esti de acord ca ironiile, injuriile si jignirile sa fie tolerate?

in foarte mare masura

12.5

18.3

in mare masura

18.8

13.3

asa si asa

8.3

18.3

in mica masura

16.7

6.7

in foarte mica masura

43.8

43.3

Total

100.0

100.0

Esti de acord ca violentele fizice (imbranceli, lovituri, batai) sa fie tolerate?

in foarte mare masura

16.7

8.3

in mare masura

8.3

16.7

asa si asa

18.8

21.7

in mica masura

10.4

8.3

in foarte mica masura

45.8

45.0

Total

100.0

100.0

Anexa 5:

Statistics

Agresivitatea este o tendinta innascuta de actiune, este un instinct.

Orice comportament agresiv are la baza frustrari.

Indivizii invata in mod direct agresivitatea, prin observarea si imitarea comportamentelor celorlalti.

N

Valid

108

108

108

Missing

0

0

0

Agresivitatea este o tendinta innascuta de actiune, este un instinct.

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord total

28

25.9

25.9

25.9

acord partial

41

38.0

38.0

63.9

nici acord, nici dezacord

12

11.1

11.1

75.0

dezacord partial

6

5.6

5.6

80.6

dezacord total

21

19.4

19.4

100.0

Total

108

100.0

100.0

Orice comportament agresiv are la baza frustrari.

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord total

47

43.5

43.5

43.5

acord partial

47

43.5

43.5

87.0

nici acord, nici dezacord

6

5.6

5.6

92.6

dezacord partial

5

4.6

4.6

97.2

dezacord total

3

2.8

2.8

100.0

Total

108

100.0

100.0

Indivizii invata in mod direct agresivitatea, prin observarea si imitarea comportamentelor celorlalti.

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord total

49

45.4

45.4

45.4

acord partial

35

32.4

32.4

77.8

nici acord, nici dezacord

10

9.3

9.3

87.0

dezacord partial

7

6.5

6.5

93.5

dezacord total

7

6.5

6.5

100.0

Total

108

100.0

100.0

Statistics

Copiii care provin din familii in care aveau loc des violente, sunt mai predispusi a prelua aceste modele de comportament agresiv.

Conditiile de saracie in care traiesc unii copii, ii imping pe acestia sa comita delicte.

Copiii care se uita prea mult la televizor, sunt mai violenti, deoarece 'invata' din emisiuni sau filme aceste comportamente.

In scoala au loc mai multe violente decat de strada sau in cartier.

N

Valid

108

108

108

108

Missing

0

0

0

0

Copiii care provin din familii in care aveau loc des violente, sunt mai predispusi a prelua aceste modele de comportament agresiv.

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord total

35

32.4

32.4

32.4

acord partial

42

38.9

38.9

71.3

nici acord, nici dezacord

17

15.7

15.7

87.0

dezacord partial

7

6.5

6.5

93.5

dezacord total

7

6.5

6.5

100.0

Total

108

100.0

100.0

Conditiile de saracie in care traiesc unii copii, ii imping pe acestia sa comita delicte.

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord total

29

26.9

26.9

26.9

acord partial

43

39.8

39.8

66.7

nici acord, nici dezacord

21

19.4

19.4

86.1

dezacord partial

5

4.6

4.6

90.7

dezacord total

10

9.3

9.3

100.0

Total

108

100.0

100.0

Copiii care se uita prea mult la televizor, sunt mai violenti, deoarece 'invata' din emisiuni sau filme aceste comportamente.

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord total

30

27.8

27.8

27.8

acord partial

37

34.3

34.3

62.0

nici acord, nici dezacord

14

13.0

13.0

75.0

dezacord partial

7

6.5

6.5

81.5

dezacord total

20

18.5

18.5

100.0

Total

108

100.0

100.0

In scoala au loc mai multe violente decat de strada sau in cartier.

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord total

14

13.0

13.0

13.0

acord partial

23

21.3

21.3

34.3

nici acord, nici dezacord

27

25.0

25.0

59.3

dezacord partial

14

13.0

13.0

72.2

dezacord total

30

27.8

27.8

100.0

Total

108

100.0

100.0

Anexa 6:

Statistics

Crezi ca in scoala au loc mai des violente?

Crezi ca pe strada au loc mai des violente?

Crezi ca in familie au loc mai des violente?

Crezi ca in gastile de cartier au loc mai des violente?

N

Valid

108

108

108

108

Missing

0

0

0

0

Crezi ca in scoala au loc mai des violente?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des

15

13.9

13.9

13.9

destul de des

31

28.7

28.7

42.6

cateodata

44

40.7

40.7

83.3

destul de rar

13

12.0

12.0

95.4

foarte rar

5

4.6

4.6

100.0

Total

108

100.0

100.0

Crezi ca pe strada au loc mai des violente?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des

33

30.6

30.6

30.6

destul de des

39

36.1

36.1

66.7

cateodata

23



21.3

21.3

88.0

destul de rar

10

9.3

9.3

97.2

foarte rar

3

2.8

2.8

100.0

Total

108

100.0

100.0

Crezi ca in familie au loc mai des violente?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des

12

11.1

11.1

11.1

destul de des

12

11.1

11.1

22.2

cateodata

29

26.9

26.9

49.1

destul de rar

16

14.8

14.8

63.9

foarte rar

39

36.1

36.1

100.0

Total

108

100.0

100.0

Crezi ca in gastile de cartier au loc mai des violente?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

foarte des

69

63.9

63.9

63.9

destul de des

28

25.9

25.9

89.8

cateodata

6

5.6

5.6

95.4

destul de rar

2

1.9

1.9

97.2

foarte rar

3

2.8

2.8

100.0

Total

108

100.0

100.0

Statistics

Cunosti sistemul de sanctionare aplicat minorilor care savarsesc delicte?

Minorii sub 16 ani nu sunt sanctionati de lege, deoarece nu si-au dat seama de delictele comise.

Minorii peste 16 ani sunt sanctionati de lege ca si adultii.

N

Valid

108

62

62

Missing

0

46

46

Cunosti sistemul de sanctionare aplicat minorilor care savarsesc delicte?

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

da

58

53.7

53.7

53.7

nu

50

46.3

46.3

100.0

Total

108

100.0

100.0

Minorii sub 16 ani nu sunt sanctionati de lege, deoarece nu si-au dat seama de delictele comise.

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord

33

30.6

53.2

53.2

dezacord

26

24.1

41.9

95.2

nu stiu

3

2.8

4.8

100.0

Total

62

57.4

100.0

Missing

System

46

42.6

Total

108

100.0

Minorii peste 16 ani sunt sanctionati de lege ca si adultii.

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid

acord

39

36.1

62.9

62.9

dezacord

17

15.7

27.4

90.3

nu stiu

6

5.6

9.7

100.0

Total

62

57.4

100.0

Missing

System

46

42.6

Total

108

100.0

Anexa 7:

Correlations

Cat de frecvent asisti la ignorarea mesajelor si solicitarilor profesorilor de catre elevi?

Cat de frecvent asisti la neacordarea de atentie si ignorarea solicitarilor elevilor din partea profesorilor?

Spearman's rho

Cat de frecvent asisti la ignorarea mesajelor si solicitarilor profesorilor de catre elevi?

Correlation Coefficient

1.000

.206(*)

Sig. (2-tailed)

.

.032

N

108

108

Cat de frecvent asisti la neacordarea de atentie si ignorarea solicitarilor elevilor din partea profesorilor?

Correlation Coefficient

.206(*)

1.000

Sig. (2-tailed)

.032

.

N

108

108

*  Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Correlations

Cat de frecvent asisti la atitudini si remarci amenintatoare din partea elevilor adresate profesorilor?

Cat de frecvent asisti la gesturi si priviri amenintatoare din partea profesorilor adresate elevilor?

Spearman's rho

Cat de frecvent asisti la atitudini si remarci amenintatoare din partea elevilor adresate profesorilor?

Correlation Coefficient

1.000

.125

Sig. (2-tailed)

.

.196

N

108

108

Cat de frecvent asisti la gesturi si priviri amenintatoare din partea profesorilor adresate elevilor?

Correlation Coefficient

.125

1.000

Sig. (2-tailed)

.196

.

N

108

108

Correlations

Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri si injurii din partea elevilor adresate profesorilor?

Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri, insulte din partea profesorilor adresate elevilor?

Spearman's rho

Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri si injurii din partea elevilor adresate profesorilor?

Correlation Coefficient

1.000

.227(*)

Sig. (2-tailed)

.

.018

N

108

108

Cat de frecvent asisti la ironii, jigniri, insulte din partea profesorilor adresate elevilor?

Correlation Coefficient

.227(*)

1.000

Sig. (2-tailed)

.018

.

N

108

108

*  Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Correlations

Cat de frecvent asisti la violente fizice din partea elevilor adresate profesorilor?

Cat de frecvent asisti la pedepse fizice aplicate elevilor din partea profesorilor?

Spearman's rho

Cat de frecvent asisti la violente fizice din partea elevilor adresate profesorilor?

Correlation Coefficient

1.000

.079

Sig. (2-tailed)

.

.417

N

108

108

Cat de frecvent asisti la pedepse fizice aplicate elevilor din partea profesorilor?

Correlation Coefficient

.079

1.000

Sig. (2-tailed)

.417

.

N

108

108

Correlations

Crezi ca in scoala au loc mai des violente?

Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in scoala sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

Spearman's rho

Crezi ca in scoala au loc mai des violente?

Correlation Coefficient

1.000

.241(*)

Sig. (2-tailed)

.

.012

N

108

108

Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in scoala sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

Correlation Coefficient

.241(*)

1.000

Sig. (2-tailed)

.012

.

N

108

108

*  Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Correlations

In scoala au loc mai multe violente decat de strada sau in cartier.

Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in scoala sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

Spearman's rho

In scoala au loc mai multe violente decat de strada sau in cartier.

Correlation Coefficient

1.000

.294(*)

Sig. (2-tailed)

.

.002

N

108

108

Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca in scoala sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol)?

Correlation Coefficient

.294(**)

1.000

Sig. (2-tailed)

.002

.

N

108

108

*  Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

CHESTIONAR

Acest chestionar are o finalitate stiintifica si anume de a cunoaste atitudinea tinerilor fata de violenta si identificarea cauzelor acestor fenomene. Va rog sa raspundeti sincer la toate intrebarile, va asigur ca raspunsurile vor fi confidentiale.

                                                     

                                                                  Va multumesc pentru ajutorul dumneavoastra!

Q1. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii?

Acord total

Acord partial

Nici acod, nici dezacord

Dezacord partial

Dezacord total

1. Agresivitatea este o tendinta innascuta de actiune, este un instinct.

1

2

3

4

5

2. Orice comportament agresiv are la baza frustrari.

1

2

3

4

5

3. Indivizii invata in mod direct agresivitatea, prin observarea si imitarea comportamentelor celorlalti.

1

2

3

4

5

Q2. Cat de frecvent s-a intamplat sa asisti la comportamente violente intre elevii din scoala ta?

Foarte des

Destul de des

Cateodata

Destul de rar

Foarte rar

1. Certuri si conflicte

1

2

3

4

5

2. Ironii, jigniri si injurii.

1

2

3

4

5

3. Violente fizice, cum sunt imbrancelile, bataile sau loviturile

1

2

3

4

5

Q3. Cat de frecvent ai asistat la conduite neadecvate/agresive din partea elevilor orientate catre profesorii din scoala ta?

Foarte des

Destul de des

Cateodata

Destul de rar

Foarte rar

1. Ignorarea mesajelor si solicitarilor profesorilor

1

2

3

4

5

2. Atitudini  si remarci amenintatoare la adresa profesorilor

1

2

3

4

5

3. Ironii, jigniri si injurii

1

2

3

4

5

4. Violente fizice, cum sunt imbranceli sau loviturile

Q4. S-a intamplat vreodata ca profesorii sa aiba comportamente neadecvate/ violente la adresa elevilor din scoala ta?

Foarte des

Destul de des

Cateodata

Destul de rar

Foarte rar

1. Neacordarea de atentie sau ignorarea solicitarilor elevilor.

1

2

3

4

5

2. Gesturi si priviri amenintatoare.

1

2

3

4

5

3. Ironii, jigniri sau insulte.

1

2

3

4

5

4. Pedepse fizice

1

2

3

4

5

Q5. Ce cauze considerati ca au fenomenele de violenta din scoli?

Q6. Pentru afirmatiile urmatoare, va rog, sa-mi spuneti daca sunteti de acord sau nu.

Acord total

Acord partial

Nici acord, nici dezacord

Dezacord partial

Dezacord total

1. Copiii care provin din familii in care aveau loc des violente, sunt mai predispusi a prelua aceste modele de comportament agresiv

1

2

3

4

5

2. Conditiile de saracie in care traiesc unii copii, ii imping pe acestia sa comita delicte.

1

2

3

4

5

3. Copiii care se uita prea mult la televizor, sunt mai violenti, deoarece „invata” din emisiuni sau filme aceste comportamente.

1

2

3

4

5

4. In scoala au loc mai multe violente, decat pe strada sau in cartier.

1

2

3

4

5

Q7. Cat de mult va temeti ca s-ar putea ca ..?

Foarte mult

Destul de mult

Asa si asa

Destul de putin

Foarte putin

1. in scoala, sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol, etc.)?

1

2

3

4

5

2. in locuri publice (pe strada, in cartier), sa fiti victima unei infractiuni (talharie, lovire, viol, etc.)?

1

2

3

4

5

Q8. In scoala ta exista?

da

nu

Nu stiu

1. portar, care sa verifice persoanele straine care intra in scoala

1

2

3

2. agenti de paza si protectie pentru prevenirea violentelor sau a altor delicte

1

2

3

Q9. In ce masura consideri ca urmatoarele comportamente violente ar trebui tolerate?

In foarte mare masura

In mare masura

Asa si asa

In mica masura

In foarte mica masura

1. Acte de indisciplina in timpul orelor de curs

1

2

3

4

5

2. Atitudini  si remarci amenintatoare.

1

2

3

4

5

3. Ironii, jigniri si injurii

1

2

3

4

5

4. Violente fizice, cum sunt imbranceli sau loviturile

Q10. Consideri ca expunerea frecventa la violenta (in familie, mass-media, scoala) poate induce la copii o insensibilitate la violenta?

da

nu

Nu stiu

1

2

3

Q11. Unde crezi ca au loc mai des violentele?

Foarte des

Destul de des

Cateodata

Destul de rar

Foarte rar

1. In scoala

1

2

3

4

5

2. Pe strada

1

2

3

4

5

3. In familie

1

2

3

4

5

4. In gastile de cartier

1

2

3

4

5

Q12. Cunosti sistemul de sanctionare aplicat minorilor care savarsesc delicte?

da

nu

1

2

Daca raspunsul la Q12 este da, raspunde la  Q13:

Q14. Esti de acord cu urmatoarele afirmatii?

Acord

Dezacord

Nu stiu

1. Minorii cu varsta sub 16 ani nu sunt sanctionati de lege, deoarece nu si-au dat seama ce delicte savarsesc.

1

2

3

2. Minorii cu varsta peste 16 ani sunt sanctionati de lege ca si adultii.

1

2

3

Sex :           1. M            2. F

Varsta:   ..

Scoala si clasa: ..






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Asistenta-sociala




ACTIVAREA RESURSELOR
Managementul serviciilor sociale de sanatate
Lucrare de licenta Asistenta Sociala, Probatiune si protectia victimelor - Asistenta sociala a persoanelor cu risc suicidar
INGRIJIRILE COMUNITARE
INVESTIGATII ASUPRA MODULUI DE VIATA A COPIILOR INSTITUTIONALIZATI
Procesul furnizarii serviciilor sociale
INSTITUTIONALIZAREA
Marginalizare si excluziune sociala
DEVIANTA CA FENOMEN SOCIAL
Managementul serviciilor sociale de sanatate