Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Stabilirea filiatiei fata de tata prin recunoastere


Stabilirea filiatiei fata de tata prin recunoastere




Stabilirea filiatiei fata de tata prin recunoastere

1.      Notiune

Recunoasterea este actul prin care un barbat declara ca un anumit copil este al sau.

Art.57 alin.2 Codul Familiei prevede ca poate fi recunoscut numai copilul conceput si nascut in afara casatoriei. Recunoasterea copilului din casatorie nu produce efecte juridice. Prezumtia legala de paternitate poate fi inlaturata numai prin tagaduirea paternitatii.




Din categoria copiilor care pot fi recunoscuti fac parte si copiii din casatorie, dar carora li s-a tagaduit paternitatea, iar datorita acestui fapt ei devin copii din afara casatoriei.

Copilul din afara casatoriei are aceiasi situatie ca si copiii din casatorie dar eset necesar a se stabili filiatia. Primul care este interesat in stabilirea paternitatii din afara casatoriei este copilul pentru a-i fi stabilita situatia juridica fata de tata si rudele acestuia.

2.      Caracterele recunoasterii

Recunoasterea de paternitate prezinta aceleasi caractere ca si recunoasterea de maternitate si anume:

-                 este un act care nu poate fi facut decat personal de catre tatal copilului sau prin mandatar, dar acesta din urma are nevoie de procura speciala si autentica;

-                 pentru efectuarea recunoasterii de paternitate nu este ceruta capacitatea necesara pentru savarsirea actelor juridice ci discernamantul necesar astfel incat minorul si cel pus sub interdictie in momentele lui de luciditate pot face recunoasterea de paternitate fara vreo incuviintare prealabila in acest sens;

-                 recunoasterea de paternitate este un act declarativ de filiatie care produce efecte retroactive;

-                 este un act unilateral si nu poate fi revocat.

3 . Conflictul aparent intre paternitatile din afara casatoriei

Copilul recunoscut poate introduce actiunea in stabilirea paternitatii fata de un alt barbat decat cel ce a facut recunoasterea, deoarece nu exista un text de lege care sa opreasca aceasta. Hotararea judecatoreasca prin care se stabileste paternitatea din afara casatoriei indeplineste si functia de contestare a recunoasterii anterior facute. Astfel ramane valabila ultima paternitate stabilita. Aceasta solutie se justifica prin aceea ca pe de o parte hotararea judecatoreasca intervenita este opozabila tuturor celor care au participat la proces. De exemplu daca cel ce a facut recunoasterea nu a participat la proces hotararea judecatoreasca intervenita ii este opozabila pana la dovedirea contrara pe cale judecatoreasca. Daca a participat la proces, hotararea judecatoreasca isi produce efectele in ceea ce-l priveste cu autoritate de lucru judecat. Pe de alta parte, reclamantul in actiunea pentru stabilirea paternitatii nu are obligatia sa administreze vreo proba in contestarea recunoasterii anterior savarsite. De aceea in literatura juridica se admite ca: in cazul pe care-l avem in vedere este valabila numai paternitatea stabilita prin hotarare judecatoreasca desi este ulterioara recunoasterii de paternitate.

Problema se pune care este solutia daca cel care a recunoscut copilul reuseste apoi sa faca dovada contrara hotararii judecatoresti de stabilirea paternitatii. In acest caz hotararea judecatoreasca nemaifiindu-i opozabila, recunoasterea este valabila. De altfel, dovada contrara hotararii judecatoresti de stabilire a paternitatii implica o noua recunoastere in fata instantei judecatoresti.

In situatia inversa, copilul care si-a stabilit paternitatea prin hotarare judecatoreasca nu poate fi recunoscut ulterior de un alt barbat care pretinde ca este tatal copilului deoarece hotararea este opozabila pana la proba contrara facuta pe cale judecatoreasca. In asemenea situatie, pentru ca recunoasterea sa fie valabila, trebuie mai intai sa se faca dovada contrara hotararii judecatoresti de stabilire a paternitatii si apoi sa se recunoasca acel copil.

In anumite cazuri, recunoasterea de paternitate poate prezenta anumite particularitati. Astfel, sa presupunem ca un copil este nascut de o femeie casatorita, sotul ei fiind disparut. Copilul beneficiaza de prezumtia de paternitate. In consecinta, recunoasterea de paternitate a acestui copil este lovita de nulitate absoluta. Daca dupa recunoasterea de paternitate, sotul mamei este declarat mort, iar data decesului stabilita prin hotarare judecatoreasca este anterioara conceptiei copilului, aceste este din afara casatoriei deoarece hotararea isi produce efectele retroactiv pana la data amintita. In aceasta situatie, recunoasterea de paternitate a copilului, desi initial a fost nula acum este valabila deoarece a disparut cauza de nulitate. Daca sotul mamei copilului reapare si se anuleaza hotararea declarativa de moarte , inseamna ca acel copil este declarat din casatorie, astfel ca recunoasterea de paternitate este din nou lovita de nulitate absoluta. In cazul in care sotul mamei ar tagadui paternitatea copilului, acesta se considera din afara casatoriei, iar recunoasterea este iarasi valabila. In situatiile amintite recunoasterea se considera nula sau valabila de drept, hotararea judecatoreasca ce ar fi intervenit constatand numai dupa caz nulitatea sau valabilitatea recunoasterii.

Copilul conceput poate fi recunoscut de catre un barbat care pretinde ca este tatal lui insa recunoasterea isi produce efectele nu mai daca la nastere copilul este din afara casatoriei.

Sa presupunem ca dupa recunoastere, dar inainte de nasterea copilului mama acestuia se casatoreste. Copilul beneficiaza de prezumtia de paternitate. Este un caz aparent de dubla paternitate. Daca sotul mamei tagaduieste paternitatea copilului acesta este din afara casatoriei, iar recunoasterea care a fost facuta dinainte de nastere este valabila. Copilul avand paternitatea stabilita deoarece a disparut cauza de nulitate a recunoasterii.

4. Copiii a caror paternitate poate fi recunoscuta

Art.56 Codul Familiei stabileste in principal ca: "filiatia fata de tata se stabileste in afara de cazurile prevazute de art.53 prin recunoastere sau hotarare judecatoreasca", iar textul imediat urmator, adica: art.57 alin 1 dispune: "copilul conceput si nascut in afara casatoriei poate fi recunoscut de catre tatal sau".

Din coroborarea acestor texte rezulta ca pot fi recunoscuti numai copiii din afara casatoriei sau mai precis copiii care nu beneficiaza de niciuna din cele doua prezumtii de paternitate prevazute de art.53 alin I si II Codul Familiei. Se incadreaza in aceasta categorie in primul rand copiii care au fost deopotriva conceputi si nascuti in afara casatoriei decat copiii a caror mama nu este casatorita nici in momentul nasterii copilului, nici anterior in momentul conceptiei acestuia dar si copiii din casatorie care ca urmare a tagadei de paternitate a sotului devin copii din afara casatoriei.





Spre deosebire de recunoasterea maternitatii care nu este admisa decat daca nasterea copilului nu a fost inregistrata la starea civila sau daca copilul a fost inregistrat ca nascut din parinti necunoscuti, recunoasterea paternitatii este admisa fara restrictie in folosul tuturor copiilor din afara casatoriei indiferent daca si cum au fost inregistrati in registrul de stare civila. Aceasta concluzie rezulta indirect din prevederile art. 57 alin II Codul Familiei potrivit caruia recunoasterea se poate face si "prin declaratia facuta la serviciul de stare civila" fie odata cu inregistrarea nasterii, fie dupa aceasta data".

Cu toate acestea, daca un copil din afara casatoriei este inregistrat la starea civila ca un copil din casatorie ( fie prin eroare, rea credinta, etc), recunoasterea lui de catre tatal din afara casatoriei nu poate fi primita decat dupa ce in prealabil s-a exercitat si a fost admisa o actiune in contestarea paternitatii copilului aparent din casatorie.

Posibilitatea recunoasterii copilului conceput dar inca nenascut.

Fata de dispozitiile articolului din Decretul nr.31 din 1954 privind persoanele fizice si cele juridice potrivit caruia drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptie, insa numai daca se naste viu si ale articolului 57 din Codul Familiei s-au formulat solutii diferite cu privire la posibilitatea recunoasterii copilului conceput dar inca nenascut. Astfel, plecandu-se de la modul de redactare a dispozitiilor art.57 din Codul Familiei potrivit caruia poate fi recunoscut "copilul conceput si nascut in afara casatoriei" s-a sustinut initial ca "singura conceptia copilului nu este suficienta pentru efectuarea recunoasterii deoarece este posibil ca sa se nasca in timpul cand mama lui s-a casatorit si recunoasterea lui ar fi lovita de nulitate absoluta ca referindu-se la un copil duin casatorie. In sprijinul acestei ipoteze s-a invocat si textul art.57 alin II din Codul Familiei potrivit caruia recunoasterea se face prin declaratie la serviciul de stare civila " fie odata cu nasterea, fie dupa aceasta data", de unde concluzia ca nu se putea face si inainte de aceasta data.

Ulterior insa, marea majoritate a literaturii a admis solutia recunoasterii copilului conceput dar nenascut formulandu-se in acest sens trei teze.

Potrivit primei teze se socoteste ca un astfel de copil (conceput dar inca nenascut) poate fi recunoscut pentru ca acesta este interesul copilului si pentru ca "infans conceptus pro nato habetur quotiens de commodes ejuis agitur, iar daca mama intre timp se casatoreste si copilul se naste in timpul casatoriei urmeaza ca recunoasterea sa fie nula pentru ca s-a recunoscut un copil din casatorie.

A doua teza sustine ideea ca recunoscandu-se un copil conceput dar inca nenascut, recunoasterea este inca sub conditia suspensiva ca la nastere acesta sa aiba situatia juridica, de copil din afara casatoriei.

In cea de a treia teza pornindu-se de la ideea de nulitate ca sanctiune juridica civila intervine numai pentru cauze anterioare sau concomitente incheierii actului ori in problema pe care o discutam de la data recunoasterii mama copilului nu era casatorita, deci actul recunoasterii putea fi legal si valabil facut.

Autorii acestei teze sustin ca modificarea ulterioara a situatiei de fapt nu poate afecta valabilitatea actului ci numai eficacitatea lui. Prin urmare odata cu casatoria femeii al carui copil conceput dar nenascut a fost recunoscut aceasta recunoastere valabil facuta va deveni caduca. Pe de alta parte in anihilarea celeilalte teze, autorii aduc argumentul potrivit caruia marturisirea unui fapt nu poate fi conditionata ci pura si simpla.

Posibilitatea recunoasterii copilului din afara casatoriei dupa ce acesta a decedat

Prevazuta expres in teza finala a primului aliniat din art.57 din Codul Familiei, care dispune ca "dupa moartea copilului acesta poate fi recunoscut numai daca a lasat descendenti firesti". Prin impunerea acestei conditii, legiuitorul a urmarit sa impiedice recunoasterea de paternitate interesata facuta de tata numai in scopul de a veni la mostenirea copilului decedat.

Posibilitatea recunoasterii copilului major din afara casatoriei

Niciun text de lege si nici o ratiune de alt ordin nu limiteaza posibilitatea recunoasterii copilului din afara casatoriei in raport cu varsta acestuia. Vor putea fi recunoscuti de tatal lor nu numai copiii minori, ci si cei care au ajuns la varsta majoratului (in acest sens pledeaza si dispozitiile art.57 alin. I si II din Codul Familiei, potrivit caruia, copilul decedat poate fi recunoscut de catre tatal sau numai daca aq lasat descendenti firesti, ceea ce presupune de cele mai multe ori ca a depasit varsta minoritatii).

In literatura de specialitate s-a precizat ca pentru admisibilitatea si valabilitatea recunoasterii paternitatii din afara casatoriei nu se cere nicio conditie privitoare la diferenta de varsta dintre cel ce recunoaste si cel recunoscut, dar in cazul unei actiuni in contestarea recunoasterii ca necorespunzatoare adevarului lipsa unei diferente morale de varsta intre copil si tatal ce l-a recunoscut poate fi luata in consideratie ca un indiciu in sensul ca recunoasterea nu ar fi conform adevarului.

Precizam ca anterior adoptarii Codului Familiei, Decretul nr.130 din 1949 facea distinctie intre copilul minor si cel major in sensul ca recunoasterea acestuia din urma se putea face valabil numai cu consimtamantul copilului.

Problema recunoasterii unui copil din afara casatoriei, deja recunoscut de un alt barbat

In lipsa oricaror precizari legislative aceasta problema a fost controversata in literatura juridica. Intr-o opinie, copilul deja recunoscut, poate fi recunoscut de un alt barbat care se pretinde a-i fi adevaratul tata caci nimic nu se opune la aceasta, iar delegatul de stare civila nu poate refuza inregistrarea acestei noi recunoasteri urmand ca situatia neclara a paternitatii copilului sa fie lamurita de indata ce primul interesat va introduce actiunea in contestarea uneia din recunoasteri ca neadevarata.

Intr-o alta opinie, copilul deja recunoscut ar putea fi recunoscut de un alt barbat care n-ar avea cunostinta de existenta recunoasterii anterioare, dar delegatul de stare civila ar trebui sa refuze inregistrarea noii recunoasteri cata vreme cea dintai n-a fost inlaturata prin actiune in contestare, caci altfel "ar insemna efectuarea unui sir de altfel de inscrieri care nu ar duce decat la prejudicierea intereselor copilului a carui filiatie ar fi in functie de capriciile persoanelor care fac asemenea recunoasterii.




A treia parere sustine ca o noua recunoastere nu poate avea loc caci "prima recunoastere trebuie sa-si produca efectele pana in momentul in care barbatul care se pretinde si el tatal copilului din afara casatoriei va dovedi pe calea prevazuta de art. 58 Codul Familiei, ca prima recunoastere nu corespunde adevarului".

5. Formele si efectele recunoasterii de paternitate

Art.57 alin II Codul Familiei recunoaste paternitatea copilului din afara casatoriei "se face prin declaratia facuta la serviciul de stare civila fie odata cu inregistrarea nasterii fie dupa aceasta data, recunoasterea poate fi facuta si prin inscris autentic sau prin testament".

Din aceste prevederi rezulta neindoielnic caracterul solemn al actului juridic al recunoasterii paternitatii unui copil din afara casatoriei si se deduce firesc concluzia ca o recunoastere care nu imbraca una din formele prevazute de lege nu poate produce efecte fiind lovita de nulitate absoluta.

Recunoasterea paternitatii din afara casatoriei imbraca una din urmatoarele forme:

a)      declaratie facuta de serviciul de stare civila

Textul citat al art. 57 alin II din Codul Familiei prevede ca recunoasterea se poate face fir odata cu inregistrarea nasterii, situatie in care in actul de nastere se va trece numele tatalui care recunoaste copilul, fie dupa aceasta data, situatie in care declaratia urmeaza a se inregistra prin mentiune pe marginea actului de nastere al copilului la starea civila de la locul nasterii sau inregistrarii ei.

Este insa evident ca in primul caz recunoasterea trebuie facuta chiar la serviciul de stare civila la care se inregistreaza nasterea copilului.

In cel de-al doilea caz insa, cand recunoasterea se face ulterior, ea poate fi facuta la orice serviciu de stare civila din tara care o va comunica ulterior in vederea inregistrarii prin mentiune pe marginea actului de nastere la serviciul de stare civila la care nasterea a fost facuta.

b)      act autentic

Sunt considerate acte autentice atat cele intocmite si certificate in fata notarului public cat si cele intocmite in limitele competentei lor de alte organe ale statului.

Recunoasterea facuta in fata organelor judecatoresti in cursul unui proces este o recunoastere prin act autentic. Totusi instanta judecatoreasca are indatorirea de a verifica recunoasterea pentru ca s-ar putea ca acel copil sa beneficieze de prezumtia de paternitate si sa nu poata fi recunoscut. Constatand recunoasterea paratului facuta la interogatoriu si paternitatea astfel stabilita, instanta are obligatia sa depuna inregistrarea recunoasterii la serviciul de stare civila. In cazul in care recunoasterea s-a facut prin raspunsul facut la interogatoriu, pentru valabilitatea recunoasterii este obligatoriu semnatura paratului precum si a presedintelui si a grefierului, pe cand in cazul recunoasterii spontane in fata instantei si consemnata in incheierea de sedinta sau in practicarea hotararii, recunoasterea este valabila chiar fara semnatura autorului ei. daca s-au respectat solemnitatile prevazute de lege pentru acest fel de act.

Cu toate acestea recunoasterea de paternitate facuta prin raspunsul tatalui la interogatoriu luat intr-un proces penal, n-a fost considerata o recunoastere prin act autentic. Recunoasterea facuta in fata instantei judecatoresti in cursul unui proces trebuie insa facuta printr-o declaratie sau un raspuns neechivoc al tatalui din care sa reiasa in mod cert identificarea si recunoasterea copilului.

c)      testamentul

Legea permite alaturi de intreaga literatura juridica folosirea oricarei forme de testament: autentic, mistic, olograf si chiar printr-un testament privilegiat admis de lege prin imprejurari exceptionale: razboi, calamitati naturale, calatorii. etc. Totusi, anumite acte sau dispozitii cu caracter testamentar reglementate de lege in materii speciale dar care nu incalca forma unui testament (cum sunt de exemplu cauzele dintr-un livret de economii la CEC) nu pot cuprinde si recunoasteri de paternitate.

Pentru a fi valabila recunoasterea de paternitate trebuie sa fie cuprinsa intr-un testament care indeplineste toate conditiile de valabilitate prevazute de lege. De asemenea, recunoasterea de paternitate este invocata deoarece ea este distincta fata de celelalte dispozitii testamentare.

In ceea ce priveste efectele recunoasterii de paternitate principalul efect consta in aceea ca recunoasterea de paternitate este valabila cand face dovada existentei filiatiei dintre copil si tatal sau. Copilul recunoscut va beneficia deplin de drept de prevederile art.63 Codul Familiei potrivit caruia" copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita prin filiatie sau hotarare judecatoreasca are fata de parinte si rudele acestuia aceiasi situatie ca situatia legala a copilului din casatorie". Acest efect se produce retroactiv de la data nasterii (sau in ceea ce priveste dreptul chiar de la data conceptiei copilului). Astfel intre tata si copilul din afara casatoriei prin care l-a recunoscut vor exista toate drepturile si indatoririle care exista intre copilul din casatorie si sotul mamei sale.

Legatura de filiatie astfel stabilita intre copil si descendentii sai de o parte si tatal care l-a recunoscut si rudele acestuia, pe de alta parte va produce toate consecintele juridice pe care legea le leaga de rudenia fireasca, consecinte privitoare la numele copilului, domiciliul acestuia, ocrotirea parinteasca, obligatia de intretinere, etc.

In ceea ce priveste numele de familie al copilului recunoscut, art.64 Codul Familiei, dispune " copilul din afara casatoriei dobandeste numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost stabilita". In cazul in care filiatia a fost ulterior stabilita si fata de celalalt parinte, instanta judecatoreasca va putea da incuviintarea copilului sa poarte numele acestuia din urma. In cazul in care copilul a fost recunoscut, in acelasi timp de ambii parinti, se aplica dispozitiile art. 62 alin. I, adica numele de familie al copilului se stabileste in acelasi mod in care se stabileste si numele din casatorie a caror parinti au un nume de familie comun.

6. Contestarea recunoasterii paternitatii



Contestarea recunoasterii de paternitate este mijlocul juridix folosit de persoana indreptatita pentru a contesta filiatia fata de tata.

Desi recunoasterea de paternitate este irevocabila, totusi, ea poate fi contestata conform art.58 alin. 1 Codul Familiei, atunci cand nu corespunde adevarului.

In ceea ce priveste persoanele care pot contesat recunoasterea de paternitate, actiunea in contestarea recunoasterii de paternitate se poate face de catre orice persoana care are un interes patrimonial sau nepatrimonial ( art. 58 Codul Familiei). In sfera persoanelor interesate se pot gasi: copilul recunoscut, mostenitorii copilului recunoscut,mama copilului recunoscut, barbatul care a facut recunoasterea, mostenitorii barbatului care a facut recunoasterea, barbatul care a facut recunoasterea anterior pe acelasi copil , mostenitorii acestuia, procurorul care poate actiona in temeiul art. 45 Codul de procedura civila si art. 47 din Decretul nr. 32 din 1954.

Recunoasterea copilului din afara casatoriei facuta de tata in cadrul actiunii de stabilire a paternitatii, care a fost admisa prin hotarare judecatoreasca trecuta la puterea lucrului judecat, nu poate fi contestata conform art.58 alin. 1 Codul Familiei, deoarece pe de o parte, acest text se refera la recunoasterea extrajudiciara, ca act autonom de stabilire a paternitatii nu la constatarea ei prin hotarare judecatoreasca iar pe de alta parte pentru ca impotriva unei asemenea hotarari sunt deschise numai caile de atac ordinare si extraordinare.

Datele de stare civila ale unei persoane trebuie sa corespunda adevarului, chestiunile referitoare la statutul persoanei interesand in mod deosebit, cu toate implicatiile ce decurg in privinta raporturilor nepatrimoniale si patrimoniale in care este angajata. Legea a consacrat printr-o dispozitie expresa oricarei persoane de a contesta acea recunoastere ce nu corespunde realitatii. Contestarea poate fi facuta in orice termen pentru stabilirea situatiei reale reale, partea interesata precum si instanta avand latutudinea de a administra toate probele pe care le-ar considera necesare potrivit art. 49 Codul Familiei.

Atunci cand actiunea de contestare este introdusa de catre mama, de cel recunoscut sau de catre descendentii acestuia, sarcina probei revine autorului recunoasterii ori mostenitorilor sai (art.58 alin. 2 Codul Familiei).

Actiunea in contestarea paternitatii este imprescriptibila, deoarece legea nu prevede niciun termen in care trebuie introdusa.

In cazul in care actiunea de contestare a recunoasterii paternitatii este admisa, se inlatura, cu efect retroactiv, filiatia care a fost stabilita prin recunoastere.

Prin aceasta schimbare ce intervine in starea civila a copilului se pot determina, in conditiile legii, efectele cu privire la numele copilului, ocrotirea parinteasca obligatiile de intretinere, succesiunea.

In cazul contestarii recunoasterii, pot aparea unele probleme cu privire la numele pe care-l va avea copilul:

1) In situatia in care copilul nu are stabilita filiatia fata de mama, lucru care se intalneste foarte rar. In aceasta situatie, copilul urmeaza a reveni la numele avut anterior recunoasterii de paternitate, sau la numele stabilit de autoritatea tutelara;

2) In situatia in care copilul are stabilita filiatia fata de mama, el urmeaza a reveni la numele mamei, nume pe care l-a dobandit potrivit art.64 alin. 1 Codul Familiei. Este posibil ca mama copilului sa-si fi schimbat numele pe cale administrativasau sa-l fi modificat ca urmare a schimbarii starii civile, de exemplu s-a casatorit sau a divortat.

Asadar, in cazul in care mama si-a schimbat numele pe cale administrativa, copilul nu poate sa ia numele mamei schimbat, deoarece numai acesteia i s-a incuviintat sa poarte acest nume. Admiterea contestarii recunoasterii de paternitate exclude posibilitatea pentru copil de a purta numele celui care il recunoaste, copilul neputand sa revina la numele mamei, afara de cazul in care i s-ar incuviinta tot pe cale administrativa sa aiba acelasi nume cu mama sa. In cazul in care mama copilului s-a casatorit intre timp, modificandu-si numele in ipoteza in care aceasta ia numele sotului, copilul nu poate lua numele actual al mamei, adica numele sotului sau un nume format din numele reunite ale celor doi soti.

De asemenea daca mama copilului ar fi divortat iar in urma divortului are un nume diferit de cel in timpul casatoriei, pe care l-a avut copilul inainte de recunoastere, este greu de admis ca acel copil poate sa ia numele actual al mamei, adica cel dupa divort, care este diferit de cel pe care copilul l-a avut inainte de recunoasterea contestata, deoarece pentru el ar insemna un nume nou fata de acela pe care l-a avut inainte, cat si dupa recunoasterea de paternitate apoi contestata.

In toate aceste cazuri copilul revine la numele de familie pe care l+a avut inainte de cel pe care l-a luat ca urmare a recunoasterii de paternitate, copilul putanjd sa aiba un nume de familie diferit de cel al mamei sale, desi are filiatia stabilita numnai fata de aceasta.

7. Nulitatea sau anularea recunoasterii de paternitate

Recunoasterea de paternitate cu nerespectarea dispozitiei art.57 Codul Familiei este lovita de nulitate absoluta, de exemplu, daca recunoasterea este facuta cu nerespectarea formei in care poate fi facuta, adica, prin declaratia la starea civila, prin inscris autentic sau testament. De asemenea este lovita de nulitate absoluta si recunoasterea care priveste copilul din casatorie cand a fost recunoscut un copil mort, dar care nu a lasat descendenti firesti, atunci cand recunoasterea s-a facut de catre tata, personal sau prin mandatar special si cu procura autentica.

S-a pus problema daca recunoasterea de paternitate poate fi anulata pentru vicii de consimtamant. Intr-o opinie s-a sustinut ca recunoasterea de paternitate nu poate fi anulata pentru vicii de consimtamant, ea poate fi contestata daca nu corespunde adevarului. Intr-o alta opinie s-a sustinut faptul ca "recunoasterea de paternitate nu poate fi anulata pentru dol sau violenta, iar in ceea ce priveste eroarea se face urmatoarea distinctie: daca eroarea se produce asupra identitatii persoanei recunoscute, actiunea in nulitate relativa va fi primita; daca eroarea priveste insasi filiatia, actiunea in nulitate relativa se confunda cu actiunea in contestarea recunoasterii facute".

Dovada viciilor de consimtamant se face potrivit dreptului comun. Pentru efectuarea recunoasterii de paternitate nu se cere capacitatea de exercitiu necesara savarsirii actelor juridice, ci numai discernamantul necesar, nepunandu-se problema nulitatii relative a recunoasterii pentru incapacitate de exercitiu.

Ambele forme de nulitate produc aceleasi efecte, ele avand loc atat pentru trecut cat si pentru viitor pana la data cand recunoasterea s-a produs. Recunoasterea lovita de nulitate absoluta sau relativa se considera ca nu a avut loc, copilul va avea aceiasi situatie juridica pe care a avut-o si inainte de data recunoasterii, deci fara paternitatea stabilita.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Drept




Notiunea de fals si sistematizarea infractiunilor de fals in Codul penal
Conditii referitoare la aparare
Stabilirea filiatiei fata de tata prin recunoastere
DREPTUL DE PROPRIETATE INTRE TEORIE SI PRACTICA
Controlul administrativ
Structura interna a normei juridice
Posesia și efectele sale
Dreptul englez
EFECTELE PARTAJULUI DE ASCENDENT
Introducerea cererii de chemare in judecata