Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
» TEORIA ACTULUI ADMINISTRATIV


TEORIA ACTULUI ADMINISTRATIV




TEORIA ACTULUI ADMINISTRATIV

 

APRECIERI GENERALE

   Administratia publica se caracterizeaza prin acte juridice civile,politice,fapte materiale juridice si operatiuni administrative.

   Actul administrativ produce efecte juridice.Producerea de efecte juridice consta in nasterea,modificarea sau stingerea unor raporturi juridice.In cadrul formelor concrete de realizare a administratiei publice, locul cel mai important il ocupa actul administrativ.

   Privind sintagma "contract administrativ", aceasta preia trasaturile actului administrativ si actului civil fara a se identifica cu nici unul dintre acestea. Dreptul administrativ este interesat in primul rand de studiul actelor administrative unilaterale si al contractelor administrative.In administratia publica intalnim si fapte materiale care nu concretizeaza o vointa juridica dar de care legea leaga producerea unor efecte juridice.Se mai intalnesc nenumarate operatiuni administrative care nu produc efecte juridice.



   Exista acte cu caracter politic (declaratii,mesaje);ele emana de regula de la autoritati administrative centrale concretizandu-se in declaratii de vointa prin care se afirma anumite principii directoare sau se precizeaza atitudinea pe care autoritatile emitente o adopta in conducerea statului.

   Notiunea de act administrativ : ideea de activitate a administratiei iar notiunea de act de drept administrativ evoca ideea de regim juridic aplicabil.De asemenea, privind regimul actelor administrative,in doctrina au fost identificate doua forme:

1.     O forma tipica care in caz de litigiu presupune un contencios administrativ potrivit legii contenciosului administrativ sau unor reglementari speciale (ex: regimul sanctionarii contraventiilor in recurs)

2.     O forma atipica care din anumite considerente (circumstante exceptionale ratiunii politice) nu permite controlul judecatoresc nici in baza legii contenciosului nici a altor legi speciale.

  Rezulta distinctia dintre tipice si atipice. Constitutie art 126 alin 6

DEFINITIA SI TRASATURILE ACTULUI ADMINISTRATIV

 

       DEFINITIA

   Actul administrativ este forma juridica principala de activitate a autoritatilor administratiei publice si in secundar a altor autoritati publice ce consta intr-o manifestare unilaterala si expresa de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice in realizarea puterii publice aflata in principiu sub controlul instantelor judecatoresti.

        TRASATURILE

    In doctrina nu exista unanimitate de opinii privind numarul,denumirea si continutul trasaturilor actului administrativ.Anumite elemente comune se regasesc la toti autorii:

1.     Sunt acte juridice

  Actul administrativ este forma juridica principala a activitatii autoritatilor administratiei publice.Actul administrativ este una din formele cu semnificatie juridica prin care autoritatile administratiei publice isi realizeaza competent si implicit sarcinile ce le revin.

  Potrivit unei pozitii majoritare in doctrina, ponderea actelor administrative in sfera formelor de activitate ale administratiei publice sporeste pe masura ce urcam in ierarhia sistemului administratiei publice.Rezulta ca la autoritatile administratiei publice centrale ponderea actelor administrative e mai mare in timp ce la autoritatile de la baza sistemului au pondere mai mare operatiunile administrative si faptele materiale.

2.     Sunt manifestari unilaterala de vointa

   Caracterul unilateral este acea calitate a actului administrativ potrivit caruia el e emis fara participarea sau consimtamantul subiectelor de drept carora li se adreseaza sau cu privire la care genereaza drepturi si obligatii. Prin identificarea acestei trasaturi se urmareste pe de o parte includerea actului administrativ in sfera actelor juridice iar pe de alta parte delimitarea lui de celelalte operatiuni administrative.Actul administrativ apare ca exteriorizarea vointei interne a unei structuri administrative de a produce efecte juridice;ea trebuie sa fie expresa,neindoielnica in a schimba ceva din ordinea juridica existanta (emit-organe unilateral; adopta-organe colegiale).

   Fata de aceasta trasatura a actului, in practica s-au ridicat unele probleme:

a.     Emiterea actului administrative cu participarea mai multor persoane fizice.Majoritatea actelor administrative concretizeaza decizii ale unor organe de conducere colegiale.Fata de aceasta realitate s-a pus problema de a sti daca acordul de vointa care intervine in vederea emiterii actului nu e de natura sa inlature caracterul unilateral al acestuia.In astfel de cazuri vointa fiecarei persoane nu are relevant decat in cadrul mecanismului decisional administrativ.Caracterul unilateral decurge din faptul ca acele persoane fizice actioneaza in vederea realizarii competentei organului administrativ.

b.     Emiterea actului administrativ cu participarea mai multor autoritati publice respective a unei structuri administrative si a uneia nestatale

c.      Emiterea actului administrativ la cererea prealabila. In acest caz delimitam doua situatii:

-        Cand cererea prealabila e organizata emiterii si e adresata autoritatii ierarhic superioare fiind vorba despre un act administrativ complex

-        Cand cererea prealabila e a unui alt subiect de drept care urmeaza sa fie beneficiarul actului administrativ respectiv.In cazul din urma, cererea prealabila are semnificatia unei conditii prevazuta de lege pentru ca actul administrativ sa fie emis.

   In doctrina s-a pus problema de a sti care e semnificatia juridica a renuntarii beneficiarului la exercitiul dreptului la dreptul conferit de actul respectiv.Potrivit unei pozitii dominante: renuntarea beneficiarului actului difera de o modalitate de incetare a efectelor actului administrativ fiind necesar ca pozitia beneficiarului sa fie adusa la cunostinta autoritatii emitente si aceasta sa il revoce. 

3.     Sunt emise in realizarea puterii publice

  Din aceasta trasatura rezulta obligativitatea actelor administrative si executarea lor din oficiu.Obligativitatea rezulta din caracterul acestora de a se impune tuturor subiectelor de drept ce intra sub incidenta dispozitiilor lor. Executarea din oficiu este un caracter traditional.

4.     Au un regim juridic specific in central caruia e legea contenciosului administrativ

   Sunt cenzurabile majoritatea (exceptie : actele care privesc raportul cu Parlamentul si cele de comandament militar).

CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE PUBLICE

A.    Dupa categoria organelor de la care emana:

1.     Acte ale organelor centrale

2.     Acte ale organelor de stat in teritoriu

3.     Acte ale administratiei publice locale

4.     Acte ale unor structuri privind autorizatia sa presteze servicii publice fundamentale

B.    Dupa competenta teritoriala:

1.     Acte administrative ale autoritatii administratiei centrale

2.     Acte ale autoritatii locale

C.    Dupa gradul de intindere a efectelor juridice:

1.     Acte administrative normative - contin reguli generale si impersonale asemeni legilor,se adreseaza tuturor,oricine putand intra sub incidenta lor la un moment dat.

2.     Acte administrative individuale - se adreseaza unor persoane fizice/juridice determinate

3.     Acte cu caracter intern - se aplica on interiorul unei autoritati a administratiei publice producand efecte fata de personalul acesteia.

D.     Dupa continutul efectelor:

1.     Acte prin care se stabilesc drepturi sau obligatii determinate pentru subiectul vizat (ex:autorizatiile)

2.     Acte de atribuire a unui statut personal - se recunoaste o activitate anterioara a persoanelor in favoarea carora se emit (ex:diploma de licenta)

3.     Acte de aplicare a constrangerii administrative - instituie o sanctiune de regula (ex:proces verbal de sanctionare a contraventiei)

4.     Acte administrative-jurisdictionale - sunt acte administrative tipice, intotdeauna motivate,care in cazuri determinate de legiuitor solutioneaza cu forta de adevar legal pe baza principiului independentei si contradictorialitatii, litigii aparute la nivelul administratiei active.

E.    Dupa natura juridica:

1.     Acte de autoritate - sunt actele emise de o autoritate publica in mod unilateral pe baza si in vederea executarii legii in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi de drept administrative

2.     Acte de gestiune - sunt acte bilaterale ce se incheie de servicii publice administrative cu persoane fizice sau juridice si privesc administrarea domeniului publicmsau domeniului privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.





CONDITIILE PENTRU CA UN ACT ADMINISTRATIV SA INTRE IN VIGOARE

LEGALITATEA SI OPORTUNITATEA ACTELOR ADMINISTRATIVE

  

   Prin regim juridic intelegem ansamblul regulilor de fond si de forma care dau particularitate unor acte juridice in circuitul juridic.

   In cazul actelor administrative avem in vedere conditiile de valabilitate a acestora, elemental central reprezentandu-l legalitatea, analizata diferit in doctrina in raport cu oportunitatea.

   Potrivit Scolii de la Cluj, legalitatea e calificata ca o conditie de valabilitate a actelor administrative alaturata de oportunitate.

   Potrivit Scolii de Drept Public de la Bucuresti, oportunitatea este ea insasi o conditie de legalitate fara de care nu putem vorbi de valabilitatea unui act administrative.

      Legalitatea

   Intr-o formulare generic,prin legalitatea actelor administrative se intelege obligativitatea conformarii acestora dispozitiilor constitutionale, legilor adoptate de Parlament, tuturor actelor normative cu forta juridical superioara.

      Oportunitatea

   Se regaseste chiar in puterea discretionara de care dispune administratia inteleasa ca acea marja de libertate lasata la latitudinea functionarului public de a allege intre mai multe cai posibil de urmat pentru a ajunge la scopul stabilit de legiuitor.

   Privind conditiile de legalitate ale actelor administrative,acestea sunt variate, diversificate, fiind prevazute expres pentru actul administrative in cauza sau pentru categoria din care face parte.

   Delimitam intre conditiile generale de legalitate si conditiile specifice de legalitate pe considerente de oportunitate.

               

Privind conditiile generale de legalitate:

1.     E necesar ca actul administrative sa fie emis in conformitate cu dispozitiile constitutionale, legile adoptate de parlament, actele cu forta juridica superioara - e vorba de un principiu traditional, unanim recunoscut. Importanta e demonstrate si de plasarea acestui principiu in art 1 alin 5 din Constitutie. In stabilirea conformitatii continutului actelor administrative cu legea si alte acte normative trebuie avute in vedere si forta juridical de care se bucura categoria de acte normative, aceasta fiind determinate in principal de locul pe care il ocupa autoritatea emitenta in sistemul autoritatilor administratiei publice.

2.     Actul administrative emis de autoritatea competenta si in limitele competentei sale - e legata de competent autoritatilor administratiei publice privita ca ansamblul atributiilor stabilite de Constitutie/lege ce confera drepturi si obligatii pentru a desfasura in nume propriu si in realizarea puterii publice o anumita activitate de catre autoritatea respectiva.

3.     Actul administrative emis in forma si cu procedura prevazuta de lege - actului administrative i se aplica o forma specifica intelegandu-se atat aspectul exterior cat si mecanismele interne adoptarii sale.

       Privind sfera conditiilor specific de legalitate vom intelege interesul public ocrotit prin lege fara a pune egalitate intre scopul legii si spiritul ei.

    Forma

  Actele administrative normative se emit mereu in forma scrisa, Constitutia si reglementarile legale in vigoare prevazand obligativitatea publicarii lor.

  Actele administrative individuale sunt emise de regula in forma scrisa cu unele exceptii cand pot imbraca si forma orala in conditiile prevazute de lege (ex: avertismentul, e definit in ordonanta 2/2001 privind regimul contraventiilor ca reprezentand atentionarea verbal/scrisa a contravenientului asupra pericolului social a faptei savarsite insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale)

  In legatura cu forma se disting 2 categorii:

1.     Conditiile de forma exterioare a caror nerespectare poate atrage nulitatea sau doar anulabilitatea precum: antet, denumire, semnatura, stampila.

2.     Cerinte de ordin ethnic de redactare, de o importanta mai redusa, a caror nerespectare nu duce automat la sanctionarea nulitatii.

   Procedura

  Aceasta cunoaste mai multe forme (simple,complexe); delimitam conditii procedural anterioare emiterii actului administrative, concomitente, ulterioare.  

·       OPERATIUNILE PROCEDURALE ANTERIOARE

   Sunt activitati ce nu produce le insele efecte juridice dar premerg elaborarii actului producator de efecte juridice.

Dintre operatiunile anterioare enumeram: expertize, referate, statistici, sesizari, propuneri, avize.

   Avizele reprezinta opiniile pe care o autoritate a administratiei publice le solicita altei autoritati publice intr-o problema/mai multe pentru a se informa si decide in cunostinta de cauza. Exista 3 tipuri de avize:

1.consultative  - obligatia de a fi cerute si respectate

2. facultative - pot fi cerute si nu e obligatoriu sa fie respectate

3. conforme - obligatoriu de cerut si obligatoriu de respectat

·       CONDITIILE PROCEDURALE CONCOMITENTE  EMITERII ACTULUI ADMINISTRATIV

   In doctrina se constituie urmatoarele conditii:

        

        Quorum : numarul de membri raportat la totalul membrilor unui organ collegial care trebuie sa fie prezenti pentru ca sedinta sa se desfasoare legal.

        Majoritatea ceruta de lege pentru adoptarea actului : numarul de voturi necesare pentru ca hotararea luata sa fie valabila.

   Atat quorumul cat si majoritatea ceruta de lege pentru adoptarea actului se exprima printr-o majoritate ce poate fi  simpla sau relative, absoluta si calificata.

   Majoritatea relative   = majoritatea celor prezenti

   Majoritatea absoluta  = majoritatea membrilor organului collegial

   Majoritatea calificata = un procent peste cea absoluta (2/3)

        

Motivarea

   Initial, ea a avut un character obligatoriu pentru actele administrative jurisdictionale pentru ca in present, in baza dispozitiilor constitutionale, mai ales cele privind dreptul la informative, motivarea este apreciata ca o cerinta obligatorie pentru toate actele administrative.

   Legea 24/2000 stabileste obligativitatea publicarii, motivarii actelor administrative normative (note de fundamentare pentru hotarari si ordonante). De la revizuire, ordonantele de urgent sunt toate insotite de un preambul in care sunt expuse ratiunile care au stat la baza adoptarii actelor. In legi special se prevede uneori necesitatea motivarii actelor administrative individuale (ex: OG 27/2002 privind solutionarea petitiilor prevede expres obligatia de a indica in raspunsul trimis petitionarului temeiul legal al solutiei adoptate; legea 544/2001 reglementand accesul la informatia de interes public prevede ca refuzul comunicarii informatiilor se motiveaza si se comunica petitionarului).

·       CONDITIILE PROCEDURALE ULTERIOARE EMITERII ACTULUI ADMINISTRATIV

   Cele mai frecvente sunt: publicarea, comunicarea, aprobarea, ratificarea, confirmarea.

   Comunicarea = operatiunea prin care autoritatea emitenta a unui act individual il adduce la cunostinta celui caruia I se adreseaza

   Publicarea = operatiunea prin care un act administrative ce contine reguli generale si universal este adus la cunostinta publica fie prin imprimare sau prin afisare in loc public, alte mijloace de difuzare scrisa.

EFECTELE JURIDICE ALE ACTULUI ADMINISTRATIV

 

 

   Actele administrative sunt emise in scopul creerii de efecte juridice pentru a crea, stinge anumite raporturi juridice.

   Pentru fundamentarea fortei juridice deosebite a actelor administrative se face apel la prezumtia de legalitate, prezumtie relative aflata la baza regimului juridic aplicabil actelor administrative.

   Sub aspectul efectelor juridice, prezumtia de legalitate poate fi o prezumtie relative sau o prezumtie absoluta.




   Prezumtia relative functioneaza in cazul majoritatii actelor administrative deoarece acestea pot fi atacate atunci cand vatama drepturi sau interese legitime ale cetatenilor. Prezumtia relative poate fi rasturnata dovedindu-se cu probe ca actul administrativ este illegal. In mod exceptional, exista acte administrative care se bucura de o prezumtie absoluta de legalitate, ele neputand fi supuse nici unei forme de control judecatoresc (art 126 alin 6).

   Prezumtia de legalitate este asociata cu alte 2 prezumtii: prezumtia de autenticitate, prezumtia de veridicitate.

   Prin prezumtia de autenticitate se intelege calitatea pe care o are actul administrative de a fi considerat ca provine in mod real de la organul evocat in forma sa exterioara.

   Prin prezumtia de veridicitate se intelege calitatea actului administrative de a corespunde adevarului.

   Forta juridical a unui act administrative este data de locul pe care il ocupa in sistemul organelor administratiei publice precum si de natura autoritatii emitente.

   Dincolo de forta lor juridical, actele administrative avand o forma scrisa beneficiaza si de o forta probanta ce reprezinta puterea lor de a constitui o dovada despre cele constatate in act.

   Actele juridice unilateral ale autoritatii publice emise in realizarea puterii publice se caracterizeaza in ceea ce priveste regimul juridic aplicabil prin regula executarii din oficiu.

   In ce priveste momentul de la care actul administrative incepe sa-si produca efecte juridice, acesta este cel al publicarii pentru actele administrative normative si cel al comunicarii pentru actele administrative individuale.

   Ordonantele de urgenta, potrivit art 115, intra in vigoare din momentul publicarii cu conditia depunerii spre aprobare la camera competenta a fi sesizata.

   Ordonantele simple intra in vigoare asemeni legilor, 3 zile din momentul publicarii.

   Hotararile Guvernului, actele normative ale autoritatii administratiei autonome,actele autoritatii central de specialitate intra in vigoare in momentul publicarii in Monitorul Oficial daca in cuprinsul lor nu e prevazuta o data ulterioara.

   In ce priveste actele normative ale autoritatii publice locale, acestea intra in vigoare potrivit dispozitiilor Legii 215/2001 privind administratia publica locala in termen de 5 zile de la comunicarea prefectului.

   In principiu, actele administrative produc efecte juridice pentru viitor, fiind active si nu retroactive cu unele exceptii (declarative, reproductive) ce constata intinderea unor drepturi sau obligatii ce au luat nastere anterior.

MODALITATILE DE IESIRE DIN VIGOARE A ACTELOR ADMINISTRATIVE

SUSPENDAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

   Suspendarea reprezinta operatia de intrerupere temporara a efectelor juridice produse de un act administrative.

   Suspendarea este o garantie a asigurarii legalitatii. Ea intervine in cazuri de exceptie in situatii limita. Ea are in vedere fie intreruperea temporara a producerii de efecte juridice, fie amanarea producerii de efecte juridice.

   In doctrina traditional, suspendarea se deosebeste de revocare prin mai multe aspect. Revocarea apare ca o regula, in timp ce suspendarea este o exceptie; revocarea intervine cand exista certitudine ca actul este illegal iar suspendarea cand exista dubiu la legalitatea actului respective; revocarea atrage incetarea definitive a producerii de efecte juridice; suspendarea atrage incetarea temporara de a produce efecte juridice.

   Aceste elemente de doctrina au fost combatute in mare masura de practica si jurisprudenta administrative care au transformat revocarea in exceptie si suspendarea in regula. Astfel, tot mai multe actiuni in contencios administrative urmaresc pe langa anularea actului administrative, suspendarea actului intr-o prima faza.

   Suspendarea poate intervene in urmatoarele situatii:

-        De drept: in baza unei dispozitii constitutionale si legale

-        In baza ordinului autoritatii ierarhic superioare

-        In baza hotararii de suspendare dispuse de autoritatea emitenta

-        In baza unei hotarari judecatoresti sau a unei ordonante a Ministerului Public.

             In ce priveste suspendarea, art 123 alin 5 din Constitutie ce reglementeaza       controlul de legalitate al prefectului asupra actelor administratiei publice locale prevede expres suspendarea de drept a actului.

             Un alt exemplu de suspendare il ofera OG 2/2001 privind regimul contraventiilor care stabilesc ca plangerea contravenientului impotriva procesului verbal atrage suspendarea executarii actului de sanctionare.

             Actuala lege a contenciosului administrative a consacrat o reglementare mai ampla institutiei suspendarii actului administrative prevazand ca cererea de suspendare poate sa intervina odata cu declansarea procedurii prealabile pana la pronuntarea instantei de fond ea urmand sa fie rezolvata de urgent cu citarea partilor iar hotararea prin care se pronunta suspendarea este executorie de drept si

poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare.

   Atunci cand cererea de anulare a actului nu se introduce in termen de 60 de zile, suspendarea inceteaza de drept si fara nicio formalitate.

   In plus, mai precizeaza legiuitorul organic, cand in cauza este un interes public major de natura a incalca grav functionarea unui serviciu public administrative, cererea de suspendare a actului administrative normative poate fi introdusa si de Ministerul Public din oficiu sau la sesizare.

   O dispozitie expresa este consacrata situatiei in care solicitarea suspendarii executarii actului administrative unilateral este ceruta de reclamant prin actiunea principala.

   Potrivit doctrinei, chiar autoritatea emitenta sau autoritatea ierarhic superioara pot suspenda acte administrative emise daca exista dubii cu privire la legalitatea lor. Prin urmare, efectele suspendarii vor inceta fie prin mularea actului, fie prin repunerea lui in vigoare daca este legal.

    REVOCAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

   Revocarea este operatia juridical prin care autoritatea emitenta a unui act administrative sau autoritate ierarhic superioara desfiinteaza acel act. Cand revocarea este pronuntata de autoritatea emitenta, ea se mai numeste retractare.

   Revocarea reprezinta un caz particular al nulitatii dar si o regula, un principiu fundamental al regimului juridic aplicabil actelor administrative.

   Acest principiu rezulta atat din art 21 din Constitutie cat si din art 52 si din dispozitiile Legii contenciosului administrative care mentin caracterul obligatoriu al procedurii prealabile (art 7). Prin aceasta procedura prealabila, legiuitorul a fundamentat dreptul administratiei publice de a reveni oricand asupra actului emis. Principiul revocarii actelor administrative a devenit o constanta a dreptului public roman ce trebuie prevazut expres in viitorul Cod de procedura administrativa.

   Revocarea poate sa intervina pentru nerespectarea conditiilor generale de legalitate dar si a conditiilor specific de legalitate pe considerente de oportunitate. Toate actele administrative normative sunt esentialmente revocabile fara exceptie. Actele administrative individuale pot fi de principiu revocate cu unele exceptii.

   Exceptii de la principiul revocabilitatii:

1.     Actele administratiei declarate irevocabile printr-o dispozitie expresa a legii

2.     Actele administratiei jurisdictionale

3.     Actele administratiei de aplicare a unor sanctiuni administrative

4.     Actele administratiei de punere in executare a actelor procedural penale

5.     Actele administratiei emise ca urmare a unei existente a unor contracte civile

   Sunt exceptate de la principiul revocariim actul administrative fiind in aceeasi situatie un instrument juridic strict necesar pentru executarea contractului civil.

   Actul administrative nu poate fi desfiintat decat odata cu contractual sip e caile prevazute de lege in acelasi scop.

6.     Actele administratiei care au dat nastere la contracte civile - (ex:ordin de repartizare in baza caruia se face un contract de inchiriere)

   Are in vedere raportul dintre dreptul administrative si dreptul civil.

   In doctrina s-au emis 2 ipoteze:

a.      Contractul civil se incheie pe baza unui act administrative prealabil intre doi particulari sau intre un particular si o institutie publica - contractual incheiat pe baza actului administrative poate fi reziliat numai pe cale judecatoreasca, actul administrative fiind irevocabil

b.     Contractual civil se incheie pe baza unui act administrative prealabil intre doua autoritati ale administratiei publice sau intre o autoritate publica si o institutie publica - principiul irevocabilitatii opereaza numai daca autoritatea administratiei publice sau autoritatea de admistratie si institutie publica nu sunt subordinate aceleiasi autoritati administrative ierarhic superioare.

   Aceasta exceptie de la principiul irevocabilitatii se impune a fi regandita in raport fata de o reglementare (art1 alin 6) continuta in actual lege a contenciosului administrative.

   Potrivit art 1 alin 6 din Legea 554/2004, autoritatea publica emitenta a unui act administrative unilateral nelegal poate sa solicite instantei anularea acestuia, in situatia in care actul nu mai poate fi revocat deoarece a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice. In cazul admiterii actiunii, instant se pronunta daca a fost sesizata prin cerere de chemare in judecata asupra validitatii actelor juridice incheiate in baza actului administrative nelegal, asupra efectelor juridice produse de acestea. Actiunea poate fi introdusa in termen de 1 an de la data emiterii actului. 

7.     Actele administratiei care au dat nastere la drepturi subiective garantate de lege sub aspectul stabilitatii

   Se disting dupa cum dreptul subiectiv apare in sfera unui raport de drept administrative sau a unui raport civil. In prima categorie intra certificatele de nastere, diplome de licenta, carti de ID. In cazul drepturilor civile subiective, legea a inteles sa le ocroteasca exceptand actul administrative ce sta la baza lor de la principiul revocabilitatii deoarece ele presupun angajarea beneficiarului la cheltuieli importante.

8.     Actele administrative care au fost executate material



   Nu mai pot fi revocate deoarece desfiintarea lor nu va putea sterge efectele materiale déjà produse (ex: revocarea unei autorizatii de construire, demolare)

ANULAREA SI INEXISTENTA ACTELOR ADMINISTRATIVE

   In dreptul administrative, problema nulitatii actelor pe care le adopta sau le emit autoritatile administratiei publice se pune diferit fata de dreptul privat in primul rand datorita existentei mai multor categorii de interese: national, local, individual.

   Legea trebuie sa tina seama de aceste interese sis a le concilieze. Uneori ea declara inexistenta actului, alteori nulitatea actului iar alteori anulabilitatea fata de anumite persoane.

   Anularea unui act administrative este definita ca reprezentand operatia juridical de desfiintare a acelui act; incetarea definitive a producerii de efecte juridice.

   In doctrina interbelica s-a dezvoltat o teorie a nulitatilor bazata pe gravitatea ilegalitatilor dar sip e interesele aflate in joc.

   In perioada postbelica, teoria nulitatii a urmarit sa lamureasca urmatoarele aspecte:

-        Posibilitatea admiterii teoriei nulitatii absolute si nulitatii relative

   Raspunsul a fost favorabil, considerandu-se ca nulitatea poate fi absoluta sau relative in functie de interesul ocrotit de norma incalcata prin actul illegal sau gravitatea viciilor de ilegalitate.

-        Posibilitatea admiterii teoriei anulabilitatii

   In doctrina postbelica s-a sustinut ca sunt nule acele acte ce contin incalcari de mica insemnatate a conditiilor cerute pentru existent lor. Anulabilitatea este de regula identificata cu nulitatea relativa.

-        Posibilitatea admiterii teoriei inexistentei

   A fost sustinuta constant in doctrina interbelica, in cea postbelica pentru ca in present sa fie calificata o institutie de natura constitutionala.

-        Raportul dintre nulitate si revocare

   Unii autori privesc revocarea ca un caz particular al nulitatii, iar altii o privesc ca o institutie de sine statatoare.

   Potrivit doctrinei actuale, viciile care afecteaza actele administrative nu au toate aceeasi gravitate. Uneori viciul atinge interesul public, alteori interesul particular. Orice teorie a nulitatii actului administrative trebuie sa porneasca de la realitatea ca viciile care afecteaza legalitatea acestora nu au toate valoare egala. Astfel, e firesc sa consideram ca nerespectarea unei conditii de fond are o importanta mai mare decat nerespectarea unor regulide forma, motiv pentru care cauzele de nulitate pot fi structurate dupa cum au in vedere conditiile de fond de drept material si respectarea conditiilor de forma stabilite prin norme procesuale.

   Nerespectarea unor conditii de fond va atrage nulitatea absoluta a actelor administrative iar nerespectarea unor conditii de forma va atrage nulitatea relative.

   Pot exista si domenii in care nerespectarea unei conditii de forma are o importanta mai mare decat nerespectarea unei conditii de fond. (ex: OG 2/2001 privind regimul contraventiilor; art 16 enumera o serie de mentiuni pe care procesul verbal de sanctionare a contraventiei trebuie sa le cuprinda in mod obligatoriu. In art 17 sunt indicate mentiunile a caror lipsa se prevede expres ca va atrage nulitatea procesului verbal ce va atrage nulitatea absoluta. Este vorba despre mentiunile privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator; numele si prenumele contravenientului; fapta savarsita si data comiterii; semnatura agentului constatator.

   Nulitatea absoluta intervine cand se incalca o conditie de legalitate de mare importanta, stabilita in concret in functie de dispozitiile normelor juridice care contureaza regimul juridic al actului administrative in discutie.

   Nulitatea relative intervine pentru nerespectarea unor conditii de legalitate de mica importanta. In lipsa unor dispozitii cu character de principiu ce urmeaza sa se regaseasca in viitorul Cod de procedura administrative, consideram ca o distinctive a nulitatii actului administrative in nulitate absoluta si relative nu se poate face decat pentru acele materii pentru care exista precizari exprese ale legii.

   Dincolo de asemenea prevederi exprese, distinctia dintre nulitatea relative si nulitatea absoluta nu are relevant practica putand fi sustinuta si Teoria unicitatii nulitatii.O asemenea teza porneste de la realitatea ca intotdeauna inteesul public trebuie ocrotit.

   Potrivit Legii contenciosului administrative, instant poate decide anularea totala sau partial a unui act administrative. Anularea partial este in principiu posibila daca partea din act care a fost anulata nu are o legatura intrinseca cu celelalte dispozitii din act.

 

      Teoria inexistentei

   Actele administrative inexistente, departe de a se bucura de o prezumtie de legalitate sunt lovite de vicii atat de vizibile incat nimeni nu le poate atribui caracterul de acte juridice obligatorii.

   In cazul actelor inexistente, nu mai opereaza prezumtia de legalitate, incalcarea legii fiind atat de evident ca oricine le poate sesiza.

   Ca regula a regimului juridic al inexistentei, trebuie admis dreptului subiectelor destinatare ale actului administrative de a se apara in fata oricarei autoritati publice prin invocarea inexistentei.

   In present, inexistenta a devenit o institutie de ordin constitutional, art 100 consacrand expres inexistenta decretelor Presedintelui in cazul nepublicarii acestora si respective art 108 consacrand inexistenta hotararii Guvernului ce contine secrete militare si se comunica direct institutiilor militare.

   Toate actele administrative normative nepublicate sunt lovite de inexistenta.

   In ceea ce priveste autoritatea competent sa constate nulitatea actlui administrative, potrivit legislatiei actuale, este vorba de organul ierarhic superior si de instant de judecata in special instant de contencios administrative.

   Inexistenta poate fi constatata de orice subiect interest, prezumtia de legalitate fiind inlaturata.

   Efectele nulitatii, in doctrina se apreciaza ca nulitatea nu poate avea decat cause anterioare sau concomitente emiterii actului nefiind de conceput ca un act administrative sa fie legal emis sis a devina ulterior illegal.

   Anularea unui act administrative are ca effect nulitatea tuturor actelor juridice ulterioare conditionate sub aspectul legalitatii de existent acelui act.

CONTRACTELE ADMINISTRATIVE

      EVOLUTIA DOCTRINEI

   Potrivit unui autor interbelic, administratia actioneaza in unele cazuri si prinacte contractual incheiate cu particulari.

   Contractele incheiate de administratie cu particulari in scopul de a colabora in vederea satisfacerii unui interes general sau a realizarii unui serviciu public supuse regimului de drept administrative sunt contractele de drept public sau contractele administrative (ex: concesiunea de servicii publice, contractele domeniului public, contracte de lucrari publice).

   Regimul juridic special caruia ii sunt supuse contractele administrative se caracterizeaza prin forme special necesare pentru incheierea lor precum si prin principia special cu privire la executarea lor.

   Teoria contractului administrative s-a format in dreptul francez modern ca o creatie a jurisprudentei Consiliului de Stat preluata si dezvoltata ulterior si de doctrina franceza.

   Regimul juridic distinct aplicabil contractului administrative consta in faptul ca reulile de ordin ethnic privitor la incheierea, executarea si desfiintarea acestora sunt in mare parte diferite de regimul dreptului privat aplicabil contractului civil.

Contractul administrative este contractual incheiat de una sau mai multe persoane publice supus unui regim de drept public; natura administrative a contractullui poate fi decisa de legiuitor, de o jurisdictie sau prin acordul de vointa al partilor.

   In Romania, Teoria contractului administrative a aparut si s-a dezvoltat odata cu dezvoltarea raportului juridic dintre administratie si intreprinzatorii particular ice aveau ca obiect concesiunea unor lucrari publice sau serviciu public.

   In perioada interbelica, aceasta teorie a fost intampinata cu reserve. Pana la adoptaarea Constitutiei din 1948, pot fi identificate 3 teorii:

1.     Teoria de acceptare a ideii contractului administrative in sens restrains

2.     Teoria de respingere a oricarei teorii a contractului administrative

3.     Teoria de acceptare a teoriei in sens larg

  

            DEFINITIA SI TRASATURILE CONTRACTULUI ADMINISTRATIV

   Contractul administrative este acel act de vointa intre o  autoritate publica aflata pe o pozitie de superioritate juridical si alte subiecte de drept prin care se urmareste satisfacerea unui interes general prin prestarea unui serviciu public supus unui regim de putere publica.

  

   Trasaturi:

-        Accord de vointa intre o autoritae a administratiei publice sau un agent privat sau un particular de cealalta parte

-        Presupune efectuarea de lucrari, prestarea de servicii de particulari in schimbul unei plati

-        Partile trebuie sa accepte unele clause de natura reglementara stabiulita prin lege prin hotararea Guvernului

-        Partile au inteles ca se vor supune unui regim de drept public

-        Solutionarea litigiilor revine instantelor de contencios administrative

   In doctrina actual, unii autori analizeaza contractual administrative pornind de la delimitarea dintre actele de autoritate si actele de gestiune. Actele de gestiune pot imbraca forma unor contracte administrative sau pot fi contracte civile.

   Semnificatia contractului administrative este pusa in evident in legislatia actual in mod expres prin Legea contenciosului administrative care in art 2 consacrat semnificatiei unor termini asimileaza contractual administrative actului administrative. Sunt identificate expres contractele ce au ca obiect: punerea in valoare a bunurilor proprietae publica, executarea lucrarilor de interes public, prestarea serviciilor publice si achizitiile publice.

 

 






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Administratie


Demografie
Stiinte politice


PREZENTAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL DIN CADRUL PRIMARIEI SECTORULUI 2
TEORIA ACTULUI ADMINISTRATIV
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND FUNCTIA PUBLICA SI FUNCTIONARUL COMUNITAR
Rectificarea si reconstituirea actelor administrative
Anularea si inexistenta actelor administrative
PLEDOARIE PENTRU O COOPERARE INSTITUTIONALA INTENSIFICATA LA NIVELUL AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE:
CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
Trasaturile actului administrativ
CAMPANII DE RESPONSABILITATE SOCIALA
Actele juridice ale autoritatii administratiei publice