Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
STRATEGIA DE MODERNIZARE A ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE


STRATEGIA DE MODERNIZARE A ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE


STRATEGIA DE MODERNIZARE A ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

1. CONTEXTUL INTERN. DIAGNOZA DOMENIULUI:

Aspiratia Romaniei de a se integra in Uniunea Europeana este expresia fireasca a identitatii de idealuri, valori si principii, a vocatiei sale de tara democrata, profund ancorata prin traditii, cultura si civilizatie, in spatiul unic european.



Dobandirea statutului de membru al UE, intr-un orizont de timp cat mai apropiat (2007), constituie o prioritate absoluta a politicii romanesti (Parteneriatul de aderare cu Romania, Programul National de Aderare la UE,

Foaia de Parcurs a procesului de aderare a Romaniei, Raportul de tara al Comisiei Europene - 2002), implicand indeplinirea urmatoarelor cerinte:

- stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia, statul de drept,

drepturile omului;

- capacitatea tarii de a-si asuma obligatiile ce decurg din calitatea de

membru al UE, inclusiv aderarea la telurile uniunii politice.

Obiectivele majore, in perspectiva accederii in structurile comunitare:

- consolidarea sistemului politic si a institutiilor democratice;

- crearea unui climat administrativ care sa ofere maximum de satisfactie si beneficii cetatenilor;

- eficientizarea structurilor administrative locale;

- intarirea cooperarii politice, economice si culturale cu statele membre ale Uniunii Europene;

- consolidarea statului pe scena europeana .

Atingerea acestor obiective este un deziderat national, ele constituind o necesitate obiectiva si nu doar simple premize pentru integrarea in structurile europene. Uniunea Europeana constituie un cadru destinat sa faciliteze statelor membre realizarea obiectivelor de politica interna si externa, cu respectarea si aplicarea consecventa a unor principii fundamentale comune, pe care Romania si le asuma in totalitate:

- principiul statului de drept si al respectarii legii, cu stabilirea unui sistem

legislativ uniform si asigurarea protectiei drepturilor derivand din

reglementarile comunitare;

- principiul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omuluinorma juridica avand valoare universala;

- principiul statului-social;

- principiul pluralismului cultural;

- principiul subsidiaritatii.

In consonanta cu demersurile sustinute ale Romaniei vizand apropierea graduala de institutiile comunitare, se impune definirea precisa a prioritatilor, a caror expresie fireasca o constituie integrarea deplina si intr-un orizont de timp cat mai apropiat in Uniunea Europeana. Acestea sunt:

- realizarea proceselor de reforma;

- ajustarea structurala la cerintele interne ale Uniunii si la politicile comune UE;

- dezvoltarea durabila;

- accelerarea ajustarii structurale pentru a recupera intarzierile in domeniul transformarilor administrative;

- dezvoltarea regionala si locala, cresterea solidaritatii si coeziunii sociale;

- atenuarea consecintelor defavorabile in plan social ale reformelor administrative;

- relansarea dialogului social, la nivel local;

- stimularea consolidarii si dezvoltarii in continuare a societatii civile;

- armonizarea legislativa, preluarea si implementarea acquis-ului

comunitar;

- alinierea la principiile, normele si actiunile Politicii Europene;

- ajustarea institutionala si operationala si intarirea cooperarii cu statele membre si candidate in domeniul administratiei publice;

- o reforma structurala si functionala a administratiei publice, in vederea cresterii supletei, eficientei si coerentei actului administrativ, reducerii birocratiei, eliminarii disfunctionalitatilor si suprapunerilor de competente si sporirii gradului de compatibilitate cu administratiile locale din tarile comunitare.

- accelerarea procesului de informare a opiniei publice asupra Uniunii Europene, a structurii si functionarii sale, asupra beneficiilor si costurilor integrarii europene a Romaniei, precum si asupra demersurilor si actiunilor autoritatilor romane in acest sens. Dezvoltarea unei capacitati administrative in concordanta cu cerintele Uniunii Europene reprezinta o sarcina caracterizata de anvergura, care necesita pregatiri sectoriale amanuntite, modernizarea in acest domeniu fiind considerata esentiala pentru eficienta si succesul restructurarilor din toate celelalte domenii.

1.2 PROBLEME CRITICE ALE DOMENIULUI

Probleme critice pentru administratia publica, identificate pe baza documentelor referitoare la stadiul pregatirii pentru integrarea europeana.

Reforma administratiei publice locale este deosebit de importanta pentru procesul de pregatire a aderarii la Uniunea Europeana si este considerata o prioritate a Guvernului Romaniei. Pentru Administratia Publica Locala, procesul de reforma trebuie sa aiba in vedere accelerarea implementarii la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis - ul comunitar si necesitatea urmaririi bunei administrari a fondurilor de care tara noastra beneficiaza in calitate de stat asociat si posibil viitor stat membru al Uniunii Europene.

Eficacitatea masurilor legislative recente privind reforma in administratia publica depinde de vointa si aptitudinea fiecarei institutii de a dezvolta capacitatea administrativa necesara, dar si de atribuirea de resurse umane si bugetare corespunzatoare.

Evaluarile anterioare ale Comisiei Europene se refera la capacitatea administrativa redusa de implementare a legislatiei armonizate cu acquis - ul comunitar si la faptul ca administratia publica este caracterizata printr-o birocratie excesiva, lipsa de transparenta si capacitate limitata de implementare a politicilor publice. Procesul de reforma a administratiei publice locale trebuie sa aiba la baza urmatoarele principii:

-                     Separarea functiilor politice de cele administrative;

-                     Crearea si consolidarea unui corp al functionarilor publici de cariera,

profesional si neutru politic;

-                     Definirea clara a rolului, responsabilitatilor si relatiilor intre institutii;

-                     Legitimitate si administratie corecta prin aplicarea obiectiva a legii cu

respectarea valorilor sociale, a drepturilor si libertatilor cetatenilor;

-                     Garantarea calitatii serviciilor prestate de autoritatile locale;

-                     Subsidiaritatea: descentralizarea deciziilor la nivelul cel mai apropiat de

cetatean sau de problema la care se refera;

-                     Autonomia decizionala;

-                     Transparenta actului administrativ;

-                     Simplificarea procedurilor si a actelor normative;

-                     Respectul pentru cetateni;

-                     Delegarea si deconcentrarea;

-                     Orientarea interesului spre rezultate in termeni de eficienta, eficacitate si

calitate a serviciilor;

-                     Protejarea drepturilor indivizilor, comportament politicos si eficient fatade acestia.

Democratia locala si regionala este o componenta fundamentala a democratiei secolului 21 in Uniunea Europeana. Administrarea si autoguvernarea locala trebuie sa corespunda nevoilor tuturor cetatenilor.

Consiliul Europei sustine intarirea si consolidarea democratiei locale si regionale, respectarea autoritatii de stat, a institutiilor si structurilor sale, cum ar fi autoritatile municipale, judetene, regionale, precum si incurajarea schimbului de experienta si a bunelor practici, cu precadere cele privind guvernarea electronica la nivel local.

Una din cele mai mari probleme ale administratiei este nevoia de consultare permanenta a cetatenilor si garantarea dialogului institutiilor publice cu toti cetatenii; aceste institutii trebuie sa fie reprezentative, transparente si accesibile tuturor, iar participarea activa a cetatenilor trebuie incurajata.

Dialogul permanent al autoritatilor publice cu cetatenii trebuie sa ia in considerare urmatoarele tendinte:

- respectarea standardelor legale si etice de catre autoritatile publice,

- liberul acces la informatiile publice,

- participarea tineretului la procesul democratic,

- respectarea unor standarde tehnice,

- exercitarea drepturilor electorale de catre minoritati,

- influenta mijloacelor de informare in masa,

- echilibru in privinta procesului de decizie.

1.3 CERINTE ALE UNIUNII EUROPENE SI ALE ALTOR INSTITUTII

INTERNATIONALE RELEVANTE PENTRU INTEGRAREA ROMANIEI IN UNIUNEA EUROPEANA:

A. Respectarea principiilor democratiei locale, asa cum acestea sunt prevazute in legea administratiei publice locale si Carta Europeana a Autonomiei Locale:

- asigurarea respectarii autonomiei locale si a descentralizarii serviciilor

publice;

- eligibilitatea autoritatilor locale;

- exercitarea deplina a competentelor in probleme de interes local;

- autonomia financiara prin repartizarea de resurse proportional cu competentele;

- existenta unui patrimoniu distinct al colectivitatilor locale;

- controlul de legalitate al actelor colectivitatilor locale;

B. Recomandarea Consiliului Europei nr. 114/2002 privind autoritatile locale si serviciile publice:

- serviciile publice purtatoare ale interesului general, trebuie sa corespunda cat mai bine exigentelor consumatorilor, coeziunii economice sociale si

teritoriale si protejarii mediului inconjurator, cu respectarea principiului dezvoltarii durabile a teritoriului;

- oferta de servicii publice a sectorului particular, care trebuie sa se conformeze regulilor Uniunii Europene, poate permite reducerea considerabila a costurilor precum si ameliorarea calitatii, dezvoltarea initiativei, diversificarea serviciilor si poate genera eficienta si performanta in furnizarea de bunuri si servicii;

- intreprinderile particulare, la fel ca si cele publice trebuie sa serveasca interesul general, sa protejeze mediul inconjurator si valorile comune, sa asigure protectia consumatorilor si sa urmareasca calitatea serviciilor prestate;

- se doreste asigurarea coeziunii sociale si teritoriale a prestatorilor de serviciu, respectarea interesului general mai degraba decat maximizarea profitului;

- societatile municipale publice, responsabile cu furnizarea serviciilor, trebuie sa fie mai eficiente, sa reduca costurile sa promoveze motivatia, ameliorarea calitatii serviciilor si satisfacerea consumatorilor;

- dreptul de proprietate al colectivitatilor locale asupra infrastructurilor (sistemele de distributie a apei si reciclarea apelor uzate), nu ar trebui sa fie sacrificat in scopul maximizarii beneficiilor sectorului particular;

- in ceea ce priveste aprovizionarea cu energie electrica, gaz, transport si gestiunea deseurilor exista probleme deloc neglijabile in ceea ce priveste starea infrastructurilor (in special strazi, autostrazi, canalizari);

- aprovizionarea cu apa potabila este deficitara, costurile ramanand ridicate pentru consumatori;

- in ceea ce priveste furnizorii de bunuri si servicii publice, asocierile intre partenerii publici si privati permit asigurarea unei coerente si a unei continuitati a actiunii politice a alesilor locali, un control real exercitat de colectivitate, urmarirea interesului general, o mai mare eficienta, precum si imbinarea eficacitatii initiativei particulare cu echilibrul actiunii publice;

- realizarea coeziunii economice si a unei dezvoltari sustenabile presupune ca, orasele si comunele sa poata continua sa compenseze unele pierderi provenind din activitati deficitare, cu venituri realizate din activitati benefice;

- aplicarea legislatiei privind prestarea serviciilor publice trebuie urmarita permanent, avand in vedere:

a. sanctionarea practicilor de "dumping" al caror singur scop este excluderea concurentilor de pe piata.

b. impiedicarea crearii de monopoluri in sectorul serviciilor publice.

2. PRIORITATI GENERALE:

                    Crearea unui corp al prefectilor si sub-prefectilor care sa asigure un inalt profesionalism actului de conducere administrativa la nivel local.

                    Sporirea prerogativelor prefectului prin reglementarea modului de conducere/coordonare a serviciilor publice deconcentrate si cu alte institutii publice apartinand sau nu autoritatilor publice locale.

                    Introducerea in textul proiectului de Hotarare de Guvern referitor la organizarea si functionarea prefecturilor, a unui capitol care sa concretizeze, prin masuri, finalitatea actului de control realizat de catre Prefect.




                    Alocarea, prin bugetul prefecturilor, a unor fonduri destinate activitatilor de comunicare, diseminare a informatiilor si de promovare a actiunilor specifice privind Integrarea Europeana.

                    Imbunatatirea cooperarii interinstitutionale.

                    Crearea unui corp de functionari publici profesionisti si motivati.

                    Asigurarea unui numar de personal adecvat si puternic specializat.

                    Alocarea de resurse financiare suficiente pentru functionarea eficienta a institutiei.

                    Realizarea unui mediu si a unui climat de munca pozitiv, decent si motivant.

                    Dotarea cu tehnica de calcul si echipamente performante.

                    imbunatatirea managementului in administratia publica, realizarea unui act administrativ coerent;

                    asigurarea unei mai bune participari a cetatenilor la luarea deciziilor, prin schimbari de fond la nivelul raporturilor cu cetatenii:activitate exclusiv in folosul cetateanului, eliminarea blocajelor, largirea cadrului de participarea societatii civile la procesul decizional, aplicarea politicii "usilor deschise";

                    crearea unui corp profesionist de functionari publici, stabil si neutru din punct de vedere politic. Gestionarea eficienta a personalului prin management orientat pe realizarea obiectivelor;

                    stoparea birocratiei prin rationalizarea procedurilor administrative si stabilirea unor termene precise de solutionare a cererilor. Extinderea utilizarii echipamentelor si tehnologiilor informatice, cresterea nivelului de prelucrare informatizata a datelor si a posibilitatilor de acces on-line al cetatenilor la informatiile de interes public, prin internet;

                    cresterea gradului de planificare si previzionare, elaborarea de strategii coerente si realiste, pe termen mediu si lung;

                    continuarea descentralizarii serviciilor publice si consolidarea autonomiei locale si administrative;

                    continuarea demilitarizarii unor servicii comunitare, organizarea serviciului public judetean de evidenta a pasapoartelor in subordinea Prefecturii;

                    eficientizarea raporturilor dintre autoritatile publice judetene si cele din comune, orase si municipii;

                    cresterea cooperarii in domeniul dezvoltarii regionale;

                    fundamentarea deciziilor privind politicile sociale pe baza unor studii si expertize;

                    imbunatatirea mecanismului de stabilire a bugetului judetean si a bugetelor locale;

                    intarirea controlului gestiunii banului public si asigurarea transparentei cheltuielilor prin informarea periodica a contribuabililor;

                    planificarea si dezvoltarea mecanismului investitional;

                    reorganizarea mecanismului de creditare in vederea realizarii de investitii;

                    asigurarea dezvoltarii parteneriatului public-privat;

                    asezarea pe baze noi, echitabile a impozitelor si taxelor locale, care trebuie sa devina principala sursa de alimentare a bugetului;

                    stabilirea, in conformitate cu reglementarile legale, a unei structuri organizatorice suple si eficiente;

                    depolitizarea structurilor administratiei publice prin respectarea prevederilor Legii privind statutul functionarilor publici in ceea ce priveste angajarea, promovarea si pregatirea functionarilor publici;

                    stoparea birocratiei prin: rationalizarea procedurilor administrative si a circuitului intern al documentelor; extinderea utilizarii echipamentelor si tehnologiilor informatice; simplificarea procedurilor de emitere a autorizatiilor, avizelor si acordurilor, prin generalizarea sistemului "ghiseului unic";

                    crearea unui sistem informational integrat al administratiei publice aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare a localitatilor rurale si urbane ce au ca scop organizarea administrativ-teritoriala in conformitate cu standardele Uniunii Europene.

3. ACTIVITATI DE MODERNIZARE

3.1. IMBUNATATIREA ACTIVITATII FUNCTIONARILOR PUBLICI.

3.1.1 ORGANIZAREA INTERNA:

Modalitatile de adaptare a functionarilor publici la cerintele de

crestere a eficientei activitatii proprii sunt urmatoarele:

                    imbunatatirea managementului prin orientarea fiecarui salariat catre activitatile pe care le poate face cel mai bine, cu randament maxim si efort minim; repartizarea atributiilor pe compartimente si a sarcinilor pe fiecare angajat; orientarea conducatorilor compartimentelor catre actiuni concrete; asigurarea autonomiei operationale, incurajarea initiativelor si novatorilor (modernizatorilor);

                    cresterea rolului si ponderii activitatilor de Integrare europeana si relatii externe, imbunatatirea activitatii de urmarire si implementare a acquisului comunitar;

                    marirea capacitatii de absorbtie si gestionare a asistentei financiare a Uniunii europene;

                    pregatirea si specializarea personalului in vederea accesarii fondurilor structurale dupa aderare;

                    stimularea participarii cetatenilor la luarea hotararilor decizionale si imbunatatirea comunicarii operative cu cetatenii;

                    identificarea unor metode si mijloace de apropiere de cetateni (intalniri periodice,conferinte de presa saptaminale, rapoarte periodice, rapoarte anuale etc);

                    stabilirea unei organigrame care sa raspunda prioritatilor actuale si criteriilor de eficienta;

                    imbunatatirea circuitelor de luare a deciziilor si executie prin implicarea mai sustinuta a functionarilor publici, actiune ce comporta mai multe etape: observarea, identificarea aspectelor intregii probleme si a efectelor acesteia, fixarea obiectivelor, alegerea variantelor decizionale, adpotarea deciziei si asumarea responsabilitatii, monitorizarea deciziei, evaluarea efectelor deciziei;

O cerinta importanta a imbunatatirii organizarii interne o reprezinta stimularea comunicarii, a schimbului de informatii si a fluxului de documente intre compartimentele interioare dar si cu alte institutii atat pe orizontala cat si pe verticala.

Simplificarea procedurilor administrative, ca cerinta a modernizarii administratiei publice, se poate realiza prin prin :

- stabilirea unui sistem de codificare, forma si mod de elaborare a actelor

administrative (ordine) cu caracter normativ;

- imbunatatirea circuitului intern al documentelor.

3.1.2. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Cea mai importanta componenta a procesului de reforma este imbunatatirea activitatii si performantelor functionarilor publici, iar pentru aceasta este necesara :

-                     reevaluarea a alocarii resurselor umane si alocarea acestora pe domenii prioritare, in functie de experienta si competente, avand in vedere aplicarea corecta a prevederilor Legii privind Statutul functionarilor publici. Crearea unui corp de functionari publici profesionisti si motivati.

-                     depolitizarea administratiei publice locale prin separarea functiilor politice de cele administrative.

-                     analizarea periodica a organigramelor si statelor de functii si reactualizarea acestora in functie de necesitati, eficienta structurii organizatorice si de personal.

-                     subordonarea ierarhica trebuie sa asigure o transparenta totala o structura simpla si perfect functionala.

-                     continuarea aplicarii si imbunatatirii modului de lucru bazat pe programare si auto-programare prin fise saptamanale de

-                     activitati, programe lunare, trimestriale si anuale, intocmite si asumate de catre subordonati:

-                     respectarea unor reguli de conduita ale functionarilor publici,pana la aparitia "Codului Deontologic ", cum ar fi:

Ø                  suprematia legii, principiu conform caruia functionarii publici au indatorirea de a respecta Constitutia si legile tarii;

Ø                  prioritatea interesului public, principiu potrivit caruia functionarii publici au indatorirea de a considera interesul general mai presus decat orice alt interes, in exercitarea functiei publice;

Ø                  asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor publice, principiu potrivit caruia functionarii publici au indatorirea de a aplica acelasi regim juridic in situatii identice;

Ø                  profesionalismul, principiu conform caruia functionarii publici au obligatia de a indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate;

Ø                  impartialitatea si independenta, principiu conform caruia functionarii publici sunt obligati sa aiba o atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes politic, economic, religios sau de alta natura, in exercitarea functiei publice;

Ø                  integritatea, principiu conform caruia functionarilor publici le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru altii, vreun avantaj sau beneficiu in considerarea functiei publice pe care o detin ori sa abuzeze in vreun fel de pozitia pe care o ocupa;

Ø                  libertatea gandirii si a exprimarii, principiu potrivit caruia functionarii publici pot sa-si exprime si sa-si fundamenteze opiniile cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri;




Ø                  cinste si corectitudine in exercitarea functiei publice si in indeplinirea atributiilor de serviciu;

Ø                  loialitate fata de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea, precum si de a se abtine de la orice act sau fapt care poate produce prejudicii imaginii ori intereselor legale ale acesteia;

Ø                  comportament bazat pe respect, buna-credinta, corectitudine si amabilitate;

Ø                  functionarii publici care reprezinta autoritatea sau institutia publica sa promoveze, in orice situatie, o imagine favorabila tarii, autoritatii sau institutiei publice pe care o reprezinta;

Ø                  in relatiile cu reprezentantii altor state, functionarii publici nu trebuie sa exprime opinii personale privind aspecte nationale sau dispute internationale;

Ø                  in cursul deplasarilor externe, functionarii publici sunt obligati sa aiba o conduita corespunzatoare regulilor de protocol si le este interzisa incalcarea legilor si obiceiurilor tarii gazda.

                    incurajarea mobilitatii profesionale si a motivarii functionarilor publici prin promovare, ca o consecinta a formarii profesionale. Promovarea, se realizeaza prin:

- aprecierea obiectiva a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici, prin compararea gradului de indeplinire a obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele obtinute in mod efectiv;

- corelarea obiectiva intre activitatea functionarului public si cerintele functiei publice;

- asigurarea unui sistem motivational, prin recompensarea functionarilor publici care au obtinut rezultate deosebite, care sa determine cresterea performantelor profesionale individuale;

                    elaborarea unei politici riguroase si adecvate de personal prin:

- cunoasterea perfecta a cerintelor autoritatii publice;

- selectarea, recrutarea si angajarea unor functionari publici de calitate, respectandu-se principiile egalitatii de sanse;

- constientizarea si adaptarea permanenta a functionarilor publici existenti;

- realizarea unui sistem de recrutare si promovare bazat pe merit care sa ofere garantia ca cei mai buni functionari publici sunt promovati;

- realizarea unui sistem de salarizare si de recompense pentru activitatea functionarilor publici care sa ia in considerare in primul rand performantele acestora si devotamentul pentru institutia publica in care isi desfasoara activitatea;

- dezvoltarea mecanismelor ce au ca rezultat cresterea mobilitatii functionarilor publici in cadrul functiei publice;

- delimitarea functionarilor publici de alti angajati din cadrul puterii executive (de ex. personalul contractual). Definirea functiei publice trebuie sa se realizeze in special prin luarea in considerare a atributiilor functionarilor publici care implica prerogative de putere publica.

                    crearea si consolidarea unui corp al functionarilor publici de cariera,

profesionist, impartial, onest, stabil, neutru politic si eficient prin promovarea :

- competentei, principiu potrivit caruia persoanele care doresc sa acceada sau sa promoveze intr-o functie publica trebuie sa detina si sa confirme cunostintele si aptitudinile necesare exercitarii functiei publice respective;

- competitiei, principiu potrivit caruia confirmarea cunostintelor si aptitudinilor necesare exercitarii unei functii publice se face prin concurs sau examen;

- egalitatii de sanse, prin recunoasterea vocatiei la cariera in functia publica a oricarei persoane care indeplineste conditiile stabilite potrivit legii;

- profesionalismului, principiul potrivit caruia stabilitatea in functia publica si promovarea in cariera sunt conditionate de exercitarea functiei publice cu respectarea de catre functionarul public a principiilor care stau la baza exercitarii functiei publice;

- motivarii, principiu potrivit caruia, in vederea dezvoltarii carierei, autoritatile si institutiile publice au obligatia sa identifice si sa aplice, in conditiile legii, instrumente de motivare morala si materiala a functionarilor publici, precum si sa sprijine initiativele privind dezvoltarea profesionala individuala a acestora;

- transparentei, principiul potrivit caruia autoritatile si institutiile publice au obligatia de a pune la dispozitia tuturor celor interesati informatiile de interes public referitoare la cariera in functia publica.

  • imbunatatirea metodelor si tehnicilor de conducere pentru functionarii publici de conducere, avandu-se in vedere urmatoarele:

- in exercitarea atributiilor specifice functiilor publice de conducere, functionarii publici au obligatia sa asigure egalitatea de sanse si tratament cu privire la dezvoltarea carierei in functia publica pentru functionarii publici din subordine;

- functionarii publici de conducere au obligatia sa examineze si sa aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competentei profesionale pentru personalul din subordine, criterii ce vor fi avute in vedere la avansari, promovari, transferuri, numiri sau eliberari din functii, ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzand orice forma de favoritism ori discriminare.

- se interzice functionarilor publici de conducere sa favorizeze sau sa defavorizeze accesul sau promovarea in functia publica pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii personale.

Pe langa obligativitatea perfectionarii anuale a functionarilor publici se impune perfectionarea continua a Institutiilor care asigura perfectionarea functionarilor publici.

Aceste institutii, prin lectorii lor, trebuie sa permita implementarea, adaptarea si extinderea noilor cerinte ale UE la nivelul intregii administratii publice.

De asemenea, este utila organizarea unor cursuri de perfectionare si in alte state membre ale UE, pentru a veni in contact direct cu mediul, viata si principiile generale ale administratiilor publice din aceste state, pentru a cunoaste Statutul Functionarilor Publici din aceste tari, metodele si tehnicile lor de organizare si perfectionare.

3.1.3.GESTIUNEA PUBLICA:

Se va sprijini infiintarea unor Centre de Informare pentru cetateni (CIC) in

scopul de a moderniza si imbunatati comunicarea intre administratie si colectivitate, de a facilita multiplicarea si diseminarea informatiilor relevante privind integrarea europeana.Aceasta initiativa este in concordanta cu interesul manifestat de autoritatile centrale pentru promovarea unor proiecte similare, concretizat prin infiintarea Agentiei Nationale a Centrelor de Informatii pentru Cetateni (ANCIC).

Stabilirea unor standarde inalte de servicii pentru Centrul de Informare al cetatenilor se realizeaza prin:

- crearea si perfectionarea continua a Centrului de informare a cetatenilor;

- asigurarea unor servicii de calitate in folosul cetatenilor;

- asigurarea permanentei in prestarea serviciilor- linii telefonice directe, daca este posibil-gratuite, internet;

- crearea mecanismelor de consultare directa a cetatenilor, in sensul cresterii atat a sferei de servicii oferite, cat si a calitatii acestora;

- integrarea furnizarii serviciilor, care trebuie sa grupeze intr-un singur punct toata gama de servicii a autoritatii publice in care functioneaza;

- utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicarii la cele mai inalte niveluri.

Pentru imbunatatirea gestiunii publice se impune luarea urmatoarelor masuri:

- introducerea noilor metode de gestionare a resurselor pe domenii specifice de activitate;

- asigurarea dezvoltarii parteneriatului public-privat;

- facilitarea procesului de dezvoltare a economiei;

- intarirea controlului gestiunii banului public si asigurarea transparentei cheltuielilor prin informarea periodica a contribuabilor;

- planificarea si dezvoltarea mecanismului investitional;

- reorganizarea mecanismului de creditare in vederea realizarii de investitii;

-buna gestionare a resurselor financiare existente si atragerea de fonduri prin proiecte cu finantare extera;

- urmarirea alocarii resurselor financiare in functie de programele propuse ce va contribui la consolidarea administratiei locale, dezvoltarea unui mecanism de luare a deciziilor cu deschidere catre nevoile reale ale cetatenilor si stabilirea programelor prioritare in functie de aceste nevoi comunitare;

- supunerea controlului financiar preventiv propriu a fiecarei operatiuni contabile, prin organizarea unui circuit financiar al documentelor, cu desemarea persoanelor responsabile;

- organizarea activitatii de audit intern care sa asigure certificarea bilantului si contului de executie bugetara, evaluarea performantei de management, efectuarea inspectiilor de audit;

- elaborarea si implementarea bugetelor pe programe care sa asigure transparenta, prioritatile si responsabilitatea in alocarea fondurilor.

3.1.4 NOILE TEHNOLOGII ALE INFORMATIEI SI COMUNICATIILOR

Strategia Guvernului privind Planul National de Actiune e-Administratie, urmareste dezvoltarea infrastructurii informatice, acordand o atentie deosebita introducerii si utilizarii eficiente a tehnologiei informatiei si comunicarii.

Prin dotarea cu echipamente moderne si realizarea unei retele interne de calculatoare, cu finantari de la Guvernul Romaniei si Uniunea Europeana, Romania este pregatita sa faca fata actualelor cerinte ale unui sistem informational integrat al administratiei publice centrale si locale.

Totusi, o conditie esentiala pentru mentinerea si cresterea performantelor este innoirea echipamentelor actuale, uzate fizic dar mai ales moral si dotarea cu noi echipamente performante, absolut indispensabile realizarii unei activitati eficiente: video-proiector, scanner A3 color, imprimante color, copiator color, telefoane si faxuri digitale, etc.

Dezvoltarea in continuare a sistemului informational in vederea cresterii performantelor si a imbunatatirii raportului "cost-beneficiu" in activitatea administratiei necesita actiuni care sa vizeze:

- cresterea gradului de utilizare a sistemelor informatice, internet, email, de catre toti functionarii prefecturii, prin ridicarea nivelului de instruire si obtinerea certificatelor ECDL;

- perfectionarea serviciilor de registratura si arhiva;

- marirea gradului de siguranta in procesul de comunicatie dintre factoriide decizie si comunicarea in timp real;

- reducerea timpului de transfer a informatiilor,

- descongestionarea activitatii de preluare a sesizarilor si petitiilor de la cetateni, optimizarea procesului de solutionare si comunicare a rezultatelor;

- imbunatatirea sistemului de comunicare si transfer de date si informatii intre Prefectura si celelalte autoritati publice locale, in special cu Consiliile Locale si Serviciile Publice Deconcentrate;

- realizarea unei retele unitare, a unui sistem informational integrat, la nivelul intregului judet;

- atragerea in cadrul retelei Extranet a Delegatiei Comisiei Europene in Romania a cat mai multor "multiplicatori" de informatie europeana si extinderea acesteia spre zonele greu accesibile, dezavantajate.

3.1.5. ALTE ACTIUNI NECESARE MODERNIZARII:

        Alocarea, de la bugetul statului, a unor fonduri destinate activitatilor de comunicare, diseminare a informatiilor si de promovare a actiunilor specifice privind Integrarea Europeana.

        Imbunatatirea cooperarii interinstitutionale pe verticala si orizontala.

  • Cresterea rolului Prefecturii in monitorizarea implementarii programelor cu finantare externa; imbunatatirea nivelului de cooperare cu Agentiile de Dezvoltare Regionala.

3.2. IMBUNATATIREA ACTIVITATII SERVICIILOR DECONCENTRATE

3.2.1. CRESTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE COORDONATE DE PREFECTURA

Acest obiectiv se va realiza prin stimularea cooperarii dintre autoritatile publice locale in scopul asigurarii respectarii intereselor cetatenilor si aplicarii acquis-ului comunitar la nivel teritorial. Aceasta activitate trebuie orientata spre realizarea componentelor dezvoltarii locale durabile.

Pentru optimizarea activitatii serviciilor descentralizate consideram ca se pot organiza activitati comune de catre anumite structuri ale serviciilor descentralizate, in scopul realizarii unor obiective de interes public general. Aceasta presupune implicit, finantarea acestor actiuni prin programe externe si redistribuirea unor venituri proprii intre structurile serviciilor publice. Institutia Prefectului, coordonand activitatea acestor servicii publice pe plan local, va urmari optimizarea activitatii acestora si va stabili actiuni si masuri corespunzatoare. Astfel, Prefectura ar putea interveni concret pentru a determina serviciile publice sa desfasoare activitati eficiente, in slujba cetatenilor si a colectivitatilor locale. Aceasta implicare presupune transformarea rolului de monitorizare si urmarire a serviciilor publice intr-o activitate concreta, operativa, de coordonare si verificare directa a rezultatelor activitatilor desfasurate in interesul colectivitatii.

3.2.2. MONITORIZAREA PROCESULUI DE DESCENTRALIZARE A SERVICIILOR PUBLICE LOCALE:

In conformitate cu prevederile art.7.3. din legea 215/2001 " autoritatile centrale nu pot conferi sau impune cea mai mica responsabilitate colectivitatilor locale, in cadrul procesului de descentralizare al unor servicii publice sau de creare de noi servicii publice, fara a le garanta punerea la dispozitie de mijloace financiare cere sa le permita sa exercite aceste responsabilitati ".

Art. 9 din aceiasi lege prevede ca " in cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele si judetele au dreptul la venituri proprii, iar aceste venituri trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile prevazute de lege ".

Colectivitatile locale depind insa in continuare foarte mult de subventiile de la bugetul de stat. In cadrul procesului de descentralizare, un mare numar de servicii publice a fost transferat catre colectivitatile locale, fara mijloacele financiare si fara o pregatire prealabila. Colectivitatile locale trebuie sa fie consultate in ceea ce priveste atribuirea unor resurse redistribuite de la bugetul de stat, care trebuie sa se realizeze pe baze legale, echitabile. Pentru realizarea acestei prioritati este necesara organizarea de cursuri de pregatire de specialitate pentru personalului responsabil cu fundamentarea cererilor financiare. Este deci, foarte importanta transferarea echilibrata si eficienta a resurselor financiare de la stat la nivelul judetului, pentru activitati precum: evidenta populatiei si organizarea acesteia ca serviciu comunitar, organizarea serviciului comunitar pentru situatii de urgenta, evidenta pasapoartelor. Este necesara sprijinirea consolidarii autonomiei administrative si financiare a serviciilor publice deconcentrate si ca urmare a preluarii activitatilor spitalelor si unitatilor de invatamant si cultura.

Inainte de a se efectua transferul serviciilor catre autoritatile locale sau inainte de a se crea noi servicii, trebuie sa fie indicate sursele financiare necesare, in cadrul unei strategii coerente de descentralizare.

Responsabilitatile si obiectivele trebuie sa fie clar stabilite. Cel mai indicat ar fi sa se faca o evaluare prealabila pentru a se determina numarul optim de servicii care sa fie descentralizate si resursele financiare necesare functionarii optime a acestora. Acest proces va trebui monitorizat periodic, iar strategia ajustata ori de cate ori rezistenta la schimbare a sistemului sau insuficienta surselor financiare franeaza procesul. Vor trebui organizate Programe de pregatire specifice pentru functionarii administratiilor locale implicate in procesul de descentralizare.

O situatie speciala o reprezinta responsabilitatea Administratiei Locale de asigurare a unor conditii specifice pentru ca acesta sa poata indeplini o dubla functie : respectarea intereselor de stat si, in acelasi timp, reprezentarea si promovarea intereselor cetatenilor, asa cum sunt exprimate in cadrul exercitiului autonomiei locale. O alta problema care trebuie rezolvata este realizarea inventarierii patrimoniului public si privat al autoritatilor publice locale din judet.

Strategia Guvernului privind Accelerarea Reformei in Administratia Publica, cu sprijinul Programelor PHARE 2002 si ale Bancii Mondiale, urmareste sa consolideze capacitatea administratiei publice in vederea realizarii descentralizarii fiscale de la administratia centrala catre autoritatile locale, prin transferul competentelor privind administrarea anumitor activitati, ceea ce va genera resurse financiare autonome la nivel local. Proiectele au in vedere imbunatatirea capacitatii administratiilor publice locale de a implementa si elabora proiecte de calitate in domenii considerate ca fiind de o reala importanta pentru promovarea dezvoltarii economice si sociale autosustinute, pe baze juridice, precum si profesionalizarea personalului responsabil cu pregatirea si fundamentarea cererilor financiare prin :

- participarea la activitatea de elaborare a propunerilor privind procesul de descentralizare fiscala;

- elaborarea, impreuna cu structurile specializate, a unor propuneri pentru imbunatatirea sistemului de colectare a impozitelor locale;

- participarea la cursuri de pregatire profesionala pentru personalul din administratia publica locala cu responsabilitati in pregatirea bugetelor locale;

- participarea la activitatile legate de analiza si evaluarea impactului capitalului local si a investitiilor in infrastructura localitatii.



3.2.3 PRIORITATI SECTORIALE

In ceea ce priveste implementarea legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar, Raportul Comisiei Europene pe anul 2002 evalueaza capacitatea administratiei publice si identifica prioritatile pentru principalele domenii de activitate :

                    Respectarea reglementarilor referitoare la situatia subventiilor nenotificate si a subventiilor existente, in conformitate cu regimul subventiilor de stat aliniat la prevederile legislatiei comunitare.

                    Rezolvarea cu prioritate a problemelor structurale cu care se confrunta sectorul energetic: neplata facturilor energetice, restructurarea societatii;

                    "Termoelectrica" si ameliorarea eficien tei retelelor energetice. Politica actuala ar trebui axata pe productia si economisirea energiei si pe reducerea treptata a arieratelor din economie, pana la eliminarea totala. Trebuie luate masuri pentru aplicarea integrala si la timp a legislatiei privind sectorul energetic si pentru constituirea progresiva a nivelurilor de stocuri petroliere necesare;

                    Accelerarea incasarii taxelor, impozitelor si crearea sistemelor functionale de rambursare in scopul reducerii fraudelor privind rambursarea TVA;

                    Adaptarea metodologiilor statistice la acquis- ul comunitar si ameliorarea calitatii, exactitatii si prelucrarii datelor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru realizarea circuitelor reale de colectare a datelor statistice si pentru dezvoltarea calitatii si capacitatii personalului din cadrul administratiei statistice;

                    Fixarea de termene realiste si prevederea costurilor necesare aplicarii legislatiei privind protectia mediului. Acestea nu trebuie propuse decat dupa consultarea institutiilor interesate si responsabile. La nivel local sunt necesare fonduri pentru imbunatatirea situatiei personalului, recrutarea de noi inspectori si pentru pregatirea corecta a acestora;

                    Necesitatea definirii unei baze legale pentru identificarea si clarificarea rolului si responsabilitatilor autoritatilor in vederea constituirii unei structuri administrative capabile sa aplice regulile comunitare si sa asigure repartizarea fondurilor provenite din politicile structurale ale Comunitatii Europene. Trebuie puse in aplicare sisteme si proceduri eficiente de fundamentare, urmarire, gestiune financiara si control a acestor fonduri . In ce priveste capacitatea administrativa trebuie ameliorate abilitatile de programare, in special privind elaborarea si pregatirea proiectelor.

                    Sunt necesare eforturi sustinute in urmatoarele domenii: controlul si respectarea regulilor veterinare si fitosanitare, ameliorarea capacitatii investitiilor pentru a se putea asigura conformitatea cu normele comunitare, in special masuri referitoare la inspectii si controale, restructurarea sistemului agricol si agroalimentar in vederea imbunatatirii competitivitatii si implicit a capacitatii de operare pe Piata Agricola Comunitara.. Alinierea la acquis-ul agricol comunitar nu a fost insotita de o dezvoltare suficienta a structurilor administrative pentru a se asigura aplicarea efectiva a acquisului.

                    Sunt necesare eforturi suplimentare pentru intarirea capacitatii administrative de aplicare si respectare a acquis-ului, in special in domeniul veterinar si fitosanitar. Sunt necesare investitii considerabile pentru finalizarea reformei cadastrale si includerea titlurilor de proprietate in registrului funciar.

                    Mediul juridic si administrativ ramane complicat si limiteaza dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii. Romania respecta, in general, angajamentele luate in acest domeniu. In viitor, Romania ar trebui sa puna in practica un plan de actiune pentru eliminarea obstacolelor intalnite de IMM si pentru imbunatatirea mediului juridic si administrativ.

                    Descentralizarea procesului de finantare a invatamantului pre-universitar si transferarea acestuia in sarcina autoritatilor locale, care a avut loc in cursul anului 2001, a fost pusa in practica fara probleme majore. Introducerea unui an obligatoriu de invatamant prescolar se afla in stadiu de proiect pilot. Romania trebuie sa faca eforturi pentru a incheia procesul de aliniere la acquis-ul comunitar in domeniul invatamantului si sa urmareasca ca initiativele ce vizeaza procesul de reforma sa fie insotite de o finantare adecvata.

In domeniul fortei de munca, trebuie sa se urmareasca planificarea strategica a resurselor umane si financiare, pentru a se realiza o utilizare mai buna a fondurile publice. Sunt necesare eforturi pentru delimitarea responsabilitatilor institutionale ale organelor si autoritatilor publice.

                    Dificultatea realizarii unei protectii sociale reale in Romania se datoreaza in special situatiei economice, dar si eficientei scazute de a percepe cotizatiile pentru fondul de asigurari sociale, lipsei de personal calificat si a colaborarii intre ministere. La nivel local, repartizarea responsabilitatilor ramane confuza si fragmentata, iar structurile locale nu dispun de personal suficient. Este urgenta elaborarea unei strategii nationale comune in domeniul insertiei sociale.

                    Sunt necesare eforturi pentru transpunerea legislatiei comunitare in domenii cum ar fi creditul pentru consum, regimul de folosinta partiala, actiunile de suspendare, vanzarile de bunuri de consum si garantiile asociate. Trebuie pus accentul pe aplicarea legislatiei actuale, ceea ce implica functionarea eficienta a structurilor administrative existente. Ar trebui dezvoltat rolul asociatilor de consumatori, consultarea acestora in elaborarea si punerea in practica a politicii privind protectia consumatorilor.

                    Romania trebuie sa-si concentreze eforturile pe dezvoltarea institutiilor capabile sa aplice noua legislatie si pe cautarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea investitiilor mari, indispensabile aplicarii acquisului comunitar. Eforturi suplimentare sunt, de asemenea, necesare pentru aplicarea acquis-ului in domeniul transportului rutier si a realizarii coridoarelor europene.

                    S-au realizat progrese semnificative in domeniul justitiei si afacerilor interne, dar insuficiente in privinta emigrarilor, a traficului si consumului de droguri. Capacitatea administrativa de aplicare a acquis - ului in domeniu ramane totusi scazuta.

In domeniul cooperarii politienesti si a luptei impotriva criminalitatii organizate, trebuie aplicata legislatia recent adoptata precum si reforma rapida si efectiva a politiei. Increderea populatiei in politie ramane scazuta. Trebuie depuse eforturi pentru realizarea unei apropieri mai bune de cetateni.

                    In privinta luptei impotriva fraudei si a coruptiei, ineficienta masurilor de prevenire si lupta impotriva delictelor legate de coruptie ramane o problema delicata. Prevenirea prin transparenta si responsabilizare este la fel de importanta ca represiunea.

                    Vor trebui revazute criteriile care stabilesc modalitatile de selectare a afacerilor care trebuie investigate. Romania trebuie sa intensifice pregatirea pentru a se alinia la Conventia din 1995 privind protectia intereselor financiare ale Comisiei Europene si sa accelereze adoptarea legislatiei in domeniu. Toate aspectele din conventie sunt ratificate si trebuie sa fie puse in practica.

                    Traficul cu droguri ramane o problema dificila de rezolvat. In acest scop trebuie intarita capacitatea administrativa de coordonare a serviciilor responsabile pentru respectarea legii, in special politia si vama. Sunt necesare eforturi considerabile pentru alinierea legislatiei si mai ales pentru intarirea capacitatii administrative de aplicare a legislatiei.

3.2.4. MONITORIZAREA IMPLEMENTARII LEGISLATIEI ARMONIZATE CU ACQUIS- UL COMUNITAR:

Procesul de pregatire a administratiei publice locale pentru integrarea in Uniunea Europeana trebuie intensificat, avand in vedere perioada scurta care a mai ramas pana la data la care Romania va fi admisa ca stat membru al Uniunii Europene. In vederea aderarii Romaniei la UE in anul 2007, pana la sfarsitul anului 2004 trebuie finalizat planul de dezvoltare pentru perioada 2007-2013, plan care va fi negociat cu Comisia Europeana si in baza caruia vor fi acordate Romaniei fondurile structurale dupa aderare.

Acest plan trebuie sa aiba agregate atat necesitatile autoritatilor locale, cat si cele ale autoritatilor centrale iar realizarea acestui plan va fi monitorizata de Comisia Europeana.

20

Pentru indeplinirea sarcinilor ce deriva din documentele programatice privind aderarea la Uniunea Europeana avem in vedere realizarea urmatoarelor activitati:

                    Elaborarea Planului local de masuri pentru integrare europeana, pe baza propunerilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si a structurilor de integrare europeana respectiv consiliile locale pentru perioada 2004- 2006, in conformitate cu PNAR si Parteneriatul pentru Aderare.

                    Elaborarea si implementarea Planurilor lunare si anuale proprii ale Directiei pentru Integrare Europeana si Relatii Externe.

                    Monitorizarea permanenta a masurilor si actiunilor incluse in planurile

mai sus mentionate, evaluarea si prezentarea rezultatelor obtinute, prin analize, comunicari, rapoarte, sinteze.

                    Analizarea periodica a actelor normative avizate de Ministerul Integrarii Europene, publicate in Monitorul Oficial, cu relevanta si impact in procesul de aderare, in vederea stabilirii unor masuri concrete pentru implementarea acestora.

                    Impulsionarea accesarii si utilizarii fondurilor de pre-aderare acordate de UE.

                    Imbunatatirea comunicarii privind activitatea de implementare la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis- ul comunitar.

                    Mediatizarea actiunilor care au legatura cu procesul de integrare, in vederea cresterii vizibilitatii procesului de aderare, prin conferinte, comunicate de presa, etc.

                    Consultarea si implicarea societatii civile (ONG-uri, sindicate, patronate, universitati, camere de comert, etc) in actiunile care au ca obiect de activitate pregatirea pentru integrare europeana.

                    Participarea la campania de informare publica organizata de Agentia

de Strategii Guvernamentale.

3.3. IMBUNATATIREA CALITATII SERVICIILOR

CU IMPACT DIRECT ASUPRA CETATEANULUI

In domeniul imbunatatirii calitatii serviciilor cu impact direct asupra cetatenilor, Prefectura Judetului Gorj, prin intermediul aparatului propriu de specialitate, are ca prioritati:

- cresterea transparentei decizionale prin consultarea si implicarea mai larga a societatii civile in procesul decizional, inclusiv in cel ce are ca rezultat adoptarea de acte normative, dezvoltarea unui dialog permanent intre autoritati si societatea civila;

- extinderea accesului cetatenilor la informatiile publice de interes national sau local, prin intermediul internetului;

- organizarea mai eficienta a spatiilor destinate serviciilor de relatii cu publicul;

- solutionarea eficienta, profesionista si in timp optim a solicitarilor si sesizarilor petentilor;

- asigurarea ordinii si linistii publice, cresterea gradului de siguranta a cetatenilor;

- prevenirea si dezamorsarea eficienta si in timp optim a conflictelor sociale;

- dialog permanent si constructiv cu grupurile dezavantajate, minoritatile si grupurile de interese;

- adoptarea de catre functionarii publici a unei atitudini profesioniste, politicoasa si eficienta in relatiile cu cetatenii;

- actualizarea permanenta a paginii Web a Prefecturii cu informatii relevante si utile;

- simplificarea procedurilor administrative, informatizarea completa a activitatii de registratura , comunicare a deciziilor si arhivare;

- urgentarea eliberarii mai rapide a titlurilor de proprietate cu respectarea legalitatii si evitarea actiunilor in instante;

- informarea opiniei publice asupra derularii procesului de reforma prin intermediul mijloacelor de comunicare in masa;

- initierea si dezvoltarea unor parteneriate de actiune comuna cu Inspectoratul Scolar Gorj, Inspectoratul de Politie Gorj, Directia de Sanatate Publica Gorj, AJOFM si alte institutii descentralizate, reprezentantii bisericii, ONG-urilor, patronate, sindicate, pentru desfasurarea de activitati specifice in domeniul protectiei copilului si persoanelor cu handicap, imbunatatirea serviciilor medicale si sociale, reconversiei si reinsertiei profesionale, sprijinirea grupurilor puternic dezavantajate;

- popularizarea serviciilor oferite de catre institutiile specializate ale Consiliului Judetean Gorj in domeniul protectiei copilului si al persoanelor cu handicap;

- tiparirea si difuzarea de afise, pliante, reviste pentru prevenirea abuzurilor de orice fel asupra acestor categorii defavorizate de persoane;

3.4 IMBUNATATIREA COOPERARII INSTITUTIONALE:

Este necesar sa fie stabilite si aplicate reguli simple si obiective pentru punerea in functiune a unui flux de informatii coerent si a unui sistem electronic de comunicare, cu institutiile coordonate de Prefectura, cu Consiliul Judetean si Consiliile Locale, precum si cu institutiile centrale, avand in vedere prevederile legale privind acest mod de comunicare. Pentru imbunatatirea cooperarii institutionale se impune luarea urmatoarelor masuri:

- imbunatatirea comunicarii, colaborarii si circuitului informational intre Prefectura, Consiliul Judetean Gorj si alte prefecturi si consilii judetene pentru promovarea si dezvoltarea unor proiecte de interes comun;

- preocuparea comuna pentru implementarea si implicarea in programe comunitare;

- eficientizarea raporturilor dintre Prefectura, autoritatile publice judetene si cele din comune, orase si municipii;

- participarea la actiuni si structuri asociative constituite in tara si diverse regiuni din Europa;

- dezvoltarea unor relatii de colaborare internationala si transfrontaliera puternice;

- participarea la dezvoltarea parteneriatelor regionale, a programelor si sistemelor de implementare alaturi de celelalte autoritati ale administratiei publice locale si institutii descentralizate;

- sprijinirea implementarii programelor si a proiectelor regionale in cadrul Proiectului intitulat "Centrul Multifunctional Oltenia", promovat in parteneriat de catre Agentia pentru Dezvoltarea Regionala S-V Oltenia, C.J.Gorj, C.J.Dolj, C.J.Mehedinti, C.J.Valcea Agentia de Dezvoltare Valcea, Regione Lazio, CPL Roma si Geumacs Consulting, aprobat de Guvernul Italiei in data de 13 decembrie 2002.Una din componentele acestui proiect o reprezinta - instruirea personalului din administratiile publice locale in identificarea si pregatirea de proiecte pentru a accesa fondurile de pre-aderare si Fondurile Structurale dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

- promovarea initiativei constituirii unui Centru de Relatii intre Administratia Publica Locala si ONG-uri, organism ce va facilita conlucrarea in domenii de interes comun. Scopul centrului este constituirea unui parteneriat real si eficient intre administratie si ONG-uri, plecand de la ideea comuna de gestionare eficienta a avutului si banului public, necesitatea unei redistribuiri optime a responsabilitatilor intre institutiile guvernamentale, patronale si neguvernamentale, obtinerea de finantari pentru diverse proiecte, ajutor la specializarea unor functionari publici.

- implementarea si monitorizarea aplicarii in judet a masurilor necesare pregatirii aderarii Romaniei la Uniunea europeana impreuna cu celelalte autoritati locale si cu serviciile publice descentralizate.

Continuarea si extinderea colaborarii in domeniul dezvoltarii regionale si a cooperarii intre regiunile Europei prin: programe comune cu judetele limitrofe, in colaborare cu Comitetului Regional pentru elaborarea Planului de dezvoltare regionala, pregatirea autoritatilor locale in vederea accesarii Fondurilor Structurale incepand cu 2007, continuarea dezvoltarii legaturilor de prietenie si colaborare cu autoritati si institutii similare din alte state, reprezinta prioritati ale activitatii noastre curente actuale si de perspectiva.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Administratie


Demografie
Stiinte politice


Impactul profesionalizarii relatiilor publice asupra specialistilor din domeniu
Scurt istoric si aspecte de drept comparat
Raport de analiza referitor la situatia Spitalului Municipal Pitesti si a modalitatii de implementare a schimbarii
Functia publica in dreptul intern si comunitar
Formarea specialistului in Relatii Publice
ORGANIZAREA SI DESFASURAREA SEDINTELOR DE CONSILIU LOCAL
PREZENTAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL DIN CADRUL PRIMARIEI SECTORULUI 2
Formele de activitate ale autoritatilor administratiei publice
Principalii precursori ai stiintei administrative
Factorii care influenteaza organizarea si functionarea sistemelor administrative