Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
» INSTITUTII POLITICE SI INSTITUTII ADMINISTRATIVE - TEST GRILA


INSTITUTII POLITICE SI INSTITUTII ADMINISTRATIVE - TEST GRILA




INSTITUTII POLITICE SI INSTITUTII ADMINISTRATIVE - TEST GRILA

1. Trasaturile comune ale tuturor acceptiunilor termenului de institutie se regasesc in continutul notiunii de institutie politica si sunt urmatoarele:

a. institutia politica nu este formata dintr-un colectiv de indivizi

b. institutia politica actioneaza in mod permanent pentru realizarea unui interes public si are un caracter  stabil

c. modul de constituire si atributiile institutiei politice sunt prevazute intr-un act cu valoare constitutionala si nu dispun de autoritate




2. Conceptul de institutii politice, in sens larg, se refera la:

a. crearea unui condominiu intre dreptul constitutional si politica

b. organismele de guvernare (parlament, presedinte, guvern si prim-ministru) si partidele politice

c. rezultanta jocului fortelor politice intr-un anumit cadru constitutional si politic

3. Conceptul de institutii politice, in sens restrans, se raporteaza la:

a. exclusiv la stat (parlament, presedinte, guvern, prim-ministru)

b. determinarile istorice, ideologice, economice si politice intr-un anumit stat.

c. Institutiile care fac parte din societatea civila si care au legatura cu executarea puterii statale

4. Critica teoriei clasice a separatiei puterilor are in vedere urmatoarele aspecte:

a. inadaptarea teoriei separatiei in regimurile pluraliste, neputand exprima realitatea politica

b. fantastica sa rezonanta sociala, polita si morala

c. rigiditatea separatiei puterilor in stat

5. Identificati trasaturilor generale ale puterii organizate statal:

a. puterea de stat este o putere politica

b. puterea de stat este o putere de constrangere, o putere sociala, organizata si suverana in exprimarea si realizarea vointei guvernantilor ca vointa de stat

c.  exprima relatiile sociale dintre clase, natiuni si alte grupuri sociale precum si relatiile acestora cu indivizii in lupta pentru putere

6. Statul, ca putere politica organizata, presupune:

a.  analiza statului ca ordine sociala, in care diferenta dintre guvernanti si guvernati constituie elementul definitoriu

b. caracterizarea statului ca persoana morala publica, in sensul de centru organizat de interese legitime si juridic protejate

c. analiza statului ca o suma a elementelor sale componente

7. Statul, ca institutie, presupune:

a. caracterizarea statului drept una din institutiile prin care puterea se poate realiza

b. analiza statului pe ideea de putere, considerata ca o putere de constrangere

c. analiza statului ca fiind supus imediat dreptului international si eficient, in ansamblu si in  general

8. Statul, ca ordine juridica, presupune:

a. considerarea statului ca un sistem de notiuni juridice, o ordine juridica, o comunitate instituita prin drept

b. considerarea statului ca o ordine juridica, relativ centralizata, limitata in domeniul sau de validitate temporala si spatiala si supus in mod imediat dreptului international, eficient in  ansamblu si in general

c. analiza statului ca persoana juridica de drept public

9. Folosind criteriul modalitatii de exercitare a puterii de stat, identificati evolutia formarii statelor,  in abordare diacronica:

a. statul suveran, statul absolutist, statul totalitar, statul de drept si national

b. statul feudal, statul absolutist, statul de drept si national, statul de drept si social

c. statul feudal, statul totalitar, statul capitalist

10. Conceptul de legitimitate a statului are un continut complex si presupune analiza urmatoarelor aspecte:

a. legitimitatea puterii de stat rezulta din principiul democratiei si din cel al majoritatii

b. daca statul este considerat concept politic, legitimitatea acestuia rezulta din explicatiile privind puterea constituanta

c. daca statul este considerat ca subiect de drept, legitimitatea acestuia rezulta din explicatiile privind capacitatea juridica

11. Conceptul de functii ale statului exprima:

a. legatura logica dintre un anumit tip de activitate umana desfasurata in cadrul unui stat si finalitatea in vederea realizarii careia respectiva activitate este organizata si desfasurata

b. raportul dintre modalitatile concrete de organizare a cetatenilor si scopul in vederea caruia au realizat o ordine juridica institutionalizata

c. faptul ca functiile statului se concretizeaza in acte juridice

12. Dupa criteriul realizarii puterii in cadrul societatii organizate in stat sau in raporturile dintre entitati cu similarele sale, functiile statului se clasifica in:

a. functii interne si externe

b. functii mixte,

c. functii economice, functii culturale, functii sociale

13. In raport de continutul concret al activitatii statale desfasurate in vederea realizarii unui anumit scop, functiile statului se clasifica in:

a. functii economice, functii sociale si functii culturale

b. functii executive, functii legislative si functii jurisdictionale

c. functii interne si functii externe 

14. In functie de principalele activitati umane prm care se infaptuieste puterea de stat, functiile statului sunt:

a. functii sociale si functii represive

b. functii mixte

c. functii legislative, functii executive si functii jurisdictionale

15. Statul este analizat ca o suma a trei elemente:

a. teritoriu, populatie si suveranitate

b. functia legislativa, functia executiva si functia judecatoreasca

c. functia interna, functia externa si functia mixta

16. Suveranitatea, ca atribut al statului, este analizata sub urmatoarele acceptiuni:

a. suveranitatea absoluta si suveranitatea delegata

b. suveranitatea poporului, suveranitatea nationala si suveranitatea de stat

c. suveranitatea poporului absoluta, suveranitatea delegata si suveranitatea parlamentara

17. O reglementare cu valoare de principiu este cea cuprinsa in art 102 din Constitutia Romaniei, care prevede ca Guvernul:

a. potrivit programului sau de guvernare acceptat de parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice

b. este un organ unipersonal care formeaza puterea executiva

c. realizeaza medierea intre puterile statului

18. Din prevederile art 102 al Constitutiei Romaniei, deducem dublul rol al Guvernului, si anume:

a. cel politic si cel de conducere la nivel 'superior' al activitatii administrative

b. cel politic si cel legislativ

c. cel executiv si cel legislativ

19. Potrivit Constitutiei Romaniei, rolul Guvernului se realizeaza potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament. Acceptarea programului inseamna:

a. un transfer de' responsabilitate catre Parlament

b. obligativitatea realizarii programului de catre Guvern

c. raspunderea pentru indeplinirea lui apartine atat Parlamentului cat si Guvernului

20. Potrivit art 103 din Constitutia Romaniei, coroborat cu art 85 din Constitutie, procedura de investitura se deruleaza in patru etape, si anume:

a. desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru, solicitarea votului de incredere, acordarea votului de incredere si numirea Guvernului

b. desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru, solicitarea votului de incredere, acordarea votului de incredere si numirea primului-ministru

c. desemnarea Guvernului, solicitatea votului de incredere, acordarea votului de incredere si numirea Guvernului

21. Pentru intreaga sa activitate, Guvernul raspunde, din punct de vedere politic, numai in fata:

a. Presedintelui Romaniei

b. Parlamentului Romaniei

c. Inaltei Curti de Casatie si Justitie

22. In legatura cu raspunderea penala, in art 109 alin 2 din Constitutie se prevede ca:

a. numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor

b. numai Presedintele Romaniei are dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor

c. numai Camera Deputatilor si Senatul au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor

23. In legatura cu raspunderea civila a membrilor Guvernului:

a. sunt prevazute reguli clare in Constitutie

b. aceasta problema ramane sub incidenta dreptului comun

c. membrii Guvernului raspund civil pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor

24. Analizand raporturile dintre administratia publica si partidele politice, putem formula o observatie improtanta, si anume:

a. partidele si formatiunile politice se subordoneaza administratiei publice

b. partidele si formatiunile politice nu se subordoneaza administratiei publice

c. vointa partidelor si formatiunilor politice se poate impune administratiei publice

25. Teza apolitismului administratiei publice apare ca rezultanta logica a constatarii realitatii potrivit careia:

a. administratia publica isi realizeaza functiile in baza legitatilor proceselor generale si specifice de conducere a activitatii administrative a statului si a colectivitatilor locale

b. aceste reguli nu fac abstractie de caracterul puterii politice, de culoarea politica a partidului de guvernamant

c. este o simpla teorie care nu are legatura cu realitatea

26. Actiunea legislativului asupra administratiei se poate exprima in diverse forme, cum ar fi:

a. din punct de' vedere functional, administratia publica se subordoneaza activitatii legiuitoare

b. legislativul nu este autorizat sa stabileasca structurile organizatorice si modul de functionare al administratiei

c. legislativul nu poate numi autoritatile administratiei publice si conducerile acestora

27. Pornind de la ideea ca limitele si caracterul administratiei depind de regimul politic si de forma de guvernamant, vom observa ca:

a. administratia nu poate fi conceputa in afara organizarii statale a societatii

b. administratia publica poate fi separata de drept

c. administratia publica nu se subordoneaza autoritatii legiuitoare din punct de vedere functional

28. In cadrul relatiilor dintre administratia publica si puterea legislativa, administratia publica:

a. se supraordoneaza fata de normele juridice

b. se subordoneaza fata de normele juridice

c. poate fi separata de drept

29. Intr-o analiza detaliata a raporturilor dintre administratia publica si mediul juridic, ce principii se desprind din legislatia noastra cu privire la organizarea si functionarea administratiei publice?

a. principiul suveranitatii nationale, principiul separatiei puterilor in stat, principiul legalitatii, egalitatea in drepturi a cetatenilor

b. pluralismul politic, siguranta persoanei, libera circulatie si dreptul la munca

c. libertatea constiintei, dreptul la greva, accesul la cultura, siguranta persoanei

30. Dintr-o perspectiva istorica putem afirma ca raporturile dintre puterea politica si  administratie:

a. au evoluat intr-un sens favorabil administratiei

b. au evoluat intr-un sens favorabil puterii politice

c. au evoluat in sensul echilibrului

31. Analiza formelor de control ne-a aratat ca Parlamentul dispune de numeroase si variate mijloace de control ca sa verifice buna functionare a administratiei publice, atat mijloace traditionale cat si forme noi de control. In categoria mijloacelor traditionale putem mentiona:

a. exercitarea competentelor legislative, intrebarile, comisiile parlamentare

b. controlul politic, cotrol direct si control indirect

c. delegatiile permanente si reprezentarea deputatilor si senatorilor in organisme extraparlamentare

32. Pe langa formele de control exercitate direct de catre cei alesi functioneaza si un control indirect, prin, care mai multe institutii asigura informarea puterii politice cu privire la functionarea administratiei. Putem distinge trei asemenea institutii, si anume:

a. organele puterii judecatoresti, organe ce sunt subordonate puterii executive si organe administrative autonome

b. Curtea Constitutionala, Secretariatul General al Guvernului si Departamentul pentru relatia cu Parlamentul

c. Organele cu vocatie jurisdictionala, organele ce nu sunt subordonate puterii executive si autoritatile administrative independente

33. Intr-una din categoriile de organe ce asigura informarea puterii functionarii administratiei am inclus 'autoritatile administrative din randul carora fac parte:

a. Curtea de Conturi, Curtea Constitutionala

b. Avocatul Poporului, organele colegiale care au drept misiune controlul anumitor aspecte ale activitatii administrative sau al anumitor servicii (Consiliul Legislativ, Consiliul Audiovizualului)

c. Comitete, comisii speciale de ancheta, inspectorate

34. In relatiile dintre administratia de stat si puterea locala, orice miscare de descentralizare are consecinta directa sau indirecta asupra administratiei de stat. Cel mai adesea, aceste consecinte sunt vizibile asupra competentelor sale, cum ar fi:

a. intarirea puterii locale genereaza, inevitabil, reducerea competentelor statului

b. orice repartitie noua intre stat si colectivitatile teritoriale are drept consecinta o redistribuire a competentelor in cadrul administratiei de stat

c. intarirea puterii locale determina o dezvoltare a competentelor statului

35. Putem afirma ca, desi aparent, descentralizarea si interventionismul sunt miscari independente, in realitate ele s-au dezvoltat:

a. direct proportional

b. invers proportional

c. fara sa tina cont de realitatile economice, sociale si culturale ale colectivitatilor teritoriale

36. Ce reprezinta descentralizarea?

a. o modificare a centralizarii

b. o crestere a centralizarii

c. o crestere a descentralizarii

37.Relatiile intre descentralizare si deconcentrare, in plan practic, pot fi definite astfel:

a.  descentralizarea are drept consecinta accelerarea tendintei spre deconcentrare

b. descentralizarea si deconcentrarea sunt complementare

c. descentralizarea si deconcentrarea evolueaza simultan 

38. Traditional, organismul specializat prin care se rezolva intr-un anumit domeniu sau altul sarcinile guvernarii, poarta denumirea de:

a. minister

b. departament

c. agentie

39. Structura organizatorica a ministerelor, in functie de volumul, complexitatea si specificul activitatii acestora, poate sa cuprinda:

a. birouri, servicii, directii, directii generale, departamente

b. comisii, comitete, grupuri

c. comisii permanente, comisii de mediere, comisii speciale

40. Potrivit art 116 alin 1 din Constitutia Romaniei ministerele sunt:

a. organe de specialitate ale administratiei publice centrale

b. autoritati / institutii administrative autonome

c. organe de specialitate fara personalitate juridica

41. Coordonarea aparatului administrativ al ministerelor se exercita de catre:

a. secretari de stat

b. subsecretari de stat

c. ministrii

42. In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a functiei:

a.  primul ministrul revoca si numeste ministrii

b. Presedintele Romaniei revoca si numeste ministrii la propunerea Primului-ministru

c. Presedintele Romaniei revoca si numeste ministrii fara a avea nevoie de propunerea Primului-ministru

43. Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor organelor de specialitate din subordinea ministerului si a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate se fac de:

a. ministru

b. ministru cu avizul consultativ al prefectului

c. ministru cu avizul primului-ministru

44. La nivelul ministerului, pe langa ministrii, functioneaza ca organ consultativ si:

a. colegiul ministerului

b. secretarul general

c. secretarii generali adjuncti

45. Ministerele au, de regula, structuri centrale, ce formeaza aparatul propriu, precum si structuri exterioare care se prezinta sub forma:

a. unor servicii deconcentrate si organe de specialitate

b. institutii speciale

c. servicii de control

46. Serviciile deconcentrate au fost calificate de doctrina de specialitate ca fiind:

a.  servicii integrate in ierarhia administratiei publice ministeriale, dar cu o competenta teritoriala limitata la unitatea administrativ-teritoriala

b. servicii integrate in ierarhia administratiei publice ministeriale, fara a avea competenta teritoriala limitata

c. structuri exterioare sub forma unor organe de specialitate

47. Constitutia Romaniei prevede in art 119 alin 1 ca administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile:

a. centralizarii si autonomiei locale

b. descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice

c. legalitatii, umanismului si egalitatii de drepturi

48. Potrivit art 122 alin 2 din Constitutia Romaniei, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice din unitatile administrativ­teritoriale sunt conduse de:

a. primar

b. Consiliul Judetean

c. Prefect

49. Serviciile publice deconcentrate sunt:

a.  ministerele si celelalte organe centrale

b. strucutri centrale prin care ministerele isi realizeaza competenta la nivel national

c. organe de specialitate

50. Autoritatile sau institutiile administrative autonome sunt in relatii de:

a.  subordonare fata de guvern

b. independenta fata de Guvern

c. subordonare fata de ministere

51. Constitutia Romaniei din 1991, precum si o serie de acte legislative ulterioare au infiintat numeroase autoritati administrative autonome, care sunt:

a. dependente fata de Guvern

b. dependente fata de Parlament

c. dependente de ministere

52. Autoritatile si institutiile administrative autonome se incadreaza in categoria organelor:

a. legislative ale statului

b. executive ale statului

c. administrativ-jurisdictionale ale statului

53. Autoritatile si institutiile administrative autonome sunt conduse de persoane:

a.  care fac parte din Guvern si sunt numite de Presedintele Romaniei

b. care nu fac parte din Guvern dar sunt numire de Presedintele Romaniei

c. care nu fac parte din Guvern si nici nu sunt numite de Presedintele Romaniei pe baza unui vot de incredere dat de Parlament

54. Institutiile autonome ale administratiei publice exercita atributiile sub controlul:

a. guvernului

b. camerelor parlamentului sau al unor comisii permanente ale acestuia

c. ministerelor

55. Actele administrative adoptate sau emise de institutiile administrative autonome:

a. pot fi anulate de Guvern

b. sunt supuse controlului Guvernului

c. sunt sustrase controlului Guvernului si, uneori, oricarei forme de control.

56. Actele administrative ale institutiilor administrative autonome sunt in principiu:

a. hotarari, regulamente, avize, decizii

b. ordonante, hotarari, sentinte

c. ordonante, hotarari, mesaje, declaratii

57. In prezent, in Romania, toate institutiile administrative autonome:

a. au personalitate juridica iar sefii lor le reprezinta in raporturile cu celelalte persoane juridice si fizice si au calitate de ordonatori principali de credite

b. nu au personalitate juridica, iar sefii lor le reprezinta in raporturile cu celelalte persoane fizice si juridice si nu au calitatea de ordonatori principali de credite





c. sunt subordonate Parlamentului, care poate cere angajarea raspunderii politice sau juridice a acestora

 58. Potrivit Constitutiei si legilor proprii de organizare si functionare, institutiile administrative autonome se afla sub controlul:

a. exclusiv al Parlamentului, caruia ii prezinta rapoarte de activitate, pentru care Parlamentul nu poate cere angajarea raspunderii politice sau juridice a acestora

b. exclusiv al Parlamentului, caruia ii prezinta rapoarte de activitate si pentru care Parlamentul poate cere angajarea raspunderii politice sau juridice a acestora

c. Parlamentului si Guvernului, carora le prezinta rapoarte de activitate

59. Potrivit act 123 din Constitutia Romaniei, prefectul este:

a. reprezentantul Guvernului la nivel de judet

b. o autoritate administrativa autonoma

c. reprezentantul orasului, municipiului sau comunie in relatia cu alte autoritati publice

60. Din prevederile constitutionale si din prevederile Legii 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, desprindem urmatoarele trei calitati ale prefectului:

a. reprezentant al guvernului, sef al serviciilor publice deconcentrate ale statului din unitatile administrativ-teritoriale si autoritate de tutela administrativa pentru supravegherea respectarii legii de catre autoritatile administratiei publice locale

b.o autoritate administrativa autonoma, sef al serviciilor publice deconcentrate ale statului si autoritate de tutela administrativa pentru supravegherea respectarii legii de catre autoritatile administratiei publice locale

c.reprezentantul administratiei publice locale, sef al serviciilor publice deconcentrate ale statului din unitatile administrativ teritoriale si autoritate de tutela administrativa pentru supravegherea respectarii legii de catre autoritatile administratiei publice locale

61. In optica reglementarilor Legii 340 1 2004 privind institutia prefectului, prefectul este considerat a fiind:

a. supus 'jocului politic', iar functia sa are caracter politic

b. inalt functionar public

c. reprezentant al partidului de guvernamant

62. Ca autoritate de supraveghere a legii de catre autoritatile administratiei publice locale, prefectul:

a. are dreptul sa atace in contencios administrativ orice act al unui consiliu ales, al unui primar sau al oricarui organ executiv, creat, potrivit legii, la nivel judetean, atunci cand apreciaza ca acesta este ilegal

b. nu are dreptul sa atace in contenciosul administrativ orice act al unui consiliu ales sau al unui primar

c. are dreptul sa atace in contencios administrativ orice act al unui consiliu ales, al unui primar, atunci cand apreciaza ca este legal sau ilegal

63. Adjunctul prefectului sau subprefectul este considerat ca fiind:

a. reprezentant al partidului de guvernamant

b. o autoritate supusa jocului politic, iar functia sa are caracter politic

c. inalt functionar public

64. Potrivit legii, subprefectul indeplineste urmatoarele atributii:

a. in numele prefectului exercita atributii in domeniul conducerii serviciilor publice deconcentrate

b. in numele prefectului exercita atributii de conducere operativa a institutiei prefectului

c. asigura conducerea operativa a aparatului de specialitate al institutiei prefectului

65. Potrivit Constitutiei Romaniei, administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul urmatoarelor principii:

a. principiul descentralizarii serviciilor publice, principiul autonomiei locale SI descentralizarii serviciilor publice

b. principiul centralizarii, principiul deconcentrarii si principiul descentralizarii

c. principiul legalitatii, principiul centralizarii si principiul autonomiei locale

66. Prin autonomie locala se intelege, potrivit legii:

a. dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si interesul colectivitatilor locale, treburile publice

b. dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a rezolva, in numele si in interesul colectivitatilor locale, treburile publice si politice

c. autonomia locala este numai fiscala si administrativa, fiind exercitata pe baza si in limita legii

67. Autonomia locala se realizeaza potrivit Legii administratiei publice locale nr 215/2001 prin intermediul:

a. primarului, consiliilor locale, consiliilor judetene

b. primarului, prefectului, consiliilor locale

c. prefectului, primarului, consiliilor judetene

68. Descentralizarea reprezinta:

a. transferul de autoritate si responsabilitate administrativa si financiara de la nivel central la nivel local

b. un principiu de baza a organizarii administratiei locale ce presupune dependenta organelor locale de organele administratiei centrale

c. in realitate o forma a centralizarii, constand in recunoasterea agentiilor statului repartizate pe intreg teritoriul tarii, a unei anumite puteri de decizie

69. Autonomia locala, ca realitate juridica, a variat si variaza dupa mai multi factori, intre care:

a. traditia istorica, cadrul geografic, resursele economice, gradul de instructie civila sau politica si stadiul atins de reglementarile nationale si internationale

b. traditia istorica, resursele economice, sociale si politice, interne si internationale

c. teritoriul populatia, cadrul geografic, stadiul atins de reglementarile nationale SI internationale

70. La ora actuala, ca regula, principiul descentralizarii comporta doua forme:

a. descentralizarea teritoriala si descentralizarea tehnica

b. descentralizarea teritoriala si descentralizarea administrativa

c. descentralizarea economica, descentralizarea etnica, religioasa

71. Descentralizarea teritoriala presupune:

a. existenta unor autoritati locale alese, care au competenta materiala generala

b. existenta unor autoritati locale numite care au competenta materiala generala

c. existenta unor autoritati locale alese care nu au competenta materiala generala

72. Descentralizarea tehnica presupune:

a. existenta unor stabilimente publice locale care presteaza anumite servicii publice, detasate din masa serviciilor prestate de autoritatile statale

b. existenta unor persoane morale de drept public care presteaza anumite activitati ce fac parte din masa activitatilor prestate de autoritatile statale

c. existenta unor autoritati locale alese care au competenta materiala generala

73. Descentralizarea, ca element esential al autonomiei locale, nu poate fi conceputa, in romania, fara existenta unui control din partea statului, numit control de tutela, exercitat de:

a. judecatori

b. functionari sau autoritati ale administratiei de stat

c. parlament

74. Administrarea in mod autonom a unitatilor administrativ-teritoriale se realizeaza de:

a.consilii locale, consilii judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, primari si presedintii Consiliilor Judetene

b. consilii locale, consilii judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, primari si prefecti

c. primari, pesedinti ai consiliilor judetene, consilii locale si prefecti

75. Potrivit legii, consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului  Bucuresti, dispun de:

a. autoritate executiva pentru exercitarea competentelor lor

b. autoritate legislativa

c. autoritate deliberativa

76. Potrivit legii, presedintii consiliilor judetene si primarii dispun de:

a. autoritate legislativa

b. autoritate deliberativa

c. autoritate executiva pentru exercitarea competentelor lor

77. Potrivit legii romane, consiliul judetean are o dubla natura:

a. autoritate a autonomiei judetene si autoritate a administratiei publice locale

b. sef al serviciilor statului din judet si reprezentant al guvernului

c. autoritate de tutela administrativa si autoritate a administratiei publice locale

78. Potrivit legii romane, consiliile locale, consiliile judetene, primarii si presedintii consiliilor judetene, se aleg prin:

a. vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat

b. vot universal, egal, indirect, secret si liber exprimat

c. vot secret indirect

79. Pentru a fi ales consilier, potrivit Constitutiei Romaniei si Legii 67/2004, persoana fizica trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

a. Sa aiba calitatea de alegator, varsta de cel putin 30 de ani, domiciliul in orasul respectiv sau in comuna respectiva, sa nu aiba functia de magistrat, militar activ ori alt functionar caruia ii este interzisa asocierea in partide politice

b. Sa aiba calitatea de alegator, varsta de cel putin 23 de ani, domiciliul in orasul respectiv sau in comuna respectiva, sa nu aiba functia de magistrat, militar activ ori alt functionar caruia ii este interzisa asocierea in partide politice

c. Sa aiba varsta de cel putin 18 ani, dreptul de a alege si de a fi ales, domiciliul in orasul respectiv sau comuna respectiva si nu face parte din categoria persoanelor carora le este interzisa asocierea in partide politice

80. In sistemul nostru, functia de consilier este:

a.  compatibila in raport cu alte functii publice sau private

b. incompatibila cu alte functii publice sau private

c. compatibila cu functia de manager sau membru in consiliul de administratie al regiilor autonome, ori de conducator al societatilor comerciale infiintate de consiliile locale sau judetene

81. Potrivit dispozitiilor constitutionale, consiliile locale pot avea atributii in:

a. orice domeniu sau sector de activitate

b. orice domeniu sau sector de activitate daca nu exista o interdictie expresa sau implicita a legii

c. in domenii si sectoare de activitate strict prevazute de constitutie si de lege

82. Potrivit legislatiei romanesti, actele consiliului local sunt:

a. hotarari

b. decizii

c. ordine

83. Hotararea consiliului local este prin excelenta:

a. contract administrativ

b. act administrativ

c. act normativ

84. Legea administratiei publice locale in vigoare, retine pentru unitatile administrativ­teritoriale urmatoarele:

a. comuna, orasul si judetul sunt persoane juridice de drept public, cu patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina

b. comuna, orasul si judetul sunt persoane juridice de drept privat, cu patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina

c. comuna, orasul si judetul sunt persoane juridice de drept public, fara a avea patrimoniu propriu si capacitate juridica

85. Singura localitate din Romania care nu este unitate administrativ-teritoriala cu personalitate juridica este:

a. orasul

b. satul

c. judetul

86. Mandatul primarului, potrivit legii romane, este de:

a. patru ani

b. cinci ani

c. sapte ani

87. Calitatea de primar este:

a. incompatibila cu cu functia consilier, prefect, functionar public, deputat sau senator

b. compatibila cu functia de consilier judetean

c. incompatibila cu functii sau activitati didactice

88. In caz de vacanta a functiei de primar, precum si in caz de suspendare din functie, atributiile primarului vor fi exercitate, de drept, de catre:

a. viceprimar

b. presedintele Consiliului Judetean

c. prefect

89. In exercitarea atributiilor sale primarul emite:

a. hotarari

b. dispozitii

c. ordine

90. In ceea ce priveste conditiile legale cerute pentru ocuparea functiei de prefect, legea stabileste ca:

a. persoana trebuie sa aiba cel putin 30 de ani, studii superioare de lunga durata si sa faca dovada ca a absolvit programul de formare si perfectionare in administratie publica

b. persoana trebuie sa aiba cel putin 27 de ani, studii superioare de lunga durata si sa faca dovada ca a absolvit programul de formare si perfectionare in administratie publica

c. persoana trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, sa posede o inalta competenta profesionala si sa aiba o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica

91. In exercitarea atributiilor sale, Consiliul Judetean adopta:

a. decizii

b. ordine

c. hotarari

92. In exercitarea atributiilor sale, presedintele Consiliului Judetean emite:

a. decizii

b. dispozitii

c. ordine

93. Consiliul Uniunii Europene este format din:

a. primii ministri ai statelor membre care angajeaza guvernele statelor pe care le reprezinta

b. sefii de state membre

c. cate un reprezentant al fiecarui stat membru la nivel ministerial, abilitat sa angajeze guvernul acestui stat membru

94. Presedintia Consiliului Uniunii Europene se exercita:

a. prin rotatie de fiecare stat membru al acestuia pe o perioada de un an, dupa o ordine fixata de Consiliu, statuand in unanimitate

b. prin rotatie de fiecare stat membru al acestuia pe o perioada de sase luni, dupa o ordine fixata de Consiliu, statuand in unanimitate

c. prin rotatie de fiecare stat membru al acestuia intr-o prima perioada de sase ani

95. Principalele structuri de lucru ale Consiliului Uniunii Europene sunt:

a. Presedintia, Comitetul Reprezentantilor Permanenti si Secretariatul General

b. Presedintele, aparatul de lucru al consiliului si secretarul general

c. Presedintia, secretarul general si comitetul politic

96. Comitetul reprezentantilor Permanenti asigura:

a. prezenta periodica a reprezentantilor statelor membre pe langa institutiile comunitare

b. prezenta, atunci cand este nevoie, a reprezentantilor statelor membre si a statelor nemembre pelanga institutiile comunitare

c. prezenta pemanenta a reprezentantilor statelor membre pe langa institutiile comunitare

97. Consiliul Uniunii este asistat de un Secretariat General, plasat sub responsabilitatea unui  secretar general care exercita, printre altele, si functia de:

a. inalt reprezentant pentru politica externa

b. reprezentant al comisiei

c. presedinte al Consiliului Uniunii

98. Comisia Europeana este:

a. cea mai importanta institutie a Uniunii Eropene

b. o institutie principala care, alaturi de Consiliul Uniunii Europene si de Parlamentul European, alcatuieste triunghiul institutional de decizie la nivel comunitar

c. Inalta Autoritate

99. Comisia Europeana este compusa din doua mari tipuri de structuri:

a. structura statica si structura organizatorica

b. structura dinamica si structura functionala

c. structura statica si structura dinamica

l 00. Portofoliile Comisiei Europene sunt organizate si repartizate in functie de:

a. numarul comisarilor, pe domenii de activitate

b. numarul comisarilor si supercomisarilor

c. numarul statelor membre, fara a tine cont de obiectele de activitate

101. Cabinetele au rolul sa-i asiste pe comisari in indeplinirea sarcinilor ce le revin. Numirea  membrilor cabinetelor se face:

a. dupa regulile aplicabile desemnarii functionarilor comunitari

b. ei vin si pleaca o data cu comisarii, fiind atasati si subordonati numai comisarilor

c. in urma sustinerii unor examene ca in cazul functionarilor de cariera

102. Un serviciu special in cadrul Comisiei Europene este Secretariatul General care reprezinta:

a. o directie generala care functioneaza pe baza unei structuri piramidale, avand la varf un director general care raspunde in fata unuia sau mai multor comisari

b. un serviciu general care functioneaza pe baza unei structuri piramidale

c. structura cea mai importanta, fiind condusa de un secretar general, care joaca un rol esential in ceea ce priveste respectarea procedurilor interne si de drept comunitar

103. Pentru a usura activitatea Comisiei, pe langa procedura orala in sedinta plenara, au mai fost instituite doua modalitati de adoptare a deciziei, si anume:

a. procedura de abilitare si procedura scrisa

b. procedura de delegare si procedura dinamica

c. procedura scrisa si infiintarea unor grupuri inter-servicii

104. Procedura de abilitare sau de delegare da posibilitatea Comisiei:

a.  de a face propunerile pe care le considera necesare domeniului pe care il coordoneaza

b. sa imputerniceasca pe unul sau mai multi dintre membrii sai sa ia masuri de management sau administrative

c. de a infiinta grupuri inter-servicii cu o durata de functionare permanenta sau temporara

105. Procedura scrisa reprezinta o modalitate de adoptare a deciziei la nivelul Comisiei Europene care:

a. da posibilitatea fiecarei comisii de a face propunerile pe care le considera necesare domeniului pe cae il coordoneaza

b. da posibilitatea fiecarui comisar d a infiinta grupuri interservicii cu o durata de functionare permanenta sau temporara

c. da posibilitatea fiecarui comisar sa imputerniceasca unul sau mai multi membri ai Cabinetului sa ia masuri de management sau administrative

106. Comisia Europeana este convocata de Presedintele sau si se intruneste, de regula:

a. o data pe saptamana, miercuri

b. de doua ori pe saptamana, luni si miercuri

c. ori de cate ori este nevoie, fara respectarea vreunei prevederi

107. Adoptarea unui text de catre Comisie, in sedinta, are loc daca intruneste:

 

a. majoritate simpla

b. majoritate calificata

c. majoritate absoluta

108. Daca a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, interimatul functiei se asigura in ordine de:

a. Presedintele Camerei Deputatilor, presedintele Senatului

b. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele Senatului

c. Presedintele Senatului, presedintele Camerei Deputatilor




109. Ocrotirea mandatului Presedintelui Romaniei se realizeaza prin:

a. instituirea raspunderii politice si juridice a Presedintelui si stabilirea unor incompatibilitati ale functiei prezidentiale cu alte functii sau profesii

b. conservarea imunitatii acestuia si prin regulile ce statornicesc indemnizatia si celelalte drepturi banesti

c. stabilirea unor incompatibilitati ale functiei prezidentiale cu alte functii sau profesii si consacrarea imunitatii acestuia

110. Potrivit art 133 din Constitutie, presedintele Romaniei numeste:

a. judecatorii si procurorii, inclusiv pe cei stagiari, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii

b. Judecatorii si procurorii, cu exceptia celor stagiari, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii

c. Judecatorii si procurorii, la propunerea Ministerului Justitiei

111. Potrivit art 91 alin 1 din Constitutie, valabilitatea tratatelor internationale incheiate de Presedintele Romaniei este supusa urmatoarelor conditii:

a. Tratatele trebuie negociate de Guvern si ratificate de Parlament

b. Tratatele trebuie semnate de Presedinte si supuse ratificarii Parlamentului

c. Tratatele internationale nu trebuie negociate in prealabil de Guvern, ci trebuie doar supuse ratificarii Parlamentului

112. Potrivit art 90 din Constitutia Romaniei, Presedintele Romaniei poate initia un referendum in urmatoarele conditii:

a. dupa consultarea Parlamentului, Presedintele poate cere poporului sa-si exprime vointa prin referendum cu privire la probleme de interes national

b. dupa consultarea Guvernului, Presedintele poate cere poporului sa-si exprime vointa prin referendum cu privire la probleme de interes national

c. dupa consultarea Guvernului si Parlamentului, Presedintele poate cere poporului sa-si exprime vointa prin referendum cu privire la probleme de interes national

113. Potrivit Constitutiei Romaniei, Presedintele Romaniei poate institui starea de asediu sau starea de urgenta in urmatoarele conditii:

a. cu aprobarea prealabila a Guvernului si a Parlamentului

b. cu aprobarea prealabila a Guvernului

c. cu aprobarea prealabila a Parlamentului

114. O reglementare cu valoare de principiu este cea impusa de art 102 din Constitutia Romaniei. Deducem de aici dublul rol al Guvernului:

a. cel politic si cel de conducere a activitatii administrative

b. cel legislativ si cel executiv

c. cel executiv si cel de natura jurisdictionala

115. In ceea ce priveste Cancelaria Primului Ministru, aceasta a fost conceputa de legiuitor ca fiind:

a. o structura cu personalitate juridica condusa de seful cancelariei, cu rang de ministru si calitate de ordonator principal de credite

b. o structura fara personalitate juridica condusa de primul-ministru

c. o structura cu personalitate juridica, coordonata direct de primul-ministru si condusa de seful cancelariei, cu rang de ministru si calitate de ordonator principal de credite

116. In exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii cu caracter:

a. normativ si individual

b. individual si obligatoriu

c. normativ sau individual

117. In exercitarea atributiilor sale, prefectul emite:

a. hotarari

b. dispozitii

c. ordine

118. Ordinele prefectului pot avea caracter:

a. individual si legal

b. normativ si obligatoriu

c. normativ sau individual

119. Ordinul prefectului care contravine dispozitiilor normative devine executoriu in urmatoarele conditii:

a. dupa ce a fost adus la cunostinita publica

b. de la data comunicarii catre persoanele interesate

c. de la data publicarii in Monitorul Oficial

120. Ordinul prefectului cu caracter individual devine executoriu in urmatoarele conditii:

a. dupa ce a fost adus la cunostiinta publica

b. de la data comunicarii catre persoanele interesate

c.de la data publicarii in Monitorul Oficial

121. Identificati trasaturile generale ale puterii organizate statal:  

a. puterea de stat nu este o putere de constrangere

b. puterea de stat este si exista numai ca o putere organizata

c. caracterul cultural al puterii

122. Asociatiile de state cuprind:

a. federatia de stat, uniunea personala, uniunea reala

b. uniunea fictiva, uniunea reala, confederatia de state

c. confederatia de state, uniunea personala, uniunea reala

123. Potrivit Constitutiei Romaniei, teritoriul Romaniei este organizat sub aspect administrativ in:

a. orase, judete, statiuni balneo-climaterice

b. judete, orase, comune

c. orase, sate si regiuni

124. Monarhia, ca forma de guvernamant, a cunoscut una dintre urmatoarele forme de exercitare:

a. monarhia absoluta, monarhia limitata, domnia, regele

b. monarhia limitata, regele, monarhia parlamentara

c. monarhia absoluta, moharhia limitata, monarhia parlamentara dualista si monarhia parlamentara contemporana

125. Republica, ca forma de guvernamant, a cunoscut urmatoarele forme de exercitare:

a. republica prezidentiala, republica semiprezidentiala

b. republica semiprezidentiala si republica parlamentara

c. republica prezidentiala si republica parlamentara

126. Formele structurii de stat sunt urmatoarele:

a. statul unitar, statul federativ

b. statul unional, statul papal

c. statul confederativ, statul unitar

127. Evolutia formei de guvemamant a Romaniei a fost urmatoarea:

a. domn, presedinte, rege

b. domn, rege, presedinte

c. presedinte, rege, domn

128. Rolul partidelor politice se poate exprima prin functiile exercitate de acestea, si anume:

a. functia politica, functia electorala, functia teoretico-ideologica

b. functia politica, functia de organizare si conducere a activitatii partidului, de mentinere a unei permanente legaturi, comunicari cu propriile organizatii, membrii si simpatizantii sai, functia teoretico-ideologica

c. functia civica, formativ-educativa si patriotica a membrilor de partid si a simpatizantilor

129. Folosind criteriul apartenentei si orientarii membrilor ce le compun si platformelor acestora, partidele politice pot fi grupate in urmatoarele categorii:

a. partide confesionale, partide nationale, regionale, partide de clasa si partide etnice

b. partide confesionale, partide regionale, partide democratice si partide etnice

c. partide nationale, partide regionale si partide democratice

130. Folosind criteriul cailor pentru rezolvarea marilor probleme ale societatii organizate statal, partidele politice pot fi grupate in urmatoarele categorii:

a. partide democratice, partide de masa, partide de dreapta

b. partide democratice, partide liberale, partide conservatoare, partide social-democrate, partide de stanga, partide de dreapta si partide de centru

c. partide liberale, partide taranesti, partide de masa, partide de cadre

131. Folosind criteriul structurii partidelor, acestea se impart in:

a. partide suple, partide de masa si partide de cadre

b. partide suple, partide de masa, partide cadru si partide flexibile

c. partide de masa, partide de cadre si partidul cadru

132. Definitia partidelor politice, stabilita de Legea 12/2003 privind partidele politice, are in continutul sau urmatoarele componente:

a. partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de constitutie

b. partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani si straini cu drept de vot, care' participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de constitutie

c. partidele politice sunt asociatii cu caracter politic ale cetatenilor romani, apatrizilor si refugiatilor, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de constitutie

133. Un partid politic isi inceteaza activitatea prin:

a. dizolvare prin hotararea Tribunalului Bucuresti, autodizolvare, comasare

b. dizolvare prin hotararea pronuntata de Curtea Constitutionala pentru incalcarea prevederilor constitutionale, dizolvare prin hotararea pronuntata de Tribunalul Bucuresti, autodizolvare, reorganizare

c. desfiintare, comasare, fuziune, dizolvare

134. Un partid politic se dizolva pe cale judecatoreasca in urmatoarele conditii:

a. cand se constata incalcarea prevederilor constitutionale de catre o instanta judecatoreasca, scopul au activitatea partidului politic au devenit ilicite ori contrare ordinii publice si ca urmare a inactivitatii constatate de Tribunalul Bucuresti

b. cand se constata incalcarea prevederilor constitutionale de catre Curtea Constitutionala, cand scopul sau activitatea partidului politic au devenit ilicite ori contrare ordinii publice, cand realizarea scopului partidului politic este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice, cand partidul urmareste alt scop decat cel care rezulta din statutul sau si ca urmare a inactivitatii constatate de Tribunalul Bucuresti

c. cand se constata incalcarea prevederilor constitutionaie de Inalta Curte de Casatie si Justitie, scopul sau activitatea partidului politic au devenit ilicite ori contrare ordinii publice si ca urmare a inactivitatii constatate de Tribunalul Bucuresti, sau cand partidul urmareste alt scop decat cel ce rezulta din programul politic al acestuia.

135. Inactivitatea unui partid politic se poate constata in urmatoarele situatii:

a. nu a tinut nici o adunare generala timp de cinci ani si nu a desemnat candidati, singur sau in alianta, in doua campanii electorale parlamentare succesive, in cel putin 18 circumscriptii electorale

b. nu a tinut nici o adunare generala timp de trei ani si nu a desemnat candidati, singur sau in alianta, in doua campanii electorale parlamentare succesive, in cel putin 18 circumscriptii electorale

c. nu a tinut nici o adunare generala timp de cinci ani si nu a desemnat candidati, singur sau in alianta, in doua campanii electorale parlamentare succesive, in cel putin 30 circumscriptii electorale

136. Cererea si documentele privitoare la autodizolvarea unui partid politic se depun:

 

a.  in termen de cel mult 10 zile la Tribunalul Bucuresti, in vederea radierii din registrul partidelor politice

b. in termen de cel mult 15 zile la Curtea Constitutionala, in vederea radierii din registrul partidelor politice

c. in termen de cel mult 20 zile la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea radierii din registrul partidelor politice

137. Folosind criteriul continutului vom distinge urmatoarele functii ale Parlamentului:

a. functii legislative, functii de conducere si functii deliberative

b. functii de conducere, functii reprezentative, functii de control parlamentar

c. functii legislative, stabilirea directiilor principale ale activitatii social-economice, culturale, statale si juridice, alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati, conducerea in politica externa, organizarea si functionarea proprie, functii de control parlamentar

138. Formele si mijloacele specifice prin care se exercita controlul parlamentar pot fi sistematizate astfel:

a. Controlul exercitat prin comisiile parlamentare, prin intrebari si interpelari, prin rezolvarea petitiilor cetatenilor, controlul exercitat de presedintele Senatului

b. Controlul exercitat prin Avocatul Poporului, prin comisiile parlamentare, prin intrebari si interpelari, prin dreptul deputatilor si senatorilor de a cere si obtine informatiile necesare, prin rezolvarea petitiilor cetatenilor

 c. Controlul exercitat prin presedintii celor doua camere, prin comisiile parlamentare, prin intrebari si interpelari

139. Folosind criteriul continutului reglementarilor si al procedurii de adoptare, fata de prevederile exprese ale Constitutiei Romanie, legile se clasifica in urmatoarele categorii:

a. legi constitutionale, legi referendare, legi organice

b. legi constitutionale, legi referendare, legi organice si legi ordinare

c. legi constitutionale, legi organice si legi ordinare

140. Care dintre actele Parlamentului enumerate mai jos considerati ca sunt acte cu caracter normativ

a.  declaratiile, legile, regulamentele

b. declaratiile, regulamentele si unele hotarari

c. legile, regulamentele, unele hotarari

141. Care dintre actele Parlamentului, enumerate mai jos, considerati ca sunt acte cu caracter individual (nenormativ):

a. hotararile, motiunile

b. declaratiile, mesajele

c. declaratiile, hotararile

142. Suprematia legii  raportata la categoriile juridico-statale, se fundamenteaza stiintific prin:

a. continutul si forma legii, pozitia in sistemul statal al autoritatii emitente si suprematia constitutiei

b. continutul si forma legii, pozitia in sistemul statal la autoritatii emitente si prin caracterele generale ale puterii si indeosebi prin deplinatatea si suveranitatea puterii

c. continutul si forma legii, suprematia Constitutiei si autoritatea emitenta

143. In functie daca contin sau nu norme juridice, actele Parlamentului pot fi clasificate in urmatoarele categorii:

a. acte cu caracter normativ si acte cu caracter politic

b. acte cu caracter politic, acte cu caracter individual, acte cu caracter exclusiv politic

c. acte cu caracter normativ si acte cu caracter individual

144. Definirea legii, in acceptiunea sa restransa, subsumeaza in structura sa urmatoarele elemente componente:

 

a. este actul juridic al Parlamentului, fiind elaborat in conformitate cu Constitutia si potrivit unei proceduri prestabilite, care reglementeaza relatiile sociale cele mai generale si mai importante

b. este actul juridic al Parlamentului, cu forta juridica superioara tuturor celorlalte acte normative, reglementand relatii sociale fundamentale si esentiale

c. este actul normativ ce este elaborat in conformitate cu Constitutia, potrivit unei proceduri prestabilite si care reglementeaza relatiile fudnamentale ce opereaza in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii

145. Membrii Parlamentului Romaniei sunt:

a. deputatii, senatorii

b. senatorii numiti si deputatii

c. senatorii de drept si deputatii

146. Care dintre sanctiunile prezentate mai jos se pot aplica senatorilor si deputatilor ca urmare a incalcarii obligatiei de a respecta normele reglementare?

a. avertismentul, chemarea la ordine, excluderea din Parlamentul Romaniei

b. avertismentul, imposibilitatea exercitarii unor functii, retragerea cuvantului, interzicerea de a participa la lucrari pe o perioada cuprinsa intre 15 si 30 de zile

c. avertismentul, chemarea la ordine, retragerea cuvantului si eliminarea din sala de sedinte

147. Potrivit Constitutiei Romaniei,calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu:

a. functia de mebru al Guvernului

b. exercitarea oricarei functii publice

c. exercitarea oricarei functii didactice

148. Care dintre drepturile si obligatiile mentionate mai jos considerati ca sunt drepturi si indatoriri ale parlamentarilor romani:

a. a participa la sedintele camerelor si la activitatea grupurilor parlamentare, a initia propuneri legislative, a se bucura de imunitate si incompatibilitate parlamentara, a pune intrebari si a adresa interpelari

b. a participa la. sedintele camerelor si la activitatea grupurilor parlamentare, a initia propuneri legislative, a pune intrebari si a adresa interpelari, a pastra o stransa legatura cu alegatorii din colegiul electoral in care au fost alesi

c. a se bucura de imunitate si incompatibilitate parlamentara, a pune intrebari si a adresa interpelari, a pastra o stransa legatura cu alegatorii din colegiile electorale in care au fost alesi

149. Potrivit sistemului constitutional romanesc, deputatii si senatorii fac parte din Parlamentul Romaniei potrivit urmatoarei reguli:

a. deputatii sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, iar senatorii sunt numiti

b. deputatii sunt numiti, permitand reprezentarea unor categorii sociale minoritare, iar senatorii sunt alesi prin vot

c. atat deputatii, cat si senatorii, sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat

150. Care dintre comisiile enumerate mai jos considerati ca sunt comisii parlamentare in sistemul parlamentar romanesc, potrivit Constitutiei Romaniei:

a. comisii permanente, comisii de mediere si comisii speciale

b. comisii permanente, comisii de ancheta si comisii speciale

c. comisii de mediere, comisii speciale si comisii de ancheta

151. Camerele parlamentare isi desfasoara activitatea periodic, formele principale de lucru fiind:

a. sesiuni parlamentare ordinare si extraordinare

b. sesiuni ordinare si sesiuni zilnice

c. sesiuni publice, ordinare si extraordinare, sedinte secrete

152. Care dintre procedurile de vot de mai jos considerati ca fac parte din sistemul de vot al Parlamentului Romaniei:

a. vot public, vot deschis, vot electronic, vot prin buletine, vot prin apel nominal

b. vot direct, vot deschis, vot secret si vot electronic

c. vot deschis, vot electronic, vot cu bile, vot prin buletine si vot prin apel nominal

153. In cadrul sesiunilor, camerele parlamentului lucreaza in sedinte:

a. ordinare si comune

b. separate si comune

c. ordinare si extraordinare

154. Care dintre regulile mentionate mai jos sunt reguli pentru alegerea birourilor permanente ale celor doua camere ale Parlamentului Romaniei:

a. presedintii celor doua camere se aleg pe durata mandatului camerelor, presedintii camerelor sunt si presedintii birourilor permanente, ceilalti membrii ai birourilor permanente se aleg pe durata sesiunii si din birourile permanente mai fac parte patru vicepresedinti, patru secretari, patru chestori la Camera Deputatilor si doi chestori la Senat

b. presedintii celor doua camere se aleg pe durata sesiunii, presedintii camerelor sunt si presedintii birourilor permanente, ceilalti membrii ai birourilor permanente se aleg pe durata sesiunii si din birourile permanente mai fac parte patru vicepresedinti, patru secretari, patru chestori la Camera Deputatilor si doi chestori la Senat

 c. presedintii celor doua camere si ceilalti membrii ai birourilor permanente se aleg pe durata sesiunii, presedintii camerelor sunt si presedintii birourilor permanente si din acest birouri mai fac parte patru vicepresedinti, patru secretari, patru chestori la Camera Deputatilor si doi chestori la Senat



155. Care dintre atributiile enumerate mai jos considerati ca sunt atributii ale Biroului Permanent al Camerei Deputatilor:

a. pot cere inceperea si incheierea dezbaterilor in Parlament, propun data inceperii si incheierii sesiunii parlamentare, solicita presedintelui camerei convocarea unei sesiuni extraordinare

b. propun camerei data inceperii si incheierii sesiunii parlamentare, solicita presedintelui camerei convocarea unei sesiuni extraordinare, pregateste si asigura desfasurarea in bune conditii a lucrarilor camerei

 c. propun camerei data inceperii si incheierii sesiunii parlamentare, solicita presedintelui Romaniei convocarea unei sesiuni extraordinare, pregateste si asigura desfasurarea in bune conditii a lucrarilor camerei

156. Care dintre regulile mentionate mai jos sunt reguli pentru formarea grupurilor parlamentare prevazute de regulamentele fiecarei camere:

a. grupurile parlamentare se formeaza imediat dupa ce senatorii si deputatii s-au intalnit in prima lor sedinta .si trebuie sa includa cel putin zece membrii la Camera Deputatilor si sapte membrii la Senat

b. grupurile parlamentare se formeaza imediat dupa ce senatorii si deputatii s-au intalnit in prima lor sedinta si trebuie sa includa cel putin zece membrii la Camera Deputatilor si cinci membrii la Senat

c. grupurile parlamentare se formeaza imediat dupa ce senatorii si deputatii s-au intalnit in prima lor sedinta si trebuie sa includa cel putin zece membrii la Camera Deputatilor, cinci membrii la Senat, intre unul si cinci experti, un sef de cabinet

157. Organizarea interna a parlamentului cuprinde:

a. grupuri politice, birouri, organizatii, comisii

b. grupuri parlamentare, birouri, comitete, agentii

c. grupuri parlamentare, birouri, comitete, comisii

158. Care dintre enunturile formulate mai jos considerati ca sunt atributii ale grupurilor parlamentare:

a. propun candidati pentru alegerea presedintilor celor doua camere, propun camerei data inceperii si incheierii sesiunilor parlamentare, propun candidati pentru alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor birourilor permanente

b. propun candidati pentru alegerea presedintilor celor doua camere, propun amendamente si propun candidati pentru alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor birourilor permanente

c. propun candidati pentru alegerea vicepresedintilor celor doua camere, propun camerei data inceperii si incheierii sesiunilor parlamentare, propun amendamente

159. Care dintre enunturile mentionate mai jos reprezinta atributiile Parlamentului privind organizarea interna si functionarea sa:

a.  adoptarea regulamentului de functionare, alegerea organelor interne ale camerelor parlamentului, controlul parlamentar

b. validarea sau anularea alegerii parlamentarilor, adoptarea regulamentului de functionare, alegerea organelor interne ale camerelor parlamentului, stabilirea bugetului propriu si unele atributii privind statutul deputatilor si senatorilor

 c. stabilirea incompatibilitatilor senatorilor si deputatilor, adoptarea regulamentului de functionare, alegerea organelor interne de conducere, stabilirea bugetului propriu

160. Analizandu-se sistemele bicamerale, se considera ca cea de a doua camera se poate prezenta sub trei ipostaze, si anume:

a. camera aristocratica, camera federala, camera joasa

b. camera aristocratica, camera inalta, camera federala

c. camera aristocratica, camera federala, camera democratica

161. Potrivit Constitutiei, Guvernul isi angajeaza raspunderea in fata:

a. Camerei Deputatilor, ca si camera decizionala

b. Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna

c. Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinte separate

162. Motiunea de cenzura priveste raporturile dintre:

a. cele doua camere ale parlamentului

b. Guvern si Parlament

c. Guvern, parlament si Presedintele Romaniei

163. Motiunea se diferentiaza de motiune a de cenzura prin:

a. continut si denumire

b. continut, procedura si efecte

c. efecte

164. Una dintre categoriile imunitatii parlamentare o reprezinta inexistenta raspunderii juridice a senatorului sau deputatului pentru:

a. discursurile tinute in timpul mandatului

b. intrebarile adresate in timpul exercitarii mandatului

c. voturile exprimate si opiniile politice exprimate in timpul exercitarii mandatului

165. In Romania, potrivit Constitutiei, au dreptul de a avea intiativa legislativa:

a. guvernul, senatorii si cetatenii

b. Camera Deputatilor, Senatul, Comisiile parlamentare

c. guvernul, deputatii, senatorii si cetatenii

166. Normele cuprinse in hotararile Parlamentului ca forta juridica cu caracter normativ sunt:

a. inferioare legilor

b. egale cu cea a legilor

c. superioare legilor

167. Motiunile de cenzura se dezbat in:

a. sedintele Camerei Deputatilor

b. sedintele Senatului

c. sedinta comuna a celor doua camere

168. Care dintre regulile mentionate mai jos considerati ca fac parte din categoria 'alte reguli constitutionale privind elaborarea legii':

a. adoptarea proiectelor de lege prin referendum

b. adoptarea proiectelor de lege prin referendum si mediere

c. adoptarea proiectelor de legi cu procedura de urgenta, angajarea raspunderii Guvernului si legile adoptate in sedintele comune ale celor doua camere

169. Precizati in care dintre urmatoarele categorii de acte juridice, nominalizate prin Constitutie, se incadreaza regulamentul parlamentar:

a. lege

b. hotarare

c. motiune

170. In indeplinirea atributiilor ce le revin, presedintii Camerei Deputatilor si Senatului emit:

a. hotarari

b. ordine

c. decizii

171. In indeplinirea atributiilor ce le revin, Comisiile Permanente emit:

a. hotarari si rezolutii

b. avize si rapoarte

c. avize si rezolutii

172. Din suprematia legii in sistemul normativ rezulta o serie de consecinte, printre care enumeram:

a. consecinte privind elaborarea, consecinte privind modificarea, suspendarea si abrogarea legii, consecinte privind conformitatea cu legea a celorlalte acte normative emise de organele statului

b. consecinte privind elaborarea, modificarea, suspendarea si abrogarea legii si controlul constitutionalitatii legilor

c. indatorirea fundamentala de a respecta Constitutia si legea, controlul constitutionalitatii legilor si consecinte privind elaborarea si abrogarea legii

173. Care dintre etapele mentionate mai jos considerati ca sunt etape in procedura de elaborare a legilor organice si ordinare:

a. initiativa legislativa, dezbaterea proiectului de lege in plenul fiecarei camere

b. dezbaterea proiectului de lege in fiecare camera, votarea proiectului de lege in fiecare camera

c. initiativa legislativa, dezbaterea proiectului de lege in fiecare camera, votarea proiectului de lege in fiecarre camera, promulgarea si publicarea legii

174. Interventia executivului in activitatea legislativului se relizeaza prin:

a. desemnarea sefului de guvern si a ministrilor

b. dreptul de initiativa legislativa a guvernului, legislatia delegata, promulgarea legilor si dreptul de veto

c. angajarea raspunderii guvernului in fata Camerei Deuptatilor si Senatului, in sedinta comuna

175. Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma:

a. demsiei, revocarii, decesului, demiterii

b. la expirarea mandatului

c. demisiei, suspendarii si decesului

176. Potrivit Constitutiei Romaniei, presedintele Romaniei:

a. poate demite guvernul si poate revoca primul ministru

b. poate demite guvernul dar nu poate revoca primul ministru

c. nu poate demite guvernul si nu poate revoca primul ministru

177. Rolul legislativului in formarea executivului este diferit de la un sistem constitutional la altul, este in stransa legatura cu forma de guvernamant si cu structura executivului, si se manifesta prin:

a. desemnarea sefului executivului, desemnarea membrilor guvernului si abilitarea guvernului de a emite ordonante

b. desemnarea sefului executivului, desemnarea sefului de guvern si a membrilor acestuia

c. desemnarea sefului de guvern si a membrilor acestuia

178. Indicati, in ordine conologica, evolutia institutiei sefului de stat in Romania:

a. domn, rege, prezidiul republicii si consiliul de stat

b. rege, prezidiul republicii, consiliul de stat

c. domn, prezidiul republicii, consiliul de stat

179. Care este rolul Presedintelui Romaniei:

a.  reprezinta statul roman, este garantul independentei nationale si numeste primul ministru

b. reprezinta statul roman, este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii, vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice

c. este garantul independentei, unitatii si integritatii teritoriale, este presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii

180. Potrivit Constitutiei Romaniei, unele decrete ale Presedintelui Romaniei trebuie sa fie contrasemnate de primul ministru. Ce se intampla in cazul in care primul ministru refuza sa contrasemneze un decret:

a. decretul respectiv va intra in vigoare intrucat Constitutia nu raspunde la aceasta problema

b. decretul respectiv nu se va putea pune in aplicare intrucat ii lipseste un element de validitate

c. decretul respectiv va intra in vigoare intrucat semnatura primului ministru nu reprezinta un element de validitate

181. Folosind criteriul continutului, atributiile presedintelui Romaniei pot fi grupate astfel:

a.  atributii privind legiferarea, atributii in domeniul apararii tarii si asigurarii ordinii publice si atributii privind organizarea si functionarea puterilor politice

b. promulga legile, numeste primul ministru, este presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii

c. confera decoratii, titluri de onoare, adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii

182. Presedintele Romaniei are importante atributii in domeniul legiferarii, si anume:

a.  promulga legile, semneaza legile in vederea publicarii in Monitorul Oficial si poate sesiza Curtea Constitutionala in legatura cu neconstitutionalitatea legilor

b. promulga legile si dizolva Parlamentul

c. incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, semneaza legile pentru a fi publicate in Monitorul Oficial

183. In cadrul atributiilor Presedintelui Romaniei in domeniul apararii tarii si asigurarii ordinii publice includem:

a. declararea, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, a mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate, luarea de masuri pentru respingerea oricarei agresiuni indreptate impotriva tarii si acordarea gradelor de maresal, general si amiral

b. declararea, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, a mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate, luarea de masuri pentru respingerea oricarei agresiuni indreptate impotriva tarii si instituirea starii de urgenta totala, cu incuviintarea Parlamentului

 c. este comandantul suprem al fortelor armate, presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si poate declara mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate

184. Decretele sunt actele prin care Presedintele isi exercita atributiile si au urmatoarele trasaturi distincte:

a. reprezinta manifestari unilaterale de vointa in vederea producerii de efecte juridice, se publica obligatoriu in Monitorul Oficial si au caracter executoriu

b. reprezinta manifestari unilaterale de vointa in vederea producerii de efecte juridice, nu se publica obligatoriu in Monitorul Oficial si au caracter executoriu

 c. reprezinta manifestari unilaterale de vointa in vederea producerii de efecte juridice, au numai caracter normativ si au caracter executoriu

185. Contrasemnarea actelor sefului de stat de catre primul ministru este:

a. o sanctiune ce poate fi aplicata presedintelui tarii

b. o conditie de valabilitate a unor acte ale sefului de stat

c. o masura de echilibru intre puterile statului

186. Atributiile ce revin Presedintelui in domeniul politicii externe sunt:

a. incheierea, in numele Romaniei, a tratatelor negociate de Guvern si supunerea lor spre ratificare Parlamentului in termen de 60 de zile, acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei, la propunerea Guvernului, aprobarea infiintarii sau desfiintarii rangului misiunilor diplomatice si acreditarea in Romania a reprezentantilor diplomatici ai altor state

b. incheierea, in numele Romaniei, a tratatelor negociate de Guvern si supunerea lor spre ratificare Parlamentului in termen de 60 de zile, acreditarea si rechemare a reprezentantilor diplomatici ai Romaniei, fara a necesita vreo propunere din partea Guvernului, aprobarea infiintarii sau desfiintarii rangului misiunilor diplomatice si acreditarea inRomania a reprezentantilor diplomatici ai altor state

 c. incheierea, in numele Romaniei, a tratatelor negociate si nenegociate de Guvern si supunerea lor spre ratificare Parlamentului in termen de 60 de zile, acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei, fara a necesita vreo propunere din partea Guvernului, aprobarea infiintarii sau desfiintarii rangului misiunilor diplomatice si acreditarea in Romania a reprezentantilor diplomatici ai altor state

187. Actualmente, alegerea sefului de stat in Romania se realizeaza prin:

a. alegerea de catre parlament

b. alegerea de catre un colegiu electoral

c. alegerea, prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat

188. In prezent, durata mandatului sefului de stat este de:

a. sapte ani

b. patru ani

c. cinci ani

189. Aceeasi persoana poate indeplini functia de presedinte al Romaniei:

a. un mandat

b. doua mandate

c. trei mandate

190. In caz de deces, demisie, demitere din functie sau imposibbilitate definitiva de exercitare a atributiilor, precum si in cazul suspendarii din functie sau a imposibilitatii temporare de exercitare a tributiilor, interimatul functiei de presedinte este asigurat, in ordine, de:

a. presedintele Senatului, presedintele Camerei Deputatilor

b. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele Curtii Constitutionale

c. presedintele Camerei Deputatilor, Primul ministru

191. Actele prin care seful statului isi exercita atributiile sunt:

a. legile

b. hotarari le

c. decretele

192. Legea, ca act juridic, intra in vigoare:

a. la trei zile de la data publicarii in Monitorul Oficial sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei

b. la data publicarii in Monitorul Oficial

c. la cinci zile de la data publicarii in Monitorul Oficial sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei

193. Legile organice si hotararile privind regulamentele camerelor se adopta:

a. cu votul majoritatii membrilor fiecarei camere

b. cu votul majoritatii membrilor prezenti ai fiecarei camere

c. cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei camere

194. Legile constitutionale sunt cele prin care se revizuieste Constitutia. Sub aspect procedural, ele se adopta:

a. cu votul majoritatii fiecarei camere

b. cu votul majoritatii membrilor prezenti ai fiecarei camere

c. cu votul acel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei camere, fiind definitive numai dupa aprobarea prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau propunerii de revizuire

195. Promulgarea constituie ultima faza a procedurii legislative si este atributul:

a. primului ministru

b. presedintelui camerei decizionale

c. presedintelui Romaniei

196. Raspunderea politica a Presedintelui Romaniei isi are temeiul juridic in act 95 din Constitutie si intervine cand:

a. presedintele savarseste fapte grave prin care se incalca prevederile constitutionale

b. presedintele comite crima de inalta tradare

c. pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului

197. Raspunderea penala a Presedintelui Romaniei isi are temeiul juridic in art 96 din Constitutie si intervine cand:

a. presedintele savarseste fapte grave prin care se incalca prevederile constitutionale

b. presedintele comite crima de inalta tradare

c. pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului

198. Potrivit Constitutiei Romaniei, raspunderea presedintelui Romaniei poate fi:

a. penala, politica

b. politica, penala, disciplinara

c. politica, penala, civila

199. In cazul in care presedintele Romaniei comite crima de inalta tradare, competenta de judecata revine:

a. Inaltei Curti de Casatie si Justitie

b. Tribunalului Militar Teritorial, avand in vedere calitatea sa de comandant spurem al fortelor armate

c. Cutii Constitutionale

200. In situatia in care Presedintele Romaniei comite crima de inalta tradare, punerea sub acuzatie poate fi hotarata de:

a. Camera Deputatilor, ca o camera decizionala

b. Camera Deputatilor si Senat, in sedinta comuna, cu votul a cel putin 2/3 din numarul senatorilor si deputatilor

c. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

201. Potrivit Constitutiei Romaniei, Parlamentul nu poate fi dizolvat in urmatoarele situatii:

a. in ultimele sase luni ale mandatului Presedintelui, in timpul starii de asediu si in timpul starii de urgenta

b. in ultimul an al mandatului Presedintelui, in timpul starii de asediu si in timpul starii de urgenta

c. nu poate fi dizolvat in timpul unei legislaturi







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Administratie


Demografie
Stiinte politice


CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
CONTINUTUL VENITURILOR BUGETARE LA NIVELUL ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE
FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR INSTITUTIILOR PUBLICE
CONTENCIOSUL CONTRAVENTIONAL
Management in administratia publica
Organizarea selectiei pentru furnizorii de servicii profesionale
Conditiile de valabilitate ale actelor administrative
Implicatiile practice ale Ordonantei de Urgenta nr.105/2009 asupra personalului din sectorul public
Formele de activitate ale autoritatilor administratiei publice
Suspendarea actelor administrative