Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR INSTITUTIILOR PUBLICE


FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR INSTITUTIILOR PUBLICE


FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR INSTITUTIILOR PUBLICE

1 CONTINUTUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Pentru realizarea practica a deciziilor publice, statul, colectivitatile locale si alte entitati publice realizeaza costuri financiare cunoscute sub denumirea de cheltuieli publice. Cheltuielile publice reflecta optiunile politice ale statului, ele reprezentand costurile acestor politici.

Din punct de vedere al atributiilor statului, cheltuielile publice se pot grupa astfel:

a)     cheltuieli cu actiunile social culturale



b)     cheltuieli cu actiuni economice

c)     cheltuieli pentru apararea tarii

d)     cheltuieli cu intretinerea organelor statului

Greutatea specifica a acestor grupe de cheltuieli poate sa difere de la o perioada la alta si chiar de la un an la altul, aceasta depinzand de obiectivele dezvoltarii economice si social culturale care de fapt determina structura si ponderea cheltuielilor publice.

a) Dezvoltarea continua a actiunilor social culturale pentru satisfacerea necesitatilor cetatenilor trebuie sa constituie una dintre laturile importante ale activitatii statului.

In totalul cheltuielilor bugetare ponderea cea mai importanta este detinuta de cheltuielile social culturale.

Acestea contin urmatoarele categorii de cheltuieli:

- cheltuieli pentru invatamant

- cheltuieli pentru stiinta arta si cultura

- cheltuieli pentru sanatate

- cheltuieli pentru dezvoltarea culturii fizice si a sportului

- cheltuieli pentru asigurarile sociale de stat si pentru cele de prevederi sociale

Cheltuielile pentru actiunile social - culturale sunt un mijloc de garantare a drepturilor constitutionale ale cetatenilor la invatatura, odihna si la asigurarea materiala pentru batranete, in caz de incapacitate de munca, ajutor de somaj etc.

Cheltuielile pentru infaptuirea actiunilor social culturale se structureaza in doua mari categorii, respectiv:

- cheltuieli curente - destinate intretinerii si functionarii institutiilor publice social - culturale(salarii, burse, hrana, medicamente, iluminat, incalzit, reparatii capitale si curente, etc)

- cheltuieli de capital - pentru investitii(constructii, mijloace de transport, aparatura)

Cheltuielile publice cu invatamantul au drept scop functionarea invatamantului de toate gradele, la asezarea lui pe baze noi in stransa legatura cu cerintele vietii economice si social - culturale ale tarii noastre.

Se poate aprecia ca aceste cheltuieli pentru invatamant constituie un avans de produs intern brut intrucat resursele bugetare folosite pentru invatamant nu se consuma definitiv, ci ele se regasesc in nivelul pregatirii profesionale a membrilor societatii.

Aceste cheltuieli publice asigura transpunerea in viata a dreptului constitutional la invatatura.

De la bugetul public national se finanteaza invatamantul prescolar, invatamantul primar, invatamantul gimnazial, liceal si postliceal, invatamantul superior, invatamantul post universitar, doctoratul si alte forme de perfectionare a pregatirii profesionale a personalului.

Dupa natura lor cheltuielile pentru invatamant se pot grupa astfel:

- cheltuieli de capital(pentru investitii) care cuprind cheltuieli pentru constructia de unitati de invatamant, achizitionare de terenuri pentru constructii scolare, aparatura, mobilier, mijloace de transport, alte cheltuieli.

- cheltuieli curente, adica cheltuieli functionale specifice institutiilor de invatamant care cuprind:

- salarii si diferente, indemnizatii ce se acorda cadrelor didactice, cheltuieli pentru procurarea de material didactic, de aparate.




b) Cheltuielile pentru actiuni economice nu au mai ocupat preponderent locul intai, in cadrul bugetelor elaborate in ultimii ani deoarece in perioada actuala sumele alocate pentru investitii sunt mici, iar finantarea actiunilor cu caracter economic cade in cea mai mare parte in sarcina agentilor economici

De la bugetul statului in economia de piata se aloca fonduri in special pentru finantarea unor obiective de investitii in ramurile strategice cum ar fi : metalurgia, chimia, transporturile, agricultura, minerit, protectia mediului, etc.

De asemenea din resurse bugetare se aloca fonduri pentru finantarea actiunilor de cercetare stiintifica fundamentala.

c) Cheltuielile pentru apararea nationala sunt legate de indeplinirea functiei externe a statului avand un caracter neproductiv, constituind un consum final de produs national brut.

Din punct de vedere economic cheltuielile cu apararea nationala au urmatorul continut:

- cheltuieli de capital care cuprind investitiile pentru constituirea si modernizarea unor unitati militare, inzestrarea cu armament si tehnologie de lupta etc.

- cheltuieli curente care cuprind intretinerea si functionarea fortelor armate, desfasurarea eventualelor actiuni militare etc

d) Din bugetul public se acopera integral cheltuielile pentru organele puterii si administratiei de stat: Parlamentul, Presedintia, Guvernul, ministerele si celelalte organe centrale precum si organele puterii si administratiei locale.

Astfel din bugetul de stat se acorda credite bugetare pentru intretinerea organelor centrale ale puterii si administratiei de stat, iar din bugetele locale se finanteaza integral cheltuielile necesare, consiliilor judetene, municipale, orasenesti si comunale.

2 NORMAREA CHELTUIELILOR BUGETARE

Volumul cheltuielilor pentru unitatile si sectoarele bugetare se imparte in doua grupe mari :cheltuieli pentru investitii si cheltuieli operative.

Alocatiile pentru finantarea investitiilor se prevad in buget pe baza sarcinilor stabilite prin programul de dezvoltare economico sociala a tarii.

Principala metoda de programare a cheltuielilor operative pentru actiunile institutiile publice este metoda normativa.

Aceasta metoda se bazeaza pe doua elemente indicatorii si normativele economico - financiare.

Suma care urmeaza sa fie acordata anual fiecarei unitati bugetare se determina inmultind normativul economic financiar pentru un indicator cu marimea fizica a acestuia (numar studenti, numar paturi, etc.). In suma respectiva nu sunt incluse cheltuielile pentru investitii care se stabilesc in raport cu sarcinile stabilite prin programul de dezvoltare economico sociala a tarii (cheltuielile pentru salarii care se programeaza pe baza statelor de functiuni). Prin folosirea metodei normativelor economico financiare se asigura o finantare reala a unitatilor de acelasi fel, in raport cu sarcinile ce le revin acestora.

Metoda normativelor economico financiare se foloseste in actiunea de intocmire a bugetelor, in executarea bugetelor cat si la analiza darilor de seama pentru unitatilor bugetare. La examinarea bugetelor de venituri si cheltuieli de catre organele financiare se creeaza posibilitatea descoperirii exagerarilor si a cheltuielilor neeconomicoase precum si a lipsurilor existente in acordarea mijloacelor financiare. Prin utilizarea normativelor, organele care analizeaza bugetele de venituri si cheltuieli au un instrument obiectiv de verificare, inlaturandu-se astfel elementul de apreciere subiectiva a nevoilor unitatilor.

Determinarea creditelor bugetare doar pe baza executiei bugetare din anul precedent, fara folosirea metodei normative, duce la realizarea defectuoasa a fundamentarii bugetare deoarece executia contine in unele cazuri cheltuieli neeconomicoase precum si cheltuieli care nu au avut un grad corespunzator de finantare.

In cursul executiei metoda normativa se foloseste pentru finantarea unitatilor in raport cu realizarea indicatorilor programati efectuandu-se astfel un control al indeplinirii prevederilor bugetare.




Normativele economico financiare se impart in:

-        normative combinate

-        normative individuale

Normativele combinate reprezinta suma totala a cheltuielilor necesare pentru un indicator pe timp de un an. Ele se stabilesc pentru institutiile de acelasi fel, pe subdiviziunile cadrului general al clasificatiei generale.

Normativele individuale se stabilesc pentru fiecare fel de cheltuiala in parte, in limita normativelor combinate.

Normativele combinate se stabilesc de catre Ministerul Finantelor in colaborare cu ministerele de resort.Pe baza acestor normative ministerele si organele locale fixeaza normative individuale pentru unitatile subordonate.

Normativele individuale se impart de asemenea in:

- normative materiale

- normative financiare

Normativele materiale reprezinta cantitatea de materiale, bunuri sau servicii, calculata pe un indicator. Normativele financiare rezulta din inmultirea normativelor materiale cu preturile(tarifele) in vigoare. O alta impartire a normativelor este in obligatorii si facultative

Normativele obligatorii se aproba prin hotarari ale Guvernului sau prin legi, si este interzisa depasirea lor.

Normativele facultative se aplica in functie de conditiile specifice fiecarei unitati bugetare. Stocurile de materiale care trebuie sa existe la sfarsitul fiecarui an la institutiile publice sunt de asemenea normate, fiind stabilite in raport cu consumul acestora pentru o perioada limitata. Acestea se stabilesc pentru a asigura cantitatea de materiale strict necesara pentru buna functionare a unitatilor in prima parte a anului si pentru a combate tendinta stocarii de materiale pentru nevoi proprii.

Pentru stabilirea normativelor de cheltuieli este necesar ca in primul rand sa se cerceteze consumurile de materiale si cheltuielile institutiei si activitatile pentru care urmeaza a se fundamenta acestea.

In acest scop se alege un numar semnificativ de institutii, astfel incat rezultatele obtinute sa fie concludente pentru toate institutiile de acelasi fel. Institutiile la care se face aceasta verificarea trebuie sa indeplineasca unele conditii dupa cum urmeaza :

- sa aiba o evidenta contabila bine organizata si tinuta la zi

- sa nu fi suferit in ultimii ani modificari organizatorice, astfel incat cheltuielile si consumurile de materiale sa poata fi urmarite pe o perioada mai mare de timp.

- sa aiba aparate proprii de masurat

- sa existe personal de specialitate cu o pregatire ridicata spre a participa si a-si aduce contributia la actiunea de stabilire a normativelor de cheltuieli.

Rezultatele obtinute se centralizeaza ,se analizeaza in mod comparativ rezultand astfel normative obligatorii de indeplinit in perioadele viitoare.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Administratie


Demografie
Stiinte politice


Conditiile de valabilitate ale actelor administrative
Management in administratia publica
Clasificarea actelor administrative
Formarea specialistului in Relatii Publice
Raport de analiza referitor la situatia Spitalului Municipal Pitesti si a modalitatii de implementare a schimbarii
Aspecte Privind Organizarea Teritoriului in Municipiul Craiova
Impactul profesionalizarii relatiilor publice asupra specialistilor din domeniu
ORGANIZAREA SI DESFASURAREA SEDINTELOR DE CONSILIU LOCAL
Functia publica in dreptul intern si comunitar
PREZENTAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL DIN CADRUL PRIMARIEI SECTORULUI 2