Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit
Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
Prelucrarea filetelor cu capete de filetat


Prelucrarea filetelor cu capete de filetat


Prelucrarea filetelor cu capete de filetat

D:AndreiCHESTII NEAPARAT DE INVATATCursuri TFP an 5 sem 1 2008-2009ExamenC11.1.jpg

sin θ=2l/d1=2h/d14

θ =arcsin 2h/d1

dl=α- θ

γc=γ+ θ

D:AndreiCHESTII NEAPARAT DE INVATATCursuri TFP an 5 sem 1 2008-2009ExamenC11.2.jpg

D:AndreiCHESTII NEAPARAT DE INVATATCursuri TFP an 5 sem 1 2008-2009ExamenC11.3.jpg

In schema a.) se prezinta un cap filetat cu cutite prismatice radiale. Se observa ca aceste cutite sunt montate cu o conditie h ceea ce conduce la modificarea unghiurilor functionale sau effective conform relatiilor scrise in figura. Se observa avantajul reglarii radiale a cutitelor astfel incat acelasi cap de filetat se poate folosi la filete cu diametre diferite.



In schema b.) se prezinta un cap de filetat cu cutite prismatice tangential . Se observa ca unghiurile d si γ se formeaza prin inclinarea cutitelor. De exemplu fata de asezare nu este perfect tangential la diametrul d1 al filetului.

In schema c.) se prezinta un cap de filetat cu cutite disc. Aceste cutite disc au ppe periferie profilul filetului de regula triunghiular deoarece la celelate profiluri nu se va folosi aceste cutite datorita fortelor mari de aschiere , se observa ca pentru a se crea unghiul de aschiere α cutitul disc se aseaza cu central mai sus cu cant. H fata de central piesei.

Avantajul este ca aschierea se face numai pe fata de degajare de un nr foarte mare de ori pana se termina profilul periferic.

In toate cele trei cazuri miscarea principala este o miscare de rotatie a piesei care asigura si viteaza de aschiere in functie de calitatea partii active a sculei iar capul de filetat are miscare de avans longitudinal egal cu pasul Dl=p [mm/rot. piesa]. Exista si exceptii la piese de diametrul mari si foarte mari la care piesa sta pe loc , iar capul de filetat realizeaza ambele miscari 1 si 2.

Prelucrarea prin rectificare a filetelor

Este porcesul care asigura tat precizie ridcata cat si calitatea suprafetelor prelucrate. In functie de valoarea de fabricare si dimensiunile filetelor rectificarea se poate face cu disc monoprofil sau cu disc multiprofil.

D:AndreiCHESTII NEAPARAT DE INVATATCursuri TFP an 5 sem 1 2008-2009ExamenC11.4.jpg

D:AndreiCHESTII NEAPARAT DE INVATATCursuri TFP an 5 sem 1 2008-2009ExamenC11.5.jpg

D:AndreiCHESTII NEAPARAT DE INVATATCursuri TFP an 5 sem 1 2008-2009ExamenC11.6.jpg

In schema a.) se prezinta rectificarea cu disc monoprofil unde discul se inclina cu unghiul ω al inclinatiei elicei piesei. Miscarea orincipala este miscarea de rotatie 1 al discului de rectificat si are valoarea:

V1=15..20 m/s la rectifiacarea de degrosare

V2=25..30 m/s la rectificarea de finisare

Piesa are o miscare de rotatie mai lenta care asigura de fapt un avans circular. Miscarea 3 care prezinta un avans longitudinal.

Dintre toate schemele a.) reprezinta rectificarea cea mai precisa si de aceea se foloseste la rectificarea filetelor de precizie cum sunt filetele micrometrice de la aparatul de masurat si control de la calibrele tampon pentru filete.

In schimb procesul cel mai putin productive decat celelalte 2 periodic discul profilat se caracterizeaza cu varf de diamante.In functie de diametrul filetului diametre si pasul prelucrarii se face prin mai multe treceri rectificarea facandu-se dupa prelucarea filetelor prin alte procedee mai productive.Exceptie se intalneste la filete cu pasul p mai mic sau egal cu 0,5. La aceste filete prelucrarea se face direct cu disc de rectificare fara alte procese anterioare.

In schema b1.) b2.) se prezinta rectificarea cu disc multiprofil a filetelor scurete b1 si a filetelor lungi b2. In ambele situatii discul multi profil nu trebuie sa depaseazca latimea de 60 de mm deoarece se dezvolta forte prea mari de aschiere.

Filetele surte la piese trebuie sa fie in orice caz lp< 60+(2.3)p ca in figura prezentata. Se observa in b1 ca in afara de miscarile 1 , 2 , 3 de la a.) exista miscarea 4 care este un avans de patrundere continu care se suprapune peste miscarea 3 astfel incat cand s-a atins fundul filetului piesa s-a deplasat cu 2-3 pasi,

In b2.) se observa ca miscarea 4 este un avans de patrundere intermittent care se realizeaza la fiecare cd a piesei. Nr. de treceri (cd) depinde de marimea pasului si se allege din tabele. Se observa in ambele cazuri b1.) , b2.) ca discul multiprofil este format dintr-o reuniune de discuri elemente simple deci nu exista elice de profil Udisc=0.

Rectificarea cu disc multiprofil este mult mai productive dar precizia este mult mai scazuta in comparative cu schema a.) din urmatoarele motive:

-orice eroare de profil pe toata lungimea discului se transpune pe piesa de filetat.

-uzura la astfel de discuri este neuniforma intotdeauna ceea ce va cinduce la mici erori de pas.

Pentru productivitate ridicata discul multiprofil se foloseste la productivitate de serie mijlocie si mare.

Tehnologii de prelucrare a danturii rotilor dintate

Frezarea prin copiere a danturii rotilor dintate.

Se realizeaza cu discuri profilate modul si cu freze deget.

D:AndreiCHESTII NEAPARAT DE INVATATCursuri TFP an 5 sem 1 2008-2009ExamenC11.7.jpg

Se observa ca miscarea principal este la freza disc modul si V1=20...30 m/min

2-miscarea de avans in lungull flancului respective al dintelui reaziat de piesa

3-miscarea de divizare care se face dupa prelucrarea flancurilor de la un gol sau de la 2 dinti apropiati.

4-se aplica numai la dantura inclinata(elicoidala) si stfel se suprapune miscarea 4 peste miscarea 2pentru a se obtine o elice.

In mod normal ar insemna ca pentru fiecare roata dintata cu un m si z(nr de dinti d.) ar trebui construita o singura freza .

In practica sunt construite doar 3 garnituri:

1.)             8 freze disc pentru m=0,8...8 mm

2.)             15 freze disc pentru m>8 mm

3.)             26 freze pentru roti dintate de precizie ridicata si m foarte mari.

Datorita acestui lucru erorile de profil sunt mult mai mari si precizie se foloseste la rotile dintate care nu reclama precizie ridicata si productie de serii mici.

S-a discutat frezarea prin copiere cu freza disc-modul

b)Danturarea cu freza deget-modul:

Se observa ca toate miscarile sunt identice cu miscarile de la danturarea cu freze disc-modul.

I.miscarea principala de rotatie realizata de freza deget-modul care realizeaza si

II.realizeaza un avans longit in lungul dintilor l realizat de catre piesa si de masa masinii de frezat.

III.indexare dinte cu dinte dupa ce sa prelucrat un gol in functie da marimea modulului prelucrat se poate face in mai multe treceri(cf.tabelelor-indrumare)

IV.se aplica numaila prelucrarea dintilor inclinati (elicoidali) si o miscare de rotatie lenta care se suprapune peste 2.(sunt ac. misc. ca la fezarea cu disc-modul)

FREZAREA PRIN RULARE A RD CU DINTI DREPTI SAU INCLINATI CU FEZA MELC

Scheme de fezare:

Roata de danturat

Freza melc

Schema de danturare

Cilindrica cu dinti drepti

Cu elice pe dreapa

Cu elice pe stanga

Cilindrica cu dinti inclinati pe dreapta

Cu elice pe dreapta



Cu elice pe stanga

Cilindrica cu dinti inclinati pe stanga

Cu elice pe dreapta

Cu elice pe stanga

Se obs din schemele prezentate ca toate miscarile sunt identice:

I.misc princ de rotatie a sculei de fezat care asigura:

vI=10..15 m/min la degrosare

vI=20..25 m/min la finisare

II.miscarea de divizare continua realiz de piesa

III.miscarea de avans necesara in lungul dintilor

Se recomanda sa se evite alegerea frezelor melc cu sens de inclinare al elicei invers decat sensul de inclinare al dintilor de la roata de danturat(sa nu fie stanga cu dreapta sau dreapta cu stanga pt ca unghiul de inclinare este f mare)deoarece la montaj impreuneaza f mult conditia de aschiere conducand uneori la imposibilitatea prelucrarii sau freza melc cu mai multe inceputuri.

Frezarea prin rulare cu freza melc este mai precisa decat fezarea prin copiere.

Frezarea prin copiere-IT10-IT12

Frezarea prin rulare cu IT8..IT9 -degrosare

Frezare cu freza melc cu -IT6..IT7-finisare

Frezarea cu freza melc este mai productiva deoarece diviz este continua a.i la o singura trecere a frezei cu avansul 3 se pot prelua toti dintii.daca modulul este mai mare se procedeaza la 2-3 treceri.La degrosare se recomanda freza melc cu mai multe inceputuri deoarece asigura o productivitate mai mare dar o precizie putin mai scazuta.de accea la productii de...se recomanda freza melc cu 2-3 inceputuri iar la finisare se fol freza melc cu un singur inceput.

Rabotarea(mortezarea)danturii RD.

Danturarea prin copiere cu cutit profilat.

In a) se prez rabotarea dinte cu dinte,adica cu un singur cutit care are profilul identic cu profilul unui gol dintre doi dinti.se executa rabotarea intr-o trecere sau 2-3 treceri in functie de marimea modulului la roata de prelucrare.De accea in cele 2 cazuri a) si b):1.miscare princ rectilinie alternativa

2.miscare executata de scula aschietoare.

Daca modulul e prea mare sau f mare se fac mai intai o spargere a golului cu un cutit de forma unui cutit de de debitat dupa care se fol cutit de profilat.

3.indexarea dinte cu dinte(periodica)dupa prelucrarea unui gol)

In a) daca se fol cutit din otel rapid:

vI=8..10 m/min -Rp3

vI=35..50 m/min - CM

Procedeul a) este putin productiv si se aplica la RD fara pretentii de precizie deoareceeroare de profil a sculei obt la aschiere se copiaza pe profilul evolventic al flancului dintelui IT10-IT12.

In b) se prezinta mortezarea cu cap de mortezat si nu tan la toti dintii.din acest motiv productivitatea este mult mai buna,dar precizia e la fel ca si cazul a).

Intrucat fortele la aschiere in cazul b) sunt f mari procedeul nu se aplica decat la roti de module mici si f mici.chiar si in aceste sit cutitul are posibilitatea de avand radial 2.pentru a se proceda la 2-3 treceri.

MORTEZAREA PRIN RULARE CU CUTIT ROATA DE MORTEZAT

Se obs ca misc princ de asch I.este misc rectilinie alternativa asig de cutitul roata de mortezat care asigura si viteza de aschiere vI=10..12 m/min.

II.suprapus peste III. formeaza miscarea de rulare intre cutitul rotii de model si roata de prelucrat.

Aceasta misc de rulare se suprapune total peste 1.

Divizarea este continua a.i la o rotatie a piesei se considera o trecere.daca modulul este relativ mare vom face mai multe treceri prin avansul intermitent 4.daca se vor face trei treceri roata se va roti cu 3,1 rotatii.

Precizia este mai mare decat la frezareprin rulare cu freza melc si e:IT7..IT5.

DANTURAREA CU CUTIT PIEPTANE

La danturare cu cutit pieptane cutitul reprez cremaliera generatoarei de referinta.Nr de dinti la cuti pieptane se alege din tabele in functie de modulul rotii de prelucrat.

Exista 2 metode de generare a danturii profilului

a)met de generare du dreapat fixa(procedeul Maag)

b) met de generare a evolventei du dreapta mobila(met. Parkinson)

La prima metoda (a) cutitul pieptane lucreaza in plan vertical:

In cazul b) cutitul se deplaseaza in plan vertical:

Se obs ca la met a) (maag) unghiurile si se realizeaza la montaj prin inclinarea cutitului iar la met b)unghiurile si functionale(efective) sunt egale cu cele constructive(cele obt la ascutirea sculei).

Ciclurile de prelucrare:

a)dupa metoda Maah

b)dupa metoda Parkinson

c)schema:

Conform princ de generare prin metoda Maag obs ca piesa de danturat realiz cele 2 miscarii necesare rularii:

Danturarea incepe intr-un punct1 pana la un punct 2 la o distanta k*p(k-nr de dinti danturati,p-pasul).

Celor k dinti prelucrati le corespunde un unghi la centru αR(cf schemei).din acest moment 2 cutite de mortezat ramane suspendat la partea superioara si roata se deplaseaza in punctul A ca in schema.In continuare incepe rularea in sens invers cu o cantitate x ptr prelucrarea jocurilor din sistem.Din 1' incepe rularea ca in punctul 1initial pana in punctul 2 timp in care se mai prelucreaza k dinti si unghiul la centru devine 2αR si ciclul se repeta mai departe.

b)Parkinson schema:

Cutitul pieptane pleaca de la o pozitit 0 si incepe ungerea cu roata de prelucrare(de data aceasta rulare este dupa principiul dreptei mobile) pana se prelucreaza R dinti conform schemei carora le coresp un R la centru αR din acest mom incepe rularea in sens invers pana la pozitia 0 a cut dupa care rularea continua cu cant Δx ptr prelucrarea jocurilor dupa care incepe rularea in prima faza dupa care se mai prelucreaza R dinti

unghiul 2 αR si dupa care se repeta ciclul.

Danturarea cu cutit pieptane este cea mai precisa metoda deoarece cutitul pieptane are forma generat. De precizia de prelucrare:IT5..IT4.

Datorita complexitatii cinematice a masinii de danturat cu cutitul pieptane conturile de achizitie fiind fff mari se transmite prin cota de amortizare costului prel si de aceea ac proc nu sa extins inmaniera de a inlocui celalalte procedee.







Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate

Tehnica-mecanica


Auto
Desen tehnic


Unsori consistente
SCULE SI DISPOZITIVE SPECIFICE
Unde mecanice
MECANICA intrebari si raspunsuri
APARATURA DE COMANDA PNEUMATICA - SUPAPE SI REZISTENTE PNEUMATICE
Determinarea energiei cinetice in cazul unui mecanism plan
Redresor pentru substatii electrice de tractiune metrou 825 V - 2500A - SCHEMA ELECTRICA DE PRINCIPIU
Termotehnica - problema
UNGEREA MOTOARELOR. SISTEMUL DE UNGERE AL MOTOARELOR
DETECTAREA DEFECTELOR IN EXPLOATARE,INTRETINEREA PLANIFICATA SI EXPLOATAREA TEHNICA A SISTEMULUI DE FRANARE CU ACTIONARE PNEUMOHIDRAULICA