Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit


Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
SCULE SI DISPOZITIVE SPECIFICE


SCULE SI DISPOZITIVE SPECIFICE


SCULE SI DISPOZITIVE SPECIFICE

1.1  Unelte specifice

        Clestele portelectrod - serveste la conducerea electrodului prins



in el in timpul sudarii de-a lungul rostului de sudat. Pentru a feri sudorul de electrocutare sau de producerea de scurtcircuite, chiar daca electrodul este lasat din greseala pe masa de lucru, el trebuie sa fie complet izolat. Contactul dintre partea metalica a clestelui si electrodul prins in cleste trebuie sa fie complet asigurat; pentru manipulare usoara, el trebuie sa fie cat mai usor posibil.

In figura se reprezinta un portelectrod complet izolat, tip II, varianta A, pentru curenti pana la 400 A, cu masa de circa 0,4 kg si la care conectarea cablului se face prin intermediul unui papuc. Pentru sudarea tablelor subtiri cu electrozi pana la 2,5 mm sunt indicati clesti pana la 200 g masa si cabluri de 16 mm

        Poansonul - se utilizeaza pentru marcarea imbinarilor sudate executate. In figura este reprezentat modul cum se procedeaza la asezarea poansonului in vederea poansonarii. Suprafata activa a poansonului poarta gravate in relief semne caracteristice. Poansoanele se executa de patru tipuri:

-         tip A, poansoane la care semnele caracteristice se inscriu intr-un dreptunghi, al carui chenar nu apare pe amprenta;

-         tip B, poansoane la care semnele caracteristice se inscriu intr-un cerc, al carui chenar apare pe amprenta;

-         tip C, poansoane utilizate pentru marcarea metalelor pretioase;

-         tip D, poansoane pentru marcare de simboluri, la care semnele caracteristice sunt inscrise intr-un chenar ce apare pe amprenta si poate avea una din formele:

-         dreptunghi, varianta D1

-         triunghi echilateral, varianta D2

-         patrat, varianta D3.

Mana stanga, in care se tine poansonul, se va rezema cu partea inferioara a palmei de piesa, iar poansonul se tine inclinat pentru a se putea vedea varful, pana cand se aseaza pe locul de poansonare. Dupa ce varful poansonului a fost asezat pe locul respectiv, se indreapta in pozitie verticala, mana stanga fiind tot cu palma rezemata de piesa. In ultima faza se apasa poansonul pentru a nu se deplasa si apoi se loveste cu un ciocan.

1.2  Utilaje si scule de lipire

Sursele de incalzire la lipire necesare incalzirii pieselor de lipit si topirii aliajelor de lipire pot fi numeroase, alegerea acestora fiind facuta in primul rand in functie de temperatura de topire a aliajului, cat si de natura metalului de lipit. In cazul aliajelor de lipire moi, sursele de incalzire nu trebuie sa dezvolte temperaturi prea mari, in timp ce pentru aliajele de lipire tari sunt necesare surse de caldura ce dezvolta temperaturi mari cum sunt cele folosite la sudare.

Ca surse de incalzire pentru lipire pot fi mentionate:

-         ciocane de lipire;

-         lampi de lipire

-         arzatoare cu gaz;

-         surse de incalzire cu curent electric;

-         cuptoare de incalzire;




-         bai cu aliaje de lipire lichide.

Pentru pregatirea pieselor de imbinat sau pentru asamblarea lor sunt necesare: pile, perii de sarma, clesti de strans, razuitoare etc. Scula cea mai folosita la executarea lipiturilor moi este ciocanul din cupru fara incalzire continua, incalzirea acestuia fiind efectuata din timp in timp cu o lampa de incalzire. Pentru lipituri cu temperaturi mai inalte se folosesc ciocanele incalzite continuu cu gaz cu un combustibil lichid sau ciocanele electrice.

Lampile de lipire sunt folosite pentru incalzirea pieselor si la topirea aliajelor de lipire sau pentru incalzirea ciocanului de lipire. Flacara se obtine cu petrol lampant, alcool sau benzina, care se introduce in rezervorul 1 prin gaura astupata cu dopul 4.

Dupa pomparea aerului in rezervor si reglarea ventilului 3 se aprinde flacara produsa de arzatorul 6. Aerul din rezervor in cazul intreruperilor se evacueaza cu ventilul 5. Pentru obtinerea flacarii este necesar ca in prealabil arzatorul sa fie incalzit cu incalzitorul 7 in care se arde putina benzina.

Ciocanele de lipire din cupru electrolitic sunt cele folosite la lipirea moale. Ele se monteaza la capatul unei bare de otel, prevazuta la capatul opus cu un maner de lemn. Pentru lipire, ciocanele sunt incalzite cu lampi de lipire cu benzina.

Ciocanele cu incalzire continua sunt prevazute cu lampi cu gaz combustibil in amestec cu aer sau cu benzina. Ciocanele cu incalzire continua pot fi si electrice. Ele se executa in opt marimi cu puteri nominale de la 20 la 300 W.

In figura este reprezentat un ciocan electric de 300 W cu incalzire continua prin rezistenta electrica.

Lampile si ciocanele de lipire se folosesc la lucrari de unicate sau de serii mici. Pentru lipirea pieselor in serie sau in masa se folosesc:

-         suflaiuri;

-         cuptoare de incalzire in vid sau cu atmosfera controlata, in care piesele de lipit cu aliajul de lipire se lipesc dupa incalzire si racire;

-         bai incalzite prin rezistenta electica, prin rezistente de contact etc.

1.3  Dispozitive specifice

Dispozitive de asamblare si sudare

Pentru realizarea constructiilor sudate, este necesar ca semifabricatele constructiei sa fie indreptate si debitate la dimensiunile prevazute, dupa care se executa prelucrarea marginilor pentru sudare, urmata de operatiile de indoire, gaurire etc. In multe cazuri, in special cand prelucrarea marginilor se executa cu masini de taiere cu flacara de gaze, prelucrarea are loc odata cu debitarea la dimensiunile necesare. Materialele gata pregatite in vederea sudarii sunt supuse operatiei de asamblare. Pentru asamblare si sudare, dispozitivele destinate acestor operatii ofera posibilitatea obtinerii ansamblurilor sudate de dimensiuni corecte. Pentru lucrari de serie, asamblarea se executa in dispozitive de asamblare sau de asamblare-sudare.

De fapt operatia de asamblare este prima operatie de executie trecuta in fisa tehnologica de sudare. In cazul unicatelor, dispozitivele de asamblare sunt simple, iar fixarea elementelor se face cu cleme, scoabe, suruburi de prindere etc. Pentru lucrari de serie, dispozitivele de asamblare sunt prevazute cu limitatoare, ghidaje, mecanisme de fixare etc., prin care se asigura pozitia reciproca a pieselor. Dispozitivele de asamblare pot fi actionate pneumatic sau electromagnetic.

In functie de complexitatea ansamblului si de tehnologia de sudare folosita, unele dispozitive de asamblare se pot folosi si pentru sudare, iar in cazul productiei de serie mare dispozitivele de asamblare-sudare formeaza instalatii mecanizate sau chiar automatizate, in care toate reperele care compun ansamblul sudat sunt fixate in pozitiile necesare, iar instalatia serveste la executia sudarii.

In dispozitivele de asamblare se executa numai prinderile, dupa care ansamblul este scos si trimis la sudare

In dispozitivele de asamblare-sudare se executa direct sudarea, dupa ce elementele componente ale ansamblului au fost fixate astfel incat sa se obtina ansambluri de dimensiuni precise si cu deformatii reduse.

In dispozitivele de sudare se executa numai sudarea ansamblului respectiv, care in prealabil a fost asamblat intr-un dispozitiv de asamblare. Cu dispozitivele de sudare se executa pozitionarea rosturilor de sudare ale ansamblelor, pentru ca sudura sa fie executata in pozitie orizontala sau in jgheab. Realizarea pozitiei necesare se face prin rotire, inclinare cu rotire, rasturnare etc. Din punct de vedere al locului de munca, dispozitivele pot fi: de atelier, pe fluxul de fabricatie, de santier etc. Dispozitivele pentru sudarea manuala, semiautomata si automata pot fi destinate sudurilor circulare, longitudinale, curbe etc.




In functie de destinatie, dispozitivele pot fi:

-         stelaje orizontale pentru asezarea si rezemarea pieselor de sudat executate din profile I distantate intre ele si sudate pe stalpi de sustinere sau sine intoarse de cale ferata ancorate pe temelii betonate;

-         placi cu suprafete mari prevazute cu canale pentru asezarea pieselor, care se prind de placi cu suruburi ale caror capete sunt introduse in canale;

-         limitatoare si opritoare pentru executarea prinderilor cu suduri ale pieselor in ansambluri;

-         fixatoare pentru strangerea, apropierea si fixarea profilelor sau tablelor formate din cleme, scoabe, parghii, in vederea prinderii pieselor sau pentru sudarea lor;

-         intinzatoare cu care se executa apropierea, strangerea sau fixarea tablelor, profilelor etc. si mentinerea deschiderii rostului; elementele principale ale intinzatoarelor sunt suruburile de strangere, etriere, parghii, inele, pene etc.;

-         distantiere folosite la fixarea tablelor sau a corpurilor cilindrice la anumite distante etc.

Pentru asezarea ansamblurilor de sudat in pozitia cea mai favorabila sudarii, se folosesc dispozitive de intoarcere. Cu ajutorul acestora si in functie de constructia lor, ansamblurile pot fi rotite, inclinate, rasturnate, iar miscarea se realizeaza in diferite plane. Pentru sudarea profilelor in I se folosesc rasturnatoare, care permit realizarea sudarii acestor profile intr-o anumita ordine, pentru ca sa nu se produca deformatii ale profilului.

Dispozitivele de pozitionare cu actionare mecanizata pentru sudare sunt:

-         dispozitivele cu role, care pot fi formate cu role de antrenare, cu role libere sau combinat;

Dispozitivele sunt folosite la sudarea pieselor cilindrice, conice sau sferice cu care pot fi executate atat cusaturi circulare, cat si longitudinale. Cu ele se asigura fie aducerea in pozitie pentru executarea sudurilor longitudinale, fie rotirea cu viteza constanta a virolelor pentru executarea sudurilor circulare. Se executa pentru piese cu mase intre 50 si 300 t. Deschiderea intre rolele pe care se aseaza virolele se regleaza in functie de diametrul virolelor de sudat. In general, ele au un grup de role motoare si unul sau mai multe grupuri cu role libere.

-         platouri si standuri pentru sudarea suprafetelor plane cu ajutorul carora se mentine pozitia reciproca a tablelor de sudat; standurile cu actionare electromagnetica dau cele mai bune rezultate, deoarece cu ele se poate mentine atat un interstitiu uniform si un nivel corect, cat si o presiune uniforma a pernei de flux;

In figura se reprezinta un platou si un stand electromagnetic pentru sudarea tablelor plane 1 pe perna de flux 2, la care presarea pernei se executa pneumatic prin admisia aerului comprimat in furtunul 3; la standul electromagnetic (figura b), tablele sunt mentinute in pozitie de electromagnetii 4, prin conductoarele de curent 5.

-         manipulatoare de sudare care asigura rotirea sau inclinarea ansamblului de sudat, precum si viteza de sudare necesara; manipulatoarele se executa atat pentru piese cu mase mici de zeci si sute de kilograme, cat si pentru piese mari cu mase de zeci de tone.

In figura este prezentat un manipulator pentru sudarea ansamblurilor cu masa pana la 900 kg. Ansamblul montat pe el poate fi inclinat pana la 135 fata de pozitia verticala initiala; plansaiba are diametrul de 850 mm. Miscarea de rotatie este continua, fara trepte, pentru sudarea cu turatii intre 0,08 si 2,4 rot/min.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Tehnica-mecanica


Auto
Desen tehnic


METODE DE EDUCARE A ALIAJELOR CU MEMORIA FORMEI
Diagrama flux a preparii unui minereu de fier
PRIMUL PRINCIPIU AL TERMODINAMICII (PT 1)
Masurarea presiunii generate de unda de soc laser.
Descrierea Functiilor DFB
Cutit special cu 2 placute pentru pretaiere
SUDAREA OTELURILOR SLAB ALIATE
TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A BIELOLOR
DETECTAREA DEFECTELOR IN EXPLOATARE,INTRETINEREA PLANIFICATA SI EXPLOATAREA TEHNICA A SISTEMULUI DE FRANARE CU ACTIONARE PNEUMOHIDRAULICA
Sudarea fontei