Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
» Comportamente, comportament creator, imaginatie


Comportamente, comportament creator, imaginatie




Comportamente, comportament creator, imaginatie

Prin comportament se intelege un lant de modificari ale organismului, efectuate in scopul satisfacerii unei necesi­tati biologice (alimentara, sexuala etc.) sau intelectuale (de cunoastere, estetica etc). Ele sint declansate de o "motivatie' (scop), succedindu-se conform unui "model', care a fost edificat in timp, ea rezultat al experientei cisti-gate cu ocazia unor imprejurari similare. Prin centrii sai superiori, (in special cei din hipotalamus) sistemul nervos ve­getativ participa atit la edificarea motivatiei (hipotalamusul, inregistrind scaderea zaharului din singele circulant, declan­seaza senzatia de foame), cit si la desfasurarea activitatilor comportamentale, prin asigurarea suportului energetic (creste tonusul muschilor si sporeste afluxul de singe la nivelul lor, pentru a putea efectua masticatia alimentelor etc).




Se recunosc comportamentului motivat trei aspecte: - orientarea spre un scop care permite, pe de o parte, alegerea informatiilor din mediul inconjurator, indispensa­bile scopului propus si, pe de alta parte, alegerea modelului de comportament adecvat scopului;


-  actiunea, a carei intensitate si durata corespund inten­
sitatii si duratei motivatie!;

-  satisfacerea,  caracterizata prin scaderea intensitatii
actiunii, putin timp inainte de realizarea integrala a scopului
propus.

Fiecare comportament incununat de succes acorda satis­factie si, fiindca orice satisfactie se cere repetata, forta motivarii creste progresiv, de unde facilitarea comporta­mentului in imprejurari similare. Esecurile au o influenta diametral opusa,  de frinare.

Toate acestea sint aplicabile si comportamentului creator, care trebuie considerat ea o treapta superioara, consecinta fireasca a satisfacerii necesitatii de cunoastere. Atingerea unui anumit nivel de cunostinte aduce cu sine dorinta de a crea ceva nou din tot materialul de engrame, adunate prin intermediul procesului de invatare logica si stocate cu ajutorul memoriei. Trebuie subliniat ca actele de creatie nu se limiteaza la productia geniala de tipul tablourilor lui Rembrandt sau enuntarii principiului lui Arhimede. Exista fara indoiala, o esalonare valorica a creatiei, dar sensul real este acela de a realiza ceva nou. "Noul' nu apare spontan; el isi are radacinile adinc infipte in experien­ta speciei, fecundata de experienta individuala. Noul este expresia reasortarii elementelor ce alcatuiesc tezaurul de cunostinte ale omului si societatii. Recombinarea se face conform legilor universale ale materiei, cu respectarea categoriilor mari. in acest sens, compozitia unui elev despre poezia populara, proiectul de diploma al unui inginer, ea si actele operatorii ce inlocuiesc organele bolnave sint produse ale comportamentului creator.

in ce priveste imaginatia, atit materia prima - bagajul de experienta - , cit si mecanismul -- recombinarea engra-melor - sint aceleasi. Deosebirea consta in faptul ca, in timp ce imaginatia se opreste la o reprezentare pur simboli­ca, comportamentul creator merge mai departe, materializind produsul imaginatiei intr-o opera de creatie. Daca sintem de acord cu acest mod de a privi lucrurile, vom admite ca imaginatia reprezinta o faza premergatoare - mai mult sau mai putin obligatorie - creatiei. De aici decurg si posibilitatile imaginatiei de a depasi limitele timpului si





ale spatiului. Astfel Jules Verne a "imaginat', cu peste 50 de ani in urma, masini de domeniul fantasticului, care, in majoritatea lor, au devenit azi realitati.

Fig. 12. Schema de organizare a sistemului nervos vegetativ (dupa Best).

Ambele fenomene psihice superioare - imaginatia si com­portamentul creator - se exerseaza si se dezvolta, atit prin largirea progresiva si rationala a orizontului de cunostin­te, cit si prin refolosirea lor continua, care asigura continui­tatea fenomenelor activitatii intelectuale si evita pierderea de  cunostinte  prin  uitare.




Cu alte cuvinte, invatam din experienta semenilor nostri si a noastra cum sa cream, tot asa cum invatam sa invatam. in final, opera noastra de creatie intra in patrimoniul universal, ea o contributie personala la tezaurul de cunostinte ale societatii omenesti. Aceasta contributie nu reprezinta altceva decit satisfacerea concomitenta a unei alte necesitati intelectual, de cea mai inalta valoare - necesitatea etica,  implinirea datoriei de om.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Psihologie


Sociologie


Tulburarile de limbaj
Scurt istoric si evolutia medicinei legale psihiatrice
Recuperarea deficientei de vedere
Psihologia educatiei AN I SEM.II - TEST GRILA
Deficientele (tulburarile) de pronuntie
Incidenta tulburarilor (devierilor) de conduita (de comportament)
Comportamente, comportament creator, imaginatie
Leziunile in comportamentul simulat aparent
Interactiuni sociale si dezvoltari cognitive
GANDIREA SI MEMORIA - Relatiile dintre gandire si memorie