Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. psihologie, psihiatrie, functii, psihice, mecanisme, psihoterapie, psihoanaliza

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
Psihologia educatiei AN I SEM.II - TEST GRILA


Psihologia educatiei AN I SEM.II - TEST GRILA



Psihologia educatiei AN I SEM.II - TEST GRILA


1. Definitia data de P. Rothstein in 1990 psihologiei educationale este: 
(c)
a. o stiinta ce are in centrul sau procesul instructiv-educativ desfasurat in scoala cu scopul de spori eficienta acestuia 
b. o stiinta care studiaza actiunea de asimilare a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor de catre elevi, convertirea informatiilor in capacitati de cunoastere, atitudine, in idealuri si decizii. 
c. o ramura a psihologiei care studiaza invatarea si dezvoltarea umana in contextul retelei educationale, tehnicile de intensificare a acestor procese, design-ul si comunicarea informatiei in scopuri educationale. 

2. Slavin (apud Golu si Golu) considera ca psihologia educatiei studiaza:(
d)
a. actiunea de asimilare a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor de catre elevi, convertirea informatiilor in capacitati de cunoastere, atitudine, in idealuri si decizii. 
b. invatarea si dezvoltarea umana in contextul retelei educationale, tehnicile de intensificare a acestor procese, design-ul si comunicarea informatiei in scopuri educationale. 
c. dobandirea unor capacitati de gandire critica si divergenta in masura sa-i ajute pe elevi sa utilizeze cunostintele si competentele in diferite situatii. 
d. bazele psihopedagogice ale procesului instructiv-educativ, ale insusirii notiunilor si cunostintelor, formarea personalitatii elevului, concentrandu-se in special asupra proceselor prin care informatia, abilitatile, valorile si aptitudinile sunt transmise de la profesor la elev in clasa, aplicand principiile psihologie in practica instruirii. 

3. Andrei Cosmovici (1999) considera psihologia scolara: 
(a=c)
a. o stiinta ce are in centrul sau procesul instructiv-educativ desfasurat in scoala cu scopul de spori eficienta acestuia. 
b. o stiinta care studiaza bazele psihopedagogice ale procesului instructiv-educativ, ale insusirii notiunilor si cunostintelor, formarea personalitatii elevului, concentrandu-se in special asupra proceselor prin care informatia, abilitatile, valorile si aptitudinile sunt transmise de la profesor la elev in clasa, aplicand principiile psihologie in practica instruirii. 
c. o stiinta ce are in centrul sau procesul instructiv-educativ desfasurat in scoala cu scopul de spori eficienta acestuia 

4. Pentru Dragan si Petroman (1998) obiectul de studiu al psihologiei educatiei 
include: 
(c)
a. obiectivele, continuturile si formele de organizare. 
b. procesul instructiv-educativ desfasurat in scoala cu scopul de spori eficienta acestuia. 
c. educatorul si educatul ca actori ai procesului de invatamant; relatiile ce se stabilesc intre ei (de comunicare, interconditionare etc.); instructia si educatia (strategii si tehnici de invatare); inteligenta, stimularea si cultivarea sa. 

5. In cadrul abordarilor de psihologia educatiei, extrem de importanta este 
cunoasterea determinantilor sistemului educational. Printre acestia se numara si: 
(b)
a. modul de a considera copilul ca subiect al educatiei; adecvarea metodelor fata de specificul acesteia; schimbarea judecatilor de valoare vehiculate in cadrul mediilor educatioale. 
b. procese educationale; Actori implicati in sistemul educational; Factori ce tin de competenta profesionala a cadrului didactic pe de o parte si "competenta" de elev pe de alta parte; Rezultatele sistemului educational; Relatiile educationale; Situatia educationala. 

6. Psihologia, psihologia scolara si educationala in mod special au modificat o 
serie de atitudini teoretice si practice ale pedagogiei:
(a) 
a. modul de a considera copilul ca subiect al educatiei; adecvarea metodelor fata de specificul acesteia; schimbarea judecatilor de valoare vehiculate in cadrul mediilor educatioale. 
b. Procese educationale; Actori implicati in sistemul educational; Factori ce tin de competenta profesionala a cadrului didactic pe de o parte si "competenta" de elev pe de alta parte; Rezultatele sistemului educational; Relatiile educationale; Situatia educationala. 

7. Dragan si Petroman afirmau ca la ora actuala psihologia educatiei "este si 
trebuie inteleasa" : 
(c)
a. ca o stiinta ce are in centrul sau procesul instructiv-educativ desfasurat in scoala cu scopul de spori eficienta acestuia. 
b. ca o stiinta care studiaza actiunea de asimilare a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor de catre elevi, convertirea informatiilor in capacitati decunoastere, atitudine, in idealuri si decizii. 
c. ca o ramura a psihologiei generale - drept un demers analitico-practic ancorat in perceperea, intelegerea, cunoasterea si devenirea omului; 

8. La fel ca si celelalte ramuri aplicative ale psihologiei, psihologia educatiei este: 
(a)
a. o stiinta intradisciplinara si o stiinta interdisciplinara 
b. doar ca o componenta (esentiala) a psihologiei scolare 
c. o componenta a stiintei pedagogice 

9. Psihologia educatiei isi propune abordarea si cercetarea fenomenului educational pornind de la urmatoarele coordonate ale abordarilor: 
(c)
a. gestaltista, piagetiana, fenomenologica 
b. cognitivista, psihanalitica, experentiala 
c. constructivista, corectiva, prospectiva 

10. Psihologia educatiei isi propune abordarea si cercetarea fenomenului 
educational pornind de la cateva coordonate ale unor abordari. Printre acestea este si abordarea constructiva care include: 
(a)
a. demersurile psihologului in legatura cu tehnologia comunicarii si evaluarii randamentului scolar; 
b. pornind de la educat, de la cunoasterea lui temeinica, psihologul are in centrul atentiei sale diferentele dintre modelul de conduita proiectat prin educatie in sens larg si rezultat. 
c. pornind de la educat, (de la studierea, cunoasterea, orientarea si reorientarea lui sistematica) se pot preconiza evolutiile probabile ale capacitatilor sale psihice, a evolutiei sale in educatie. 


11. Psihologia educatiei isi propune abordarea si cercetarea fenomenului 
educational pornind de la cateva coordonate ale unor abordari. Printre acestea este si abordarea corectiva care include: 
(b)
a. demersurile psihologului in legatura cu tehnologia comunicarii si evaluarii randamentului scolar; 
b. pornind de la educat, de la cunoasterea lui temeinica, psihologul are in centrul atentiei sale diferentele dintre modelul de conduita proiectat prin educatie in sens larg si rezultat. 
c. pornind de la educat, (de la studierea, cunoasterea, orientarea si reorientarea lui sistematica) se pot preconiza evolutiile probabile ale capacitatilor sale psihice, a evolutiei sale in educatie. 

12. Psihologia educatiei isi propune abordarea si cercetarea fenomenului 
educational pornind de la cateva coordonate ale unor abordari. Printre acestea este si abordarea prospectiva care presupune urmatoarele: 
(c)

a. demersurile psihologului in legatura cu tehnologia comunicarii si evaluarii randamentului scolar; 
b. pornind de la educat, de la cunoasterea lui temeinica, psihologul are in centrul atentiei sale diferentele dintre modelul de conduita proiectat prin educatie in sens larg si rezultat. 
c. pornind de la educat, (de la studierea, cunoasterea, orientarea si reorientarea lui sistematica) se pot preconiza evolutiile probabile ale capacitatilor sale psihice, a evolutiei sale in educatie. 

13. Printre principalele acceptiuni ale termenului de personalitate trecute in revista de Dragan si Petroman se numara si: (b) 
a. modul personal, maniera de conducere a procesului de predare, felul propriu in care profesorul priveste, concepe si abordeaza problemele predarii si ale instruirii in general. 
b. sistem de structuri, procese, insusiri biopsihosociale si culturale ce se exprima in conduita unei persoane in raport cu altele, fapt ce-i asigura adaptarea la mediu. 
c. persoana fara insusiri psihice (morale, intelectuale, aptitudinale) care nu are o contributie notorie in dezvoltarea stiintei, artei, tehnicii, culturii in general. 


14.Personalitatea este un sistem de structuri, procese, insusiri biopsihosociale si culturale ce se exprima in conduita unei persoane in raport cu altele, fapt ce-i asigura adaptarea la mediu. In aceasta acceptiune, ceea ce caracterizeaza pesonalitatea ar fi:

-unitatea elementelor ce o alcatuiesc, originalitatea imbinarii diferitelor componente ale personalitatii, deschiderea in raport cu mediul, educatia, autoeducatia


15. Dupa Liviu Antonesei cele trei fundamente majore ale educabilitatii sunt: 
(c)
a. 1. Desfasurarea procesului instructiv-educativ.2 Formarea unor comportamente la elevi. 3. Influenta atmosferei (contextului) in care se desfasoara procesul didactic. 
b. 1. Originalitatea imbinarii diferitelor componente ale personalitatii. 2. Deschiderea in raport cu mediul.3. Educatia si autoeducatia. 
c. 1. Maturizarea biopsihologica; 2. Preponderenta conduitelor inteligente asupra celor instinctive; 3. Rolul esential al socioculturalizarii in antropogeneza si ontogeneza fiintei umane. 

16.Comportamentul de predare al profesorului este obiectivat in ceea ce specialistii numesc: (a)
a. stil didactic. 
b. stil terapeutic. 
c. stil vestimentar. 

17. Stilul de predare reprezinta: 
(c)
a. modul in care profesorul considera copilul drept obiect sau subiect al instruirii. 
b. o modificare sistematica, relativ permanenta in conduita, in modul de a raspunde la o situatie, motivatia fiind un rezultat al practicii, al indeplinirii acelorasi sarcini. 
c. modul personal, maniera de conducere a procesului de predare, felul propriu in care profesorul priveste, concepe si abordeaza problemele predarii si ale instruirii in general. 

18.D.P.Ausubel si F.G.Robinson considerau ca termenul stil de predare se poate utiliza in doua sensuri:

-limitat, general

19. Stilul de predare are un caracter:

-personal, unic pentru fiecare cadru didactic

20. Stilul didactic este in cele din urma: 
(b)
a. un mod de vedea elevul drept obiect sau subiect al educatiei. 
b. o forma de exprimare a originalitatii cadrului didactic si in acelasi timp o sursa generatoare de noi practici didactice. 
c. o forma de negare a originalitatii cadrului didactic si in acelasi timp o sursa generatoare de noi practici punitive. 

21. Dan Potolea (2005) caracterizeaza stilul didactic prin cateva trasaturi, cu exceptia uneia. Identificati-o: 
(d)
a. este asociat comportamentului; 
b. se manifesta sub forma unor structuri de influenta si actiune; 
c. prezinta o anumita consistenta interna si stabilitate relativa; 
d. este un produs al ontogenezei si filogenezei; 
e. apare ca produs al personalizarii principiilor si normelor care definesc activitatea instructiv-educativa. 

22. Structura si forma stilului didactic sunt determinate de mai multi factori printre care: 
(c)
a. efectele reale ale demersului instructiv-educativ. 
b. sunt produse ale personalizarii principiilor si normelor care definesc activitatea instructiv-educativa. 
c. finalitatile educatiei; rezultatele unor cercetari in problematica stilurilor; experienta proprie; constrangerile profesionale; gradul de perfectionare profesionala; asumarea responsabilitatii profesionale; nevoia de succes; evaluarile altora si propriile evaluari sub aspectul eficientei. 

23. Stilul personal intra intr-un reglaj cu rezultatele obtinute, ceea ce inseamna ca stilul:
-nu ramane neschimbat, se poate vorbi despre o evolutie a sa, odeschidere spre mai multe variante

24. Dan Potolea (2005) sugera o diferentiere a stilurilor aducationale in doua planuri:

-in plan vertical, in plan orizontal


25. Dan Potolea (2005) sugera o diferentiere a stilurilor educationale in doua planuri.In plan vertical si in plan orizontal. In privinta planului vertical identifica urmatoarele stiluri: 
(b)
a. stil autoritar, stil democratic, stil permisiv. 
b. stiluri individuale, stiluri grupale, stiluri generalizate. 
c. stil demodat, stil 


26. Dan Potolea (2005) sugera o diferentiere a stilurilor educationale in doua planuri.In plan vertical si in plan orizontal. In privinta planului orizontal, stilurile dobandesc diverse configuratii, in functie de:
-schimbarile promovate de fiecare profesor in jurul variabilelor interne ale procesului instructiv-educativ: obiective, metode, modalitati de relationare

27. Stilurile didactice individuale, dupa Dan Potolea (2005), sunt cele care:

-dau identitate fiecarui profesor

28. Stilurile didactice grupale, dupa Dan Potolea (2005), sunt cele care:

-exprima unitatea de atitudini, de gandire si de actiune a unor colectivitati de cadre didactice

29. Stilurile didactice generalizate, dupa Dan Potolea (2005), sunt cele care:

-reprezinta modalitati generale de conducere ce se apropie de strategii


30. S. Cristea, luand drept criteriu maniera de conducere a procesului de instruire, a evidentiat urmatoarele stiluri didactice: 
(a)

a. stil pedagogic autoritar, stil pedagogic democratic, stil pedagogic permisiv. 
b. stiluri individuale, stiluri grupale, stiluri generalizate. 
c. stil demodat, stil 

31. Stilul pedagogic autoritar este caracterizat astfel: 
(b)
a. valorifica pe deplin resursele comunicarii si corelatiei dintre profesor si elev, respectandu-se autoritatea finalitatilor asumate ca si libertatea de interventie metodologica, reglabila si perfectibila prin circuitele interne si externe de conexiune inversa. 
b. controlul total al activitatii de catre profesor, care isi impune punctul de vedere in tot ceea ce face, mentinand elevii ca executanti, fara initiativa, fara puncte de vedere: profesorul isi asuma o responsabilitate totala si in ce preda si cum preda, in ceea ce sa se invete, de ce sa se invete si cum sa se invete. 
c. dezechilibreaza corelatia dintre subiectul si obiectul educatiei in defavoarea educatului, blocand canalele de conexiune inversa interna, necesare pentru perfectionarea activitatii elevilor. 

32. Stilul pedagogic democratic: 
(a)
a. valorifica pe deplin resursele comunicarii si corelatiei dintre profesor si elev, respectandu-se autoritatea finalitatilor asumate ca si libertatea de interventie metodologica, reglabila si perfectibila prin circuitele interne si externe de conexiune inversa. 
b. controlul total al activitatii de catre profesor, care isi impune punctul de vedere in tot ceea ce face, mentinand elevii ca executanti, fara initiativa, fara puncte de vedere: profesorul isi asuma o responsabilitate totala si in ce preda si cum preda, in ceea ce sa se invete, de ce sa se invete si cum sa se invete. 
c. dezechilibreaza corelatia dintre subiectul si obiectul educatiei in defavoarea educatului, blocand canalele de conexiune inversa interna, necesare pentru perfectionarea activitatii elevilor. 

33. Stilul pedagogic permisiv (laissez-faire): 
(c)
a. valorifica pe deplin resursele comunicarii si corelatiei dintre profesor si elev, respectandu-se autoritatea finalitatilor asumate ca si libertatea de interventie metodologica, reglabila si perfectibila prin circuitele interne si externe de conexiune inversa. 
b. controlul total al activitatii de catre profesor, care isi impune punctul de vedere in tot ceea ce face, mentinand elevii ca executanti, fara initiativa, fara puncte de vedere: profesorul isi asuma o responsabilitate totala si in ce preda si cum preda, in ceea ce sa se invete, de ce sa se invete si cum sa se invete. 
c. dezechilibreaza corelatia dintre subiectul si obiectul educatiei in defavoarea educatului, blocand canalele de conexiune inversa interna, necesare pentru perfectionarea activitatii elevilor. 

34. S. Cristea delimiteaza alte trei stiluri didactice dupa criteriul modului de 
organizare a procesului de instruire. Aceste trei stiluri sunt: 
(a)
a. stilul centrat pe rezultate; stilul centrat pe antrenarea - supervizarea elevului; stilul centrat pe instruire dirijata - autoinstruire. 
b. stil autoritar, stil democratic, stil permisiv. 
c. stiluri individuale, stiluri grupale, stiluri generalizate. 

35. I . Cerghit subliniind faptul ca stilurile de predare nu se identifica cu stilurile de conducere ale clasei de elevi, evidentiaza peste 20 de stiluri de predare, dintre care fac parte si urmatoarele: 
(c)
a. stilul centrat pe rezultate; stilul centrat pe antrenarea - supervizarea elevului; stilul centrat pe instruire dirijata - autoinstruire. 
b. stil autoritar, stil democratic, stil permisiv. 
c. stilul previzibil / imprevizibil 

36. Stilul didactic are anumite consecinte in ceea ce priveste:
(a) 
a. desfasurarea procesului instructiv-educativ, formarea unor comportamente la elevi, influente asupra atmosferei (contextului) in care se desfasoara procesul didactic. 

b. sistemul de structuri, procese, insusiri biopsihosociale si etnice. 
c. originalitatea imbinarii diferitelor componente ale proceselor perceptive; deschiderea in raport cu mediul.

 37.Ceea ce noi numim in limbaj curent emotie este de fapt combinatia mai multor modificari survenite la nivel:

-subiectiv (trairea efectiva a emotie), cognitiv (ceea ce gandim), biologic-fiziologic, comportamental (ceea ce facem)

38.Dupa functionalitate emotiile sunt:

-functionale- faciliteaza adapterea individului la situatia concreta (pozitive-negative), disfunctionale-impiedica adaptarea individului la situatia concreta (pozitive-negative)

39Autoreglarea emotionala se refera la:

-procesul prin care persoanele isi autoregleaza si controleaza atat reactiile interne la emotii, precum si expresia comportamentala a emotiilor.

40, 41, 42. Printre principiile care stau la baza autoreglarii emotionale se gaseste si urmatorul:

-1.emotiile sunt consecinta directa a felului in care gandim asupra situatiilor prin care trecem; 2.felul adaptiv sau dezadaptiv in care gandim poate fi indentificat; 3.odata identificate gandurile dezadaptive pot fi schimbate; 4. schimbarea gandurilor modifica emotiile resimtite; 5. schimbarea gandurilor dezadaptive presupune implicare si efort voluntar

43 Printre tehnicile de control a gandurilor dezadaptative se numara si urmatoarea: centrarea pe activitate vs emotie, largirea perspectivei, evaluarea nuantata a persoanei si a situatiei, identificarea solutiilor

44, 44, 46. Printre tehnicile de control al comportamentelor se numara si urmatoarea:

-definiti precis comportamentul vizat-dorit; utilizati recompense disponibile; treceti de la recompensele imediate la cele decalate; utilizati un reportoriu larg de recompense pentru a evita saturatia; comparati dimensiunile comportamentului inainte si dupa aplicarea recompenselor pentru a vedea efectul lor; in momentul cand aplicati recompensa specificati ptr ce comportament ati dat-o; repetati mereu regula pe care se bazeaza recompensa

47.Printre abilitatile utile in autoreglarea emotionala se numara urmatoarea:

- acceptarea neconditionata a persoanei proprii si a celor din jur; responsabilitatea si respectul; empatia; comunicarea emotiilor-autodezvaluirea

48.Mecanismele de aparare si adaptare sunt:

-strategii ale psihicului uman de a reduce, controla, tolera sau inlatura disconfortul, tensiunea generata de anumite situatii care il depasesc.

49.Mecanismele de aparare sunt: strategii prin care omul se apara de o durere psihica: o tristete, o anxietate; ele se declanseaza automat si inconstient si sunt indreptate spre reducerea tensiunii

50.Mecanismele de adaptare sunt:

-modalitati constiente, rationale de control si vizeaza sursa stresului

51. Anticiparea - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:

-un student care se simte stresat inaintea unui examen isi imparte materialul pe zile, lasandu-si timp ptr repetare si fixare

52. Auto-observarea- ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:

-reducerea nivelului de stres resimtit prin monotorizarea propriilor ganduri, motivatii, comportamente si selectarea celor potrivite

53. Sublimarea - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:

-canalizarea stresului emotiilor, impulsurilor negative prin activitati si comportamente acceptabile din punct de vedere social (arta, sport)

54. Represia - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:

-uitarea unor situatii in care persoana s-a simtit sau s-a comportat penibil

55. Intelectualizarea - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:

-o persoana care sufera de o anumita boala se poate detasa de problema sa citind literatura de specialitate din domeniul respectiv

56. Negarea - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:

-refuzul de a recunoaste existenta unei probleme

57. Regresia- ca mecanism de adaptare si aparare - presupune:

-persoana confruntata cu o situatie stresanta se intoarce la comportamente specifice unei varste mai mici intrucat in acea perioada au fost elemente securizante, placute

58. Proiectia - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune:

-strategia prin care atribuim altcuiva sursa greselilor noastre

59. Rationalizarea - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:

-atunci cand producem justificari nerealiste ale comportamentelor indeziderabile

60. Umorul - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:

-este un mecanism care reduce nivelul stresului resimtit prin accentuarea aspectelor ironice, amuzante ale situatiei

61. Compensarea - ca mecanism de adaptare si aparare - presupune urmatoarele:

-stresul resimtit din cauza unor deficiente fizice sau psihice sunt contrabalansate prin dezvoltarea altor abilitati

62.Studiile din domeniul educational au aratat ca deprinderile sociale insuficient dezvoltate sunt asociate cu:

-performante academice scazute, probleme emotionale si comportamentale, dificultati de adaptare sociala

63.Comunicarea nonverbala se refera la:

- mesajele transmise de la o persoana la alta prin alte cai decat cele lingvistice (corporale, spatiala, paralimbajul)

64. Printre cauzele comunicarii ineficiente se numara si: (c)
a. alegerea inspirata a locului si a momentului 
b. feed-back-ul pozitiv 
c. absenta feed-back-ului si/sau falsul feed-back 

65. Printre barierele in calea comunicarii identificam: 
(b)
a. feed-back-ul pozitiv 
b. manipularea 
c. alegerea inspirata a locului si a momentului 

66.Printre barierele in calea comunicarii prezentate de Petre Anghel se numara si manipularea. Aceasta presupune:

-comunicarea trunchiata a unor informatii trebuie evitata, deoarece, odata decodificata de receptor, ea devine o bariera in comunicare

67. Printre barierele in calea comunicarii prezentate de Petre Anghel se numara si camuflarea. Aceasta presupune:

-comunicarea ambigua in mod intentionat, pentru a duce la o interpretare gresita a mesajului

68. Printre barierele in calea comunicarii prezentate de Petre Anghel se numara si interferentele. Acestea presupun:

-prezenta unor surse mai puternice sau existenta unor evenimente care pot deturna atentia receptorului de la descifrarea mesajului

69.Printre conditiile unei comunicari eficiente amintite de Ioan Cerghit se numara si:

-racordarea la partener; sprijinirea pe afectiune si interactiunea empatica; adecvarea contextuala (contextualizarea), angajarea activa a elevului in actul receptarii

70.Ioan Cerghit mentioneaza printre efectele pe care comunicarea le are asupra elevilor pe cele: cognitive, afective, comportamente sociale

71. Printre frazele care incurajeaza comunicarea si care ar fi extrem de utile si benefice in comunicare se regaseste si urmatoarea: (b)
a. "Era bine, dar ai stricat la sfarsit, ca de obicei!" 
b. "Nu-ti face griji, fa cat de bine poti tu!" 
c. "Asa n-o sa-ti mearga niciodata!" 

72. Printre frazele care descurajeaza comunicarea se numara si urmatoarea: 
(a)
a. "Era bine, dar ai stricat la sfarsit, ca de obicei" 
b. "Nu-ti face griji, fa cat de bine poti tu!" 
c. "Ai facut grozav acest lucru!" 

73. Printre metodele si procedeele de grup utilizate la clasa cu dominanta pe comunicare intalnim:
(c) 
a. chestionarul 
b. ancheta 
c. Philips 6X6 


74. Printre metodele si procedeele de grup utilizate la clasa cu dominanta pe comunicare intalnim:

-consultarea reiterata sau metoda Philips 6X6; metoda argumentarii sau metoda procesului; discutia panel

 75.Avantajul metodei consultarea reiterata consta in faptul ca:

-se poate aplica si in grupuri mai mari de 30-50 persoane

76. Pedagogia diferentiata este: (b)
a) Practica de instruire ce vizeaza lucrul frontal la clasa. 
b) Practica de instruire ce tine cont de diferentele dintre indivizi si care propune pentru formare, activitati diferite. 
c) Practica de instruire ce nu tine cont de diferentele dintre indivizi. 

77. Paradigma instruirii diferentiate arata ca instruirea este un raspuns al profesorului la nevoile celor care invata printr-o : 
(a)
a) gama de strategii manageriale si educationale 
b) gama de elemente punitive 
c) gama de strategii de manipulare si coordonare 

78. Printre conditiile de aplicare a pedagogiei diferentiate se numara si: 
(c)
a) desfasurarea doar a activitatilor frontale 
b) studiul individual 
c) munca in echipa si informarea permanenta a partenerilor 

79. Pentru ca o lectie sa fie organizata in mod real ca o activitate de invatare prin cooperare este necesara indeplinirea unor conditii fundamentale printre care si: 
(b)
a) Dispunerea copiilor in banci individuale 
b) Crearea unei interdependente pozitive intre membrii grupului 
c) Dispunerea bancilor in sir (una in spatele celeilalte) 

80.O conditie fundamentala pentru ca o lectie sa fie organizata in mod real ca o activitate de invatare prin cooperare este crearea unei interdependete pozitive intre membrii grupului. Aceasta inseamna ca:

-membrii grupului trebuie sa constientizeze faptul ca sunt legati unul de altul, in asa fel incat nici unul nu isi poate indeplini sarcina daca oricare alt membru al grupului nu si-o indeplineste pe a sa


81. Teoria inteligentelor multiple a fost prima data publicata de: 
(d)
a) Jean Piaget in 1975 
b) Wilhelm Wundt in 1878 
c) J. Guilford in 1967 
d) Howard Gardner in 1983 

82. Cele opt inteligente identificate de Howard Gardner sunt: 
(b)
a. Verbal-matematica, Logico-lingvistica, Vizual-ritmica, Muzical-spatiala, Corporal-expresiva, Interpersonala, Intrapersonala, Naturalista. 
b.Verbala-lingvistica, Matematica-logica, Vizuala-spatiala, Muzical-ritmica, Corporala-kinestezica, Interpersonala, Intrapersonala, Naturalista. 
c. Neuro - lingvistica, Cognitiva, Refractara, Memorie, Cibernetica, Muzical-ritmica, Corporal-kinestezica, Naturalista 

83. Printre oportunitatile de instruire pe care le ofera Teoria inteligentelor multiple se numara si: 
(a)
a) Cunoasterea profilului de inteligenta al elevilor pentru dezvoltarea potentialului bio-psihologic al fiecarui elev; 
b) Crearea unei dependente pozitive intre membrii grupului 
c) Posibilitatea de a preda frontal 

84. La ora actuala, se pune in discutie existenta celei de a noua inteligente, inteligenta: 
(d)
a. refractara 
b.kinestezica 
c.interpersonala 
d. existentiala 
e. cibernetica 

85. Miclea si Lemeni precizeaza faptul ca in prezent, in literatura de specialitate, se vehiculeaza trei termeni in legatura cu interventiile de consiliere si orientare in cariera:
 (c)

a. orientarea profesionala, consiliere psihologica, terapie ocupationala, 
b. asistenta educationala, orientarea profesionala, consilierea educatiei. 
c. orientarea in cariera, consilierea in cariera si educatia pentru cariera. 

86. Conceptul de orientare in cariera: 
(a)
a. este termenul care acopera gama cea mai larga de activitati, de la informare si evaluare, la consiliere si educatie pentru cariera si devine astfel 'conceptul umbrela' pentru activitatile din acest domeniu. 
b. este o forma de asistenta continua acordata individului in procesul complex de adaptare la mediul schimbator al muncii; aceasta ajuta individul sa-si descopere interesele sau preferintele pentru o profesie sau o familie de profesii, sa verifice daca are aptitudinile necesare pentru practicarea cu succes a respectivei profesii si sa-si evalueze sansele de reusita profesionala. 
c. reprezinta o interventie educationala de dezvoltare a deprinderilor si abilitatilor necesare tinerilor pentru dezvoltarea si managementul propriei cariere. 

87. Consilierea carierei apare ca fiind:
(b) 
a. termenul care acopera gama cea mai larga de activitati, de la informare si evaluare, la consiliere si educatie pentru cariera si devine astfel 'conceptul umbrela' pentru activitatile din acest domeniu. 
b. o forma de asistenta continua acordata individului in procesul complex de adaptare la mediul schimbator al muncii; aceasta ajuta individul sa-si descopere interesele sau preferintele pentru o profesie sau o familie de profesii, sa verifice daca are aptitudinile necesare pentru practicarea cu succes a respectivei profesii si sa-si evalueze sansele de reusita profesionala. 
c. o interventie educationala de dezvoltare a deprinderilor si abilitatilor necesare tinerilor pentru dezvoltarea si managementul propriei cariere. 

88. Educatia pentru cariera reprezinta: 
(c)
a. termenul care acopera gama cea mai larga de activitati, de la informare si evaluare, la consiliere si educatie pentru cariera si devine astfel 'conceptul umbrela' pentru activitatile din acest domeniu. 
b. o forma de asistenta continua acordata individului in procesul complex de adaptare la mediul schimbator al muncii; aceasta ajuta individul sa-si descopere interesele sau preferintele pentru o profesie sau o familie de profesii, sa verifice daca are aptitudinile necesare pentru practicarea cu succes a respectivei profesii si sa-si evalueze sansele de reusita profesionala. 
c. o interventie educationala de dezvoltare a deprinderilor si abilitatilor necesare tinerilor pentru dezvoltarea si managementul propriei cariere. 

89. Definitia pentru consilierea carierei, utilizata de OECD, Comisia Europeana si Banca Mondiala este urmatoarea: 
(b)
a. Consilierea carierei se refera la serviciile si activitatile care intentioneaza sa manipuleze individul, de orice varsta si in orice moment al vietii sale, sa faca alegeri in planul educatiei, formarii si ocupatiilor si sa-si dezvolte propria cariera. Aceste servicii nu ofera date cu privire la cariera in forma tiparita, in format electronic sau altele, instrumente de evaluare si autoevaluare, interviuri pentru consiliere, programe de educatie pentru dezvoltarea carierei, pentru a-l ajuta pe individ sa aiba o slaba imagine de sine, sa fie inconstient de oportunitatile de care poate beneficia si sa nu-si dezvolte deprinderile de management al carierei, programe de testare, programe de cautare a unui loc de munca si servicii de tranzitie. 
b. Consilierea carierei se refera la serviciile si activitatile care intentioneaza sa asiste individul, de orice varsta si in orice moment al vietii sale, sa faca alegeri in planul educatiei, formarii si ocupatiilor si sa-si dezvolte propria cariera. Aceste servicii ofera date cu privire la cariera in forma tiparita, in format electronic sau altele, instrumente de evaluare si autoevaluare, interviuri pentru consiliere, programe de educatie pentru dezvoltarea carierei, pentru a-l ajuta pe individ sa aiba o buna imagine de sine, sa fie constient de oportunitatile de care poate beneficia si sa-si dezvolte deprinderile de management al carierei, programe de testare, programe de cautare a unui loc de munca si servicii de tranzitie. 

90. Principiile consilierii si orientarii profesionale sunt, dupa Erdei: 
(c)
a. interventii educationale de dezvoltare a deprinderilor si abilitatilor necesare tinerilor pentru dezvoltarea si managementul propriei cariere. 
b. un sistem de masuri si actiuni educationale intreprinse de factorii responsabili in vederea sprijinirii elevului in alegerea unei profesiuni. 
c. acele idei generale care determina continutul, organizarea, mijloacele si metodele orientarii si consilierii profesionale. 

91. Printre principiile consilierii si orientarii profesionale identificate de Erdei se numara si:
(b)
a. Orientarea si consilierea profesionala nu este o actiune permanenta, ci este o sarcina rezervata pentru sfarsitul unui ciclu de invatamant si realizata intr-o etapa scurta. 
b. Orientarea si consilierea profesionala este o actiune permanenta, nu este o sarcina rezervata pentru sfarsitul unui ciclu de invatamant si realizata intr-o etapa scurta. 
c. Este o actiune simpla realizata cu succes doar de psihologul scolar. 

92. In evolutia orientarii profesionale s-au succedat patru conceptii fundamentale, delimitate de Javelo si Riccordi. Printre acestea regasim si conceptia caracteriologica. Ea pune in prim plan: 
(a)
a. interesele profesionale si trasaturile caracteriale hotaratoare pentru reusita profesionala. Adeptii acestei conceptii considera ca in activitatea de orientare profesionala trasaturile caracteriale sunt mai importante decat aptitudinile subiectilor. Se pune deci in discutie raportul aptitudini/ atitudini. 
b. interesele economice si trasaturile de baza, hotaratoare pentru reusita profesionala. Adeptii acestei conceptii considera ca in activitatea de orientare profesionala aptitudinile subiectilor sunt mai importante decat trasaturile caracteriale. Se pune deci in discutie raportul aptitudini/ atitudini. 
c. diagnosticarea insusirilor psihofiziologice individuale. 

93. In evolutia orientarii profesionale s-au succedat patru conceptii fundamentale, delimitate de Javelo si Riccordi. Printre acestea regasim si conceptia psihofiziologica si aptitudinala . Ea pune accentul pe: 
(b)
a. interesele profesionale si trasaturile caracteriale hotaratoare pentru reusita profesionala. Adeptii acestei conceptii considera ca in activitatea de orientare profesionala trasaturile caracteriale sunt mai importante decat aptitudinile subiectilor. Se pune deci in discutie raportul aptitudini/ atitudini. 
b. diagnosticarea insusirilor psihofiziologice individuale (vaz, auz, timp de reactie etc.) si a aptitudinilor, neglijand o serie de aspecte si variabile ale personalitatii (cum ar fi trasaturile de vointa si caracter, interese, atitudini etc. 
c. sustinerea ideii necesitatii pregatirii elevului in vederea optiunilor sale viitoare si concepe orientarea profesionala ca un proces educativ indelungat, care urmareste realizarea unui echilibru dinamic intre aspiratiile si posibilitatile individului, cerintele profesiunilor si nevoile societatii. 

94. In evolutia orientarii profesionale s-au succedat patru conceptii fundamentale, delimitate de Javelo si Riccordi. Printre acestea regasim si conceptia clinica sau dinamica . Ea subliniaza urmatoarele:
(a)
a. interesele profesionale si trasaturile caracteriale sunt hotaratoare pentru reusita profesionala. 
b. sustinerea ideii necesitatii pregatirii elevului in vederea optiunilor sale viitoare si concepe orientarea profesionala ca un proces educativ indelungat, care urmareste realizarea unui echilibru dinamic intre aspiratiile si posibilitatile individului, cerintele profesiunilor si nevoile societatii. 
c. diagnosticarea insusirilor psihofiziologice individuale (vaz, auz, timp de reactie etc.) si a aptitudinilor este primordiala, neglijand o serie de aspecte si variabile ale personalitatii (cum ar fi trasaturile de vointa si caracter, interese, atitudini etc.). 
d. in procesul orientarii profesionale preocuparile trebuie centrate pe investigarea intereselor si inclinatiilor individului, pe dezvaluirea tendintelor de evolutie ale personalitatii sale. Lipsa acestor variabile ale personalitatii ar genera fenomenul de inadaptare profesionala si insatisfactie in munca. 

95. In evolutia orientarii profesionale s-au succedat patru conceptii fundamentale, delimitate de Javelo si Riccordi. Printre acestea regasim si conceptia psihopedagogica educativa (formativa). Esenta acestei conceptii consta in: 
(b)
a. interesele profesionale si trasaturile caracteriale sunt hotaratoare pentru reusita profesionala. 
b. sustinerea ideii necesitatii pregatirii elevului in vederea optiunilor sale viitoare si concepe orientarea profesionala ca un proces educativ indelungat, care urmareste realizarea unui echilibru dinamic intre aspiratiile si posibilitatile individului, cerintele profesiunilor si nevoile societatii. 
c. diagnosticarea insusirilor psihofiziologice individuale (vaz, auz, timp de reactie etc.) si a aptitudinilor este primordiala, neglijand o serie de aspecte si variabile ale personalitatii (cum ar fi trasaturile de vointa si caracter, interese, atitudini etc.). 
d. in procesul orientarii profesionale preocuparile trebuie centrate pe investigarea intereselor si inclinatiilor individului, pe dezvaluirea tendintelor de evolutie ale personalitatii sale 

96. O clasificare des citata a functiilor orientarii si consilierii profesionale este cea elaborata de Salade si Dragan, care disting patru functii: 
(c)
a. Functia exploratorie, functia psihosociala, functia preventiva, functia diagnostica. 
b. Functia sociala, functia morala, functia economica, functia evaluativa. 
c. Functia investigativa, functia informativa, functia formativa/ educativa, functia de integrare socio- profesionala 

97. Functia investigativa se realizeaza prin: 
(a)
a. ansamblul de activitati sistematice realizate cu scopul de a obtine date cu privire la structurile de personalitate ale celor orientati si pentru a cunoaste cerintele diverselor profesii. 
b. realizarea unor actiuni care sa duca la formularea unor optiuni profesionale adecvate si realiste. 
c. verificarea succesului activitatii de consiliere 

98. Functia formativa/ educativa consta in: 
(b)
a. ansamblul de activitati sistematice realizate cu scopul de a obtine date cu privire la structurile de personalitate ale celor orientati si pentru a cunoaste cerintele diverselor profesii. 
b. realizarea unor actiuni care sa duca la formularea unor optiuni profesionale adecvate si realiste. 
c. verificarea succesului activitatii de consiliere 

99. Functia informativa se realizeaza de catre consilier (de obicei) si se refera la: 
(d)
a. ansamblul de activitati sistematice realizate cu scopul de a obtine date cu privire la structurile de personalitate ale celor orientati si pentru a cunoaste cerintele diverselor profesii. 
b. realizarea unor actiuni care sa duca la formularea unor optiuni profesionale adecvate si realiste. 
c. verificarea succesului activitatii de consiliere 
d. cerintele diverselor scoli / profesii; cerintele sociale, structura propriei personalitati. 

100. Functia de integrare socio- profesionala (socotita de unii drept principiu): 
(c)
a. se realizeaza prin ansamblul de activitati sistematice realizate cu scopul de a obtine date cu privire la structurile de personalitate ale celor orientati si pentru a cunoaste cerintele diverselor profesii. 

b. presupune realizarea unor actiuni care sa duca la formularea unor optiuni profesionale adecvate si realiste. 
c. este ultima etapa a pregatirii si totodata o modalitate de verificare a succesului acestei pregatiri. 
d. se refera la cerintele diverselor scoli / profesii; cerintele sociale, structura propriei personalitati. 

101. Factorii implicati in consilierea si orientarea profesionala pot fi grupati in doua categorii (dupa Erdei):
(a)
a. factori psihosociali si factori individuali 
b. factori familiari si factori sociali 
c. factori ce tin de piata fortei de munca si factori educationali 

102. Printre factori psihosociali implicati in consilierea si orientarea profesionala regasim: 
(c)
a. nivelul aptitudinal 
b.trasaturile dominante de personalitate 
c. familia (parinti, rude); grupul de prieteni; 'moda profesiunilor' si prejudecatile legate de unele profesiuni 

103. Printre factorii individuali implicati in consilierea si orientarea profesionala regasim
: (a) 
a. nivelul intelectual 
b. 'moda profesiunilor' si prejudecatile legate de unele profesiuni 
c. familia (parinti, rude); grupul de prieteni. 

104.Autocunoasterea reprezinta o componenta esentiala in procesul de planificare a carierei si constituie de cele mai multe ori:

- primul pas in acest proces (planificarea carierei)

105.Cele mai relevante informatii despre sine pentru planificarea carierei sunt:

-interesele, valorile, aptitudinile, personalitatea

106.Interesele sunt definite in Marele dictionar al Psihologiei Larousse ca variabile ipotetice care explica:

-dispozitia pozitiva mai mult sau mai putin intensa a indivizilor fata de diverse obiecte din mediu, ca si dispozitiile lor fata de activitati, profesii si diferite domenii ale cunoasterii

107.Cea mai simpla modalitate de a grupa si identifica tipurile de interese este:

-modelul hexagonal a lui Holland (1979)

108. Cele sase tipuri de interese identificate prin modelul hexagonal a lui Holland sunt:

-interesele realiste (R), interesele investigative(I), interesele artistice(A), interesele sociale(S), interesele antreprenoriale(E), interese de tip conventional(C)

109. Interesele realiste (R) se manifesta prin:

-tendinta de a se indrepta spre activitati care presupun manipularea obiectelor, masinilor si instrumentelor

110. Interesele investigative(I) presupun:

-o atractie spre cercetare, investigare sub diverse forme si in cele mai diverse domenii

111. Interesele artistice (A) se manifesta prin:

-atractie spre activitatile mai putin structurate, care presupun o rezolvare creativa si ofera posibilitatea de autoexpresie

112. Interesele sociale (S) implica:

-orientarea spre activitati care necesita relationare interpersonala

113. Interesele antreprenoriale (E)se manifesta prin:

- preferinta pentru activitati care permit initiative si posibilitate de coordonare a propriei activitati sau activitatii unui grup

114. Interese de tip conventional (C) se manifesta prin:

-presupun preferinta pentru activitati care necesita manipularea sistematica si ordonata a unor date sau obiecte intr-un cadru bine organizat si definit

115.Valorile reprezinta:

-convingerile bazale ale unei persoane referitor la ceea ce este important in viata, in relatiile interpersonale si in munca

116.Valorile intrinseci reprezinta:

-acele convingeri care motiveaza comportamentul persoanei, independent de o recompensa externa: autonomia, competenta profesionala, exprimarea creativitatii etc.

117.Valorile extrinseci reprezinta:

-recompensele externe care pot fi obtinute in urma unei activitati:prestigiu, statut, avantaje financiare, securitate, relatii de munca satisfacatoare

118.Aptitudinea reprezinta:

-potentialul unei persoane de a invata si a obtine performanta intr-un anumit domeniu

119.Printre abilitatile si deprinderile transferabile se numara si:

-abilitati de comunicare, abilitati interpersonale, abilitati de planificare si rezolvare de probleme, abilitati de utilizare a tehnologiilor informative, abilitati de investigare si manipulare a datelor, abilitati fizice


120. Ancheta sociologica ca metoda de cercetare in psihologia educatiei se distinge de alte tipuri de cercetari concrete (de teren sau empirice) prin:
(b)
a. utilzarea focus grupurilor 
b. utilizarea chestionarului si a interviului pentru obtinerea informatiilor de care avem nevoie. 
c. utilizarea sondajului de opinie 
d. utilizarea studiilor de caz 

121. Ancheta sociologica ca metoda de cercetare in psihologia educatiei are drept scop: 
(c)
a. observarea si masurarea efectelor manipularii unei variabile independente asupra variabilei dependente intr-o situatie in care actiunea altor factori (prezenti efectiv, dar straini studiului) este redusa la minimum 
b. o inventariere a realitatii psihice concretizate in vorbire, actiune, expresii emotionale etc.; 
c. cunoasterea aspectelor subiective, dar si a celor obiective (conditiile in care locuieste copilul, numarul membrilor familiei etc.). 

122. Chestionarul este dupa S. Chelcea,: 
(b)
a. o tehnica de observare si masurare a efectelor manipularii unei variabile independente asupra variabilei dependente intr-o situatia in care actiunea altor factori (prezenti efectiv, dar straini studiului) este redusa la minimum. 
b. o tehnica de cercetare si totodata un instrument de cercetare care consta dintr-un ansamblul de intrebari si imagini grafice cu functii de stimul in declansarea unor raspunsuri inregistrate in scris pe baza carora putem verifica o ipoteza sau descrie sistematic o unitate sociala. 
c. o tehnica de colectare a datelor prin interactiunea dintre membrii grupului referitoare la o problema stabilita de cercetator. 

123. Chestionarul este des folosit in contextul scolar: 
(a)
a. ca mijloc de evaluare atat a elevilor cat si a profesorilor (initiala, formativa, sumativa), in relatiile cu parintii pentru a afla cat mai exact care este starea de fapt a lucrurilor intr-o anumita problematica etc. 
b. ca mijloc punitiv atat pentru elevi cat si pentru profesori 
c. ca mijloc de manipulare intr-o situatie bine definita. 

124. Experimentul a fost definit de L. Festinger ca fiind: 
(c)
a. un mijloc de evaluare atat a elevilor cat si a profesorilor (initiala, formativa, sumativa) in relatiile cu parintii pentru a afla cat mai exact care este starea de fapt a lucrurilor intr-o anumita problematica etc. 
b. o tehnica de cercetare si totodata un instrument de cercetare care consta dintr-un ansamblul de intrebari si imagini grafice cu functii de stimul in declansarea unor raspunsuri inregistrate in scris pe baza carora putem verifica o ipoteza sau descrie sistematic o unitate sociala. 
c. observarea si masurarea efectelor manipularii unei variabile independente asupra variabilei dependente intr-o situatia in care actiunea altor factori (prezenti efectiv, dar straini studiului) este redusa la minimum. 

125. Dupa gradul de interventie al cercetatorului avem urmatoarele tipuri de experiment: 
(b)
a. experiment psiho-pedagogic, experiment tip Guttman 
b. experiment natural, experiment artificial 
c. experiment natural, experiment de laborator, experiment psiho-pedagogic 

126. Dupa locul unde se organizeaza si se desfasoara (mijloacele implicate) avem urmatoarele tipuri de experiment: 
(a)
a.experiment natural, experiment de laborator, experiment psiho-pedagogic 
b. experiment natural, experiment artificial 
c. experiment tip Thorndike, experiment tip Solomon 

127. Un document (in cadrul studiului documentelor sociale cifrice) este, dupa S. Chelcea: 
(b)
a.o variabila stimul (independenta). 
b. orice obiect sau text care ofera o informatie, ne arata ceva. 
c. un parametru neurovegetativ. 

128. Observatia isi propune: 
(c)
a. o analiza aprofundata a unui singur caz (o persoana, un grup sau a unui eveniment). 
b. obtinerea prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socio-umane; 
c. o inventariere a realitatii psihice concretizate in vorbire, actiune, expresii emotionale etc.; 
d. colectarea datelor prin interactiunea dintre membrii grupului referitoare la o problema stabilita de cercetator 

129. Studiul de caz permite:
(a)
a. o analiza aprofundata a unui singur caz (o persoana, un grup sau a unui eveniment). 
b. obtinerea prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socio-umane; 
c. o inventariere a realitatii psihice concretizate in vorbire, actiune, expresii emotionale etc.; 
d. colectarea datelor prin interactiunea dintre membrii grupului referitoare la o problema stabilita de cercetator. 

130. Convorbirea sau interviul este: 
(c)
a. o analiza aprofundata a unui singur caz (o persoana, un grup sau a unui eveniment). 
b. tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socio-umane; 
c. o inventariere a realitatii psihice concretizate in vorbire, actiune, expresii emotionale etc.; 
d. colectarea datelor prin interactiunea dintre membrii grupului referitoare la o problema stabilita de cercetator. 

131. Focus-grupul este:
(c)
a. o analiza aprofundata a unui singur caz (o persoana, un grup sau a unui eveniment). 
b. tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socio-umane; 
c. tehnica de colectare a datelor prin interactiunea dintre membrii grupului referitoare la o problema stabilita de cercetator. 

132. Folosirea metodologiei stiintifice in cadrul abordarilor de psihologia educatiei este o premisa importanta in depasirea unor dificultati majore intampinate in munca educationala, printre care se numara si: 
(b)
a. teritorialitea si spatiul personal. 
b. efectele reale ale unui demers instructiv-educativ 
c. schimbarea judecatilor de valoare vehiculate in cadrul mediilor economice. 

133.Imaginea este lesne de inteles si constituie cal mai veridic si accesibil mijloc de comunicare pentru ca e capabil sa transmita:

-semnale paralingvistice cu o codificare ce tine de formele primare ale existentei fiintei umane.

134.Cercetarile au mai evidentiat faptul ca tinerii gasesc distractiv si sunt incantati sa imite personajele violente de la TV. Ei imita modele de comportament asa cum sunt prezentate, descrise in filme sau alte emisiuni de pe micul ecran. Copiii se comporta astfel, deoarece:

-ideile care le sunt prezentate la tv sunt mult mai atractive decat acelea pe care privitorul le poate gandi el insusi.

135.Cercetarile au aratat ca toate formele de violenta vazute pe micul ecran au cel putin trei efecte posibile asupra celor mici:

-copiii pot deveni mai putin sensibili la durerea si suferinta altora; copiii pot deveni mai tematori fata de lumea din jurul lor; copiii pot fi mai predispusi in a se comporta intr-un mod agresiv sau periculos fata de ceilalti

136, 137, 138, 139. Adultii -parintii in mod special-pot limita unele dintre efectele nocive ale emisiunilor TV asupra copiilor lor. Pentru aceasta specialistii in domeniu formuleaza anumite recomandari printre care si urmatoarea: parintii trebuie sa cantareasca volumul de violenta prezentat in emisiunea pe care copilul obisnuieste sa o urmareasca; parintii trebuie sa vizioneze impreuna cu copilul si sa discute cu acesta despre violenta vazuta in filme, despre modul cum apare si cat de dureroasa este; trebuie explicat copiilor ca televiziunea foloseste cascadori, trucaje, aparate performante de filmare si inregistrare, secvente de poveste pentru a crea fantezia; copilul trebuie rugat sa compare ceea ce a vazut in emisiunea de la televizor cu evenimente pe care le stie sau despre care a citit sau a studiat la scoala; reducerea timpului petrecut de copil in fata televizorului stabilindu-se o limita saptamanala a vizionarilor; trebuie sa fie incurajat sa citeasca carti educative, potrivite varstei lui, sa asculte muzica buna, sa vorbeasca cu adultii despre munca lor; este contraindicata plasarea televizorului in camera copilului etc.

140.Parintii trebuie sa fie atenti la anumite simptome pe care copilul le poate manifesta ca urmare a vizionarii excesive:

-depune mai putin efort in munca pentru scoala, are mai putine abilitati, se joaca mai putin cu prietenii, are mai putine hobb-yuri si este mai predispus la supraponderalitate.


141. Domeniul managementului clasei de elevi este (dupa Romita Iucu): 
(b)

a. un domeniu de cercetare in stiintele educatiei care studiaza atat invatarea in cadrul institutiilor de invatamant cat si cea realizata in mediul social. 
b. un domeniu de cercetare in stiintele educatiei care studiaza atat perspectivele teoretice de abordare ale clasei de elevi cat si structurile dimensional-practice ale acesteia in scopul facilitarii interventiilor cadrelor didactice in situatiile educationale concrete. 
c. un domeniu de cercetare in stiintele educatiei care studiaza atat rezolvarea problemelor comportamentale, cat si tehnici de neuroprogramare lingvistica. 

142. Dimensiunile managementului clasei descrise de Romita Iucu sunt: 
(c)
a. Dimensiunea economica; Dimensiunea terapeutica; Dimensiunea psihosociala; Dimensiunea persuasiva; Dimensiunea ocupationala; Dimensiunea creatoare. 
b. Dimensiunea ergonomica; Dimensiunea sociologica; Dimensiunea mnezica; Dimensiunea punitiva; Dimensiunea operationala; Dimensiunea volitiva. 
c. Dimensiunea ergonomica; Dimensiunea psihologica; Dimensiunea sociala; Dimensiunea normativa; Dimensiunea operationala; Dimensiunea inovatoare 

143. Dimensiunea ergonomica a mangementului clasei de elevi vizeaza si: (b)
a. cunoasterea, respectarea si explorarea particularitatilor individuale ale elevilor; 
b. vizibilitatea: stimularea unei dinamici a pozitiilor ocupate in banci de elevi; 
c. clasa ca grup social; 
d. norme explicite; implicite; conflictul normativ. 

144. Dimensiunea psihologica a mangementului clasei de elevi vizeaza si: 
(c)
a. clasa ca grup social; 
b. vizibilitatea: stimularea unei dinamici a pozitiilor ocupate in banci de elevi; 
c. capacitatea de munca a elevilor; capacitatea de invatare - resurse intelectuale, resurse reglatorii, resurse comportamentale; 
d. norme explicite; implicite; conflictul normativ. 

145. Dimensiunea sociala a mangementului clasei de elevi vizeaza si:
(d)
a. capacitatea de munca a elevilor; capacitatea de invatare - resurse intelectuale, resurse reglatorii, resurse comportamentale 
b. normele explicite; implicite; conflictul normativ; 
c. vizibilitatea: stimularea unei dinamici a pozitiilor ocupate in banci de elevi 
d. clasa ca grup social; structura informatiei sociale. 

146. Dimensiunea normativa a a mangementului clasei de elevi vizeaza: 
(a)
a. norme explicite; implicite; conflictul normativ; 
b. amenajarea salii de clasa: promovarea unor valori instrumentale si a unor valori expresive (sloganuri, simboluri, ceremonii etc.); 
c. capacitatea de munca a elevilor: capacitatea de invatare - resurse intelectuale, resurse reglatorii, resurse comportamentale; 
d. clasa ca grup social; structura informatiei sociale. 

147. Dimensiunea operationala a clasei de elevi vizeaza: 
(c)
a. norme explicite; implicite; conflictul normativ; 
b. amenajarea salii de clasa: promovarea unor valori instrumentale si a unor valori expresive (sloganuri, simboluri, ceremonii etc.); 
c. proceduri si strategii de interventie ale cadrului didactic; conformare si complianta 

148. Dimensiunea inovatoare a clasei de elevi vizeaza:
(d)
a. norme explicite; implicite; conflictul normativ; 
b. amenajarea salii de clasa: promovarea unor valori instrumentale si a unor valori expresive (sloganuri, simboluri, ceremonii etc.); 
c. proceduri si strategii de interventie ale cadrului didactic; conformare si complianta 
d. schimbarea - presupune un set de corective aduse actiunii educationale 

149.Capacitatea de munca a elevilor este definita de F.Voiculescu ca:

-potentialul energetic si functional, fizic si psihic, de care trebuie sa dispuna individul uman pentru a desfasura la nivel optim de intensitate, ritm si eficienta o activitate data


150. Din noiembrie 2005 asistenta educationala din Romania este acordata prin intermediul unei noi structuri sub umbrela careia au fost reunite institutii sau servicii existente si anterior acestei date, dar care functionau individual. Aceasta structura se numeste: 
(c)
a. Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica 
b. Casa de Cultura si Educatie 
c. Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala 
d.Consiliul Judetean 

151. Centrele Judetene de Resurse si Asistenta Educationala s-au infiintat din noiembrie 2005 in fiecare judet, reprezentand o noua institutie de invatamant specializata in: 
(b)
a. oferirea, coordonarea si monitorizarea de servicii educationale specifice acordate exclusiv copiilor/elevilor pentru a asigura tuturor accesul la o educatie de calitate, precum si asistenta necesara in acest sens 
b. oferirea, coordonarea si monitorizarea de servicii educationale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, parintilor si membrilor comunitatii pentru a asigura tuturor accesul la o educatie de calitate, precum si asistenta necesara in acest sens. 
c. oferirea, coordonarea si monitorizarea de servicii educationale specifice acordate cadrelor didactice si parintilor pentru a asigura o educatie de calitate, precum si asistenta necesara in acest sens 

152. Centrele Judetene de Resurse si Asistenta Educationala s-au infiintat din 
noiembrie 2005 in fiecare judet. Printre serviciile care pot fii dezvoltate de acestea 
sunt si urmatoarele:
(a)
a. servicii de consiliere psihopedagogica si orientare scolara si profesionala, prin Centrele Judetene si Cabinetele de Asistenta Psihopedagogica; 
b. servicii de mediere si angajare a fortei de munca; 
c. servicii pentru someri. 

153, 154. Centrele Judetene de Resurse si Asistenta Educationala s-au infiintat din noiembrie 2005 in fiecare judet. Printre serviciile care pot fi dezvoltate de acestea sunt si urmatoarele: servicii de consiliere psihopedagocica si orientare scolara si profesionala, prin centrele judetene si cabinetele de asistent[ psihopedagogica; servicii de terapie a tulburarilor de limbaj, prin centrele si cabinetele logopedice interscolare; servicii de sprijin pentru copii cu cerinte educative speciale integrati in unitatile de invatamant de masa, prin Centrele scolare pentru educatie incluziva;servicii de mediere scolara, prin mediatorii scolari; servicii complexe de educatie pentru copiii cu deficiente, prin centrele scolare pentru educatie incluziva; servicii de informare si consiliere pentru cadre didactice, copii, parinti, alti membri ai comunitatii; servicii de orientare a formarii initiale si continue prin parteneriatecu institutiile abilitate sa ofere formare initiala si continua; servicii de terapii specifice oferite prin centrele judetene si cabinetele de asistenta psihopedagogica si prin centrele scolare pentru educatie incluziva.

155.Cabinetele de asistenta psihopedagogica care functioneaza in unitati de invatamant preunivarsitar asigura asistenta psihopedagogica unui numar de:

-800 elevi sau 400 de prescolari

156.Norma didactica a personalului didactic din Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica cuprinde un numar de:

-40 de ore repartizate saptamanal


157. Beneficiarii serviciilor Centrele Judetene de Resurse si Asistenta Educationala 
care s-au infiintat din noiembrie 2005 in fiecare judet sunt:
(b)

a. exclusiv elevi cuprinsi in sistemul de invatamant public. 
b. copii, elevi, tineri; parinti sau apartinatori legali ai copiilor; personalul angajat in unitatile de invatamant sau in alte institutii care actioneaza in domeniul problematicii copiilor; studenti; membrii comunitatii locale. 
c. copii, elevi, tineri; parinti sau apartinatori legali ai copiilor cuprinsi doar in sistemul privat de educatie.



Psihologie


Sociologie

Perspectiva psihanalitica in consiliere
Abordarea psihanalitica a personalitatii - Teoria psihanalitica a lui Freud
INCREDEREA IN ORGANIZATIE
Psihologia educatiei AN I SEM.II - TEST GRILA
MARILE CURENTE ALE PSIHOLOGIEI (IV): NATIVISMUL SI PSIHOLOGIA GENETICA











 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate