Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» „Psalm” –Tudor Arghezi


„Psalm” –Tudor Arghezi




„Psalm” –Tudor Arghezi

1.
neputinta = imposibilitate;
Povata = sfat;
2. Punctele suspensie adancescregretul poetului de a nu fi auzit de divinitate, si totodata dezamagirea sa.
3. Baiatul acela este slab de inger.
Am cumparat azio imensa stea de mare.
Este o stea in devenire.
4. Folosirea verbelor la mod indicativ, mod ce exprima o actiune prezentata de vorbitor ca reala, subliniaza dorinta arzanda a poetului de primi un semn din partea divinitatii, dorinta de concret.
5. Motivul ingerului (ca semn al divinului), comunicarea cu divinitatea;
6. Prezenta eului liric este evidenta in text prin folosirea frecventa a pronumelor si verbelor la persoana I si a II-a: „-ti”, „mie”, „vorbeai”, „(ma) rog”, etc. ce fac evident monologul adresat lui Dumnezeu.
7. Poezia lui Arghezi transmite un puternic sentiment de tristete si dezamagire a eului liric, rezultat al lipsei „unui semn” din partea Celui de sus „doar mie, Domnul, vecinicul si bunul, / Nu mi-ai trimis, de cand ma rog, niciunul”
8. Primul catren al poeziei este un monolog adresat divinitatii in care eul liric isi face simtita prezenta inca din primul vers. Strofa transmite o dorinta adanca a eului, evidenta prin folosirea verbului „vreau”, dar marcheaza in acelasi timp si un repros la adresa Domnului, exprimat cel mai concret in primul vers: „Nu-ti cer un lucru prea cu neputinta”. Epitetul multiplu „recea (mea-)ncruntata (suferinta)”, intareste motivul eului liric de a da glas reprosului.
9. Limbajul este familiar, imbinat cu termeni arhaici (ghies), evidentiind tocmai dorinta eului liric de a diminua distanta dintre el si divinitate. In aceasta poezie lirismul este de tip subiectiv deoarece sunt exprimate in mod direct stari, trairi ale poetului (deznadejdea, regretul de a nu avea „semne” din partea divinitatii), iar la nivel lexico-morfologic exista marci ale prezentei acestuia („nu cer”, „mea”, „mie”).







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


Motivul metamorfozei, Motivul metamorfozei in basmele turco-tatare
STRUCTURA OPEREI LITERARE
Clasicism si romantism versus Antichitate, Imaginea Greciei si a Romei antice in poemul Memento mori, de Mihai Eminescu
Influenta engleza / Influente shakespeareene M. Eminescu si W. Shakespeare
Ion Minulescu, Cantec de drum
Europa in scrierile autorilor antici si medievali
PATUL LUI PROCUST – COMENTARIU – CAMIL PETRESCU
Alegeti un roman subiectiv dintre cele studiate si aratati care sunt particularitatile textului care justifica apartenenta acestuia la specia romanulu
Mihai Eminescu, Noaptea…
Aurel Pantea – dezmarginire (pr)in negru