Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
Alegeti un roman subiectiv dintre cele studiate si aratati care sunt particularitatile textului care justifica apartenenta acestuia la specia romanului sbiectiv


Alegeti un roman subiectiv dintre cele studiate si aratati care sunt particularitatile textului care justifica apartenenta acestuia la specia romanului sbiectiv




Alegeti un roman subiectiv dintre cele studiate si aratati care sunt particularitatile textului care justifica apartenenta acestuia la specia romanului sbiectiv.

A.Gide sustinea ca "Romanul, asa cum il stiu sau mi-l imaginez, se caracterizeaza prin diversitatea punctelor de vedere.El este , in esenta, o lucrare care deconcerteaza". Impresia de "deconcertare" vine, in primul rand, din preferinta romancierului pentru naratorul autodiegetic.Camil Petrescu se inscrie in modernismul lovinescian al epocii,ale carui noi directii isi propuneau sincronizarea cu literaturii romane cu literatura europeana (principiul sincronismului), sugerand trecerea de la tema rurala la cea urbana, de la personajele taranesti la cele intelectuale. Camil Petrescu se va inspira din mediul citadin si va crea eroul intelectual lucid, analitic si introspectiv.

"Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" este un roman citadin scris in maniera proustiana, o drama a intelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini, "un filosof ratacit in lumea nestiutorilor de carte", asa cum sustine George Calinescu. Acesta nu este o inregistrare propriuzisa a evenimentelor, ci a miscarilor interioare ale lui Gheorghidiu (iubirea, gelozia, orgoliul umilit, satisfactii, indoieli, ipoteze, interpretari, etc.)



Titlul indica cele doua teme ale romanului, iubirea si razboiul. Acestea sunt privite, in acelasi timp, ca experiente fundamentale ce ajuta la cunoasterea sinelui. Perspectiva narativa ramane unica si unitara, deoarece, pe parcursul intregului roman, punctul de vedere al protagonistului-narator ramane esential.Celelalte voci narative sunt discreditate (Ela) sau nesemnificative (Orisan).

Autenticitatea romanului este data de scrierea la persoana I, cu focalizare exclusiv interna, ce presupune confirmarea "pactului autobiografic", concept teoretizat de Phillipe Lejeune. Autorul insusi afirma : "Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea constiintei mele, continutul meu psihologic". Planul naratorului se identifica cu cel al autorului si al personajului. Astfel se schimba raportul realitate-fictiune si credibilitatea devine esentiala. Cititorul cunoaste despre personaje tot atatea cate stie si personajul principal.

Camil Petrescu incepe redactarea romanului, pornind de la experiente din viata reala, mai exact, de la jurnalul sau de campanie tinut in perioada primului razboi mondial. In roman, timpul obiectiv evolueaza paralel cu timpul subiectiv, acestea fiind cele doua planuri compozitionale ce-l motiveaza pe Camil Petrescu drept novator al esteticii romanului romanesc. In plan subiectiv, memoria involuntara aduce in timpul obiectiv experienta ulterioara a eroului, aflat in permanenta in cautare de certitudini privind sentimentul profund de iubire, care se dilueaza in fata unei drame mai complexe, aceea a iubirii. Prima parte a romanului reprezinta rememorarea iubirii matrimoniale esuate, dintre Stefan Gheorghidiu si Ela. Partea a doua este construita sub forma jurnalului de campanie a lui Gheorghidiu si relateaza experienta acestuia de pe front. Jurnalul de campanie, pe care sublocotenentul Stefan Gheorghidiu il incepe odata cu experienta frontului, consemneaza drama iubirii adusa in memoria eroului de o discutie pe aceasta tema, purtata de ofiteri la popota regimentului. Astfel, Gheorghidiu isi aminteste inceputul iubirii sale cu Ela, sentiment ce parea absolut, deoarece eroul considera ca "cei ce se iubesc au dreptul de viata si de moarte unul asupra celuilalt". In jurnalul ce consemneaza evenimentele traite de erou in timp obiectiv sunt rememorate, aduse in timp subiectiv, deoarece ele se petrecusera cu doi ani inainte de a fi relatate.




Gheorghidiu vorbeste despre povestea iubirii sale pentru Ela:"Eram casatorit de doi ani cu o colega de la universitate si banuiam ca ma insala." "La vision avec" presupune identitatea naratorului cu personajul. Naratorul stie la fel de mult ca si personajele sale, este asadar, subiectiv si necreditabil. Personajul narator pune accent pe viata sa interioara, povesteste, dar mai ales, se povesteste pe sine. Personajul dramatizat, implicat puternic in actiune, are mai multe "voci". Exista cel putin 2 personaje care il reprezinta pe narator: unul exponential, emblematic (asa cum vrea autorul sa il arate, sau asa cum crede ca este in realitate) si al doilea, personajul ascuns, pe care trebuie sa-l creeze cititorul perspicace, din detaliile, semnele, absentele si tacerile textului.

Excursia de la Odobesti dezvaluie tentativa personajului de a se automistifica. Autoanalizandu-si starile cu luciditatea caracteristica, disecand fiecare reactie pe care o are, respinge ideea geloziei: "Nu, n-am fost niciodata gelos, desi am suferit atat din cauza iubirii". Marturiseste totusi ca se teme de situatia penibila de a fi, in ochii cunoscutilor, un barbat inselat de nevasta.

Al.Paleologu considera ca personajele lui Camil Petrescu sunt autentice, dar nu si sincere. Preocuparea esentiala a personajului este de "a parea" si nu de "a fi". Ca intr-un palimpsest, Gheorghidiu descopera ca Ela, cea cu bratele prine de flori de mar, mergand sprijinita de bratul lui Gheorghidiu, nu este Madona renascentista la care visase, ci "un peisaj monoton si vulgar". De fapt, Ela se schimba numai in ochii gelosului ei sot. Nici un moment Ela nu intervine cu propria versiune despre aceasta iubire dificila.

Camil Petrescu se afirma ca un anticalofil convins. El cauta sa dea operei substantialitate, autenticitate, nu frumuseste inventiva. Astfel se explica preferinta acestuia pentru formula literara a jurnalului, a confesiunii, ce se noteaza precis, exact, 'ca intr-un proces verbal', atat in "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi", cat si in "Patul lui Procust"  . Scrisul este aici un act de eliberare existentiala.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor, narator, personaje, cititor) intr-o povestire studiata
Noapte de mai, de Alfred de Musset
Potofoliu Joc, joaca
FONETICA SI FONOLOGIA IN CONCEPTIA LUI TRUBETZKOY
Ilustreaza conceptul operational basm cult prin referire la o opera studiata
Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre trasaturi ale romanului, ilustrate intr-o opera literara care ii apartine lui George Calinescu, po
Ilustreaza conceptul operational nuvela fantastica prin referire la o opera literara studiata
ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI - CAMIL PETRESCU - COMENTARIU
MODIFICARILE FONETICE IN LIMBA ROMANA
Flori de mucigai