Poveste indica de Mihai Eminescu -
prezentare generala
Poveste
indica face parte din cadrul "fabulosului folcloric" si al
"miraculosului mitico-magic", fiind in acelas timp un basm cult de
inspiratie orientala, ce ne
duce intr-o mitologie indica. Este o poveste frumoasa de dragoste, in
care fata unui imparat din India se indragosteste de un "paria
cantaret", un fel de Orfeu cu glas de privighetoare, care
canta in armonie cu harfa. Dragostea se opune barierelor de casta. El
este stapanul lumii, eroul pe care fata il dorste foarte mult. El, ca
simbol al trecerii timpului, asculta apele Gangelui, intre timp,
insa, din acesta descifreaza efermitatea existentei umane. La un
moment dat isi sfarma harfa de o stanca, la fel ca Orfeu,
personajul din Memento mori. Porneste in lume, rascoala
popoarele, rastoarna regii si supune imperiile. Face parte din
categoria demonilor razvratiti si a titanilor, un geniu
care apare in ipostaza orfica, la fel si ca in cea a omului
puterii, acestea fiind doua din ipostazele nemuririi pamantene, pe
care Demiurgul i le propune lui Hyperion in Luceafarul. Dupa
ce a ajuns stapanul lumii se intoarce acasa, dar isi
gaseste iubita moarta. Apele neobosite ale Gangerului il
acompaniaza chiar si in aceste momente, insa sunt ironice.
Dupa ce orice efort uman i se pare zadarnic, dipare in pustiu. De atunci
nimeni nu a mai auzit de el nimic.
Poveste indica are si o varianta
versificata.
