Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» CRITICISMUL JUNIMIST - Junimea - Introducere in lumea junimista


CRITICISMUL JUNIMIST - Junimea - Introducere in lumea junimista




                                                  

         CRITICISMUL

             JUNIMIST

                      Introducere in lumea junimista




         Orice istorie a literaturii unui popor inscrie in succesiunea evocarilor si momente de rascruce, exemplificate fie de un mare scriitor, fie de un critic, fie de un moment de constituire si de afirmare a unei directii ideologice originale.Un astfel de moment semnifica pentru cultura noastra, Titu Maiorescu ,personalitate multiplu reprezentativa, theoretician si critic literar implicat in chip fundamental etapei de consacrare a literaturii romane contemporane.

      In acest studiu  de caz  am incercat sa cuprindem o parte de istorie literara dedicate lui Titu Maiorescu (dar si altor critici), viata si activitatea criticului in diverse sectoare ale culturii noastre ,chiar daca unele nu au tangenta imediativa cu fenomenul beletristic, pentru ca astfel s-a constituit si afirmat personalitatea celui ce a dat prima editie a poeziilor lui Eminescu si a directionat cu exemplara consecventa una dintre societatile noastre literare cele mai fecunde ’’Junimea’’.

                                      Junimea

         Este o societate literara cu un rol deosebit de important in promovarea culturii romane  in multiple domenii de creatie, a suscitat in permanenta un interes destul de mare atat din partea criticilor si istoricilor literari, cat si din partea tuturor categoriilor de cititori.

       Vorbind de ’’Junimea’’ pomenim aproape cu orice ocazie nume ilustre, atat de vii in constiinta acestui popor si care nu mai pot fi umbrite de nimi. Dincolo de stralucirea lui Eminescu ,Creanga ,Maiorescu, Caragiale , Conta, Xenopol si altii, bat la ferestrele posteritatii pentru a iesi din anonimat multi alti carturari, artisti, oameni de stiinta , pedagogi care si-au daruit o mare parte din viata si activitatea lor implinirii idealurilor cu care ’’Junimea’’ a plecat sa infrunte veacurile.

     Existenta Junimii a fost marcata de urmatoarele etape:

  1. 1863-1874  (etapa ieseana);
  2. 1874-1885 (desfasurarea sedintelor la  Bucuresti);
  3. 1885-1940 (cand spiritual junimist dispare).

   

                            Anul infiintarii ’’Junimii’’

          Un document recent vrea sa aduca lumina in aceasta ’’noapte a timpurilor’’. Aceasta formula ’’noapte a timpurilor’’ vrea sa insemneze  faptul ca fiecare dintre fondatori avea versiunea sa despre  ’’ actul constitutiv’’ astfel incat se aoptase formula ’’originea Junimii se pierde in noaptea timpurilor’’.

        Se mentioneaza faptul ca societatea ’’Junimea’’ este fondata in luna octombire a anului 1863. Aceasta afirmatie este sustinuta si de Negruzzi in asa-numitul ’’Albumul Societatii Junimea’’ intocmit de el in aprilie 1878. Tot aici sunt insiruiti toti junimistii in ordinea intrarii in societate.Cu toate ca Negruzzi a afirmat ca ’’Junimea’’  a luat nastere in anul 1863, acesta precizeaza fara dubii ca anul infiintarii ’’Junimii’’ este 1864, avand ca argument afirmatia cum ca botezul infiitarii societatii Junimea s-a petrecut intr-o  duminica din primavara anului 1864 dupa o prelegere populara a lui Titu Maiorescu.

      Se poate vorbi despre o activitate a Junimii inainte de a se fi constituit.Maiorescu incepuse sa tina prelegeri publice inca de la inceputul anului 1863 si aveau sa fie reluate la 9 februarie 1864.Lui Maiorescu I se adauga alti conferentiari; Carp, V. Pogor, Th. Rosetti.Primele reuniuni se tineau la Titu Maiorescu , in locuinta sa. In primavara si iarna anului 1864, zilele de duminica erau rezervate prelegerilor publice, organizatorii fiind Pogor si Maiorescu , care isi puneau locuintele la dispozitie pentru a discuta. Discutiile erau animate si degajate , abordandu-se cu indrazneala juvenila inalta si complicate chestiuni filozofice si literare, dar nici  politica nu era exclusa cu toate ca nu era luat in serios.

       La una dintre aceaste reuniuni, s-a ivit ideea organizarii unei societati literare.In mare parte era oficializarea ’’Junimii’’ care insa functiona de cateva luni bune.Th. Rosetti propane un nume fara pretentie.numele de Junimea le-a parut tuturor celor prezenti o alegere inspirata.Decizia a fost adoptata astfel i-a nastere ’’Junimea’’.La putin timp dupa infiitarea ei, societatea a fost nevoita sa-si opreasca activitatea in urma unor scandaluri (procesul lui Maiorescu si un scandal de la scoala centrala de fete).

      Dupa reluarea activitatii,apare o scrisoare care contine intreg programul activitatilor Junimii. Erau subliniate niste puncte care aveau sa structureze societatea.In primul rand se specifica faptul ca societatea Junimea e constituita.Face apel la toti cetatenii care se interesau de nivelul de civilizatie in Romania, va avea un corespondent in toate borasele cele mai importante ale Romaniei , va tipari orice carte de stiinta sau literara, va avea o singura ortografie, pretul obtinut din vanzarea cartilor va servi la acoperirea cheltuielilor societatii.

Negruzzi va propane infiintarea unei reviste lunare ’’Junimea’’.

De aici se observa cum ca preocuparile dintai ale Junimii au fost prelectiunile si tipografia.

     Dupa pauza din 1865 impusa de procesul in care a fost implicat Maiorescu ,a nul 1866  aduce primul ciclu de prelectiuni.Subiectul era’’elementele de viata a popoarelor manifestate in istorie’’.Prelectiunile  au fost tinute nu mai putin de 17 ?. Acestea au contribuit la afirmarea Junimii si a junimismului  ca o directie respectata in viata culturala si ideologica a timpului.

     Dupa prelectiuni ,Junimea isi face simtita prezenta prin tipografie. Societatea Junimea va debuta prin tiparirea tuturor cronicarilor si istoriografilor romani.Se publica si manuale scolare.Tipografia a fost pusa in functiune in anul 1865, junimistii fiind norocosi pentru ca au intampinat destul de putine dificultati.Dupa un anumit timp, tipografia incepe sa nu mai mearga ca la inceput, astfel ca la 29 octombrie tipografika este vanduta.





     In toamna anului 1865, Junimea incepe sa functioneze saptamanal, societatea numara vreo 28 de persoane , care de-a lungul timpului efectivul incepe sa creasca la 35 de persoane, iar in anul 1872 se va depasi numarul de 50 de persoane.

      In cadrul reuniunilor erau puse in discutie literatura, gazetaria, comportamentul politicienilor, istoria, manualele didactice, religia, falsele traditii, ortografia, moravurile, ca mai apoi toate acestea sa fie trecute printr-un ciur de ironie.

     O data infiintata Junimea, a fost nevoie de a se afirma printr-o publicatie publica.Astfel i-a nastere revista ’’Convorbiri literare’’.Primul numar al revistei apare la 1 martie 1867.Convorbiri beneficiaza de statutul extraordinar de a anunta aparitia unei reviste.O revista moderna ca tinuta, structura si compozitie.Primul numar a fost destul de modest ca infatisare si structura.Convorbirile anunta o aparitie bilunara cuprinzand 2 coli pe numar.De-a lungul anilor , in convorbiri sunt publicate opere de mare insemnatate pentru literatura romana.Cele mai semnificative ar fi:pastelurile lui Alecsandri.

Eminescu debuteaza si el cu ’’Venere si Madona’’, apoi cu ’’Epigonii’’.Este publicat si Slavici cu ajutorul prozei, ca mai apoi alte personalitati marcante ale acestor perioade se vor face remarcati prin publicare operelor in revista ’’Convorbiri literare’’; dar si teatrul a avut locul lui in Convorbiri.

       Ca si alte compartimente ale literaturii, contributia Junimii si a Convorbirilor e hotaratoare pentru aparitia si dezvoltarea literaturii romane moderne.In ’’Convorbiri literare’’ se publica fara discutie tot ceea ce aveau mai distins literatura si cultura romaneasca.

      In anul 1885 Junimea si ’’Convorbiri literare’’  isi muta sediul de la Iasi la Bucuresti pentru ca Negruzzi a fost numit profesor la Universitatea din Bucuresti.Pentru ca era directorul si unicul propietar Negruzzi ia cu el revista.

     Dupa ani in care Convorbiri si Junimea fusesera cele mai importante reviste,1885 este anul in care cele doua publicatii isi pierd din importanta, astfel inact Lovinescu este nevoit sa faca afirmatia cum ca ciclul Junimii si cel al Convorbirilor trebuie considerat ’’ ca  definitiv incheiat’’.Aceasta afirmatie e defapt inceputul sfarsitului; un sfarsit lung , dureros si adesea perubil.

     Au existat si momente cheie in evolutia junimismului, au existat dezbateri pe tema problemelor privind ortografia, ale poeziei romanesti la 1867 , ale ideologiei socio-politice.

    Dupa ce s-a mutat de la Iasi in  Bucuresti, Junimea a fost organizata de catre Maiorescu. Negruzzi incearca sa refaca atmosfera din veche Junime dar incercarea este una  esuata.

     Junimea  bucuresteana, impreuna cu filiala ei ieseana care era condusa de catre Gane si N. Volenti, continua sa fie principala societate literara a tarii ; si aceasta nu  pentru ca era cea mai veche si cu o traditie  recunoscuta.Inainte de toate era frecventata de cei mai mari scriitori ai tarii si aici se citeau si se comentau cele mai notorii productii literare ale timpului.Faptule valabil nu numai pentru perioada de pana 1883 cand Eminescu se imbolnaveste ci si in deceniul urmator cand reunirile din salonul lui Maiorescu sunt frecventate de Caragiale , Slavici, Creanga, Odobescu , Vlahuta, Delavrancea.

      Cu toate ca parea ca Junimea isi revenisera, in realitate se apropia sfarsitul si Maiorescu era de aceeasi parere cum ca Junimea era in faza de sfarsit .La moartea lui Negruzzi , acesta scrie un necrolog in care afirma fara strangere de inima cum ca ’’Junimea’’ din Iasi a fost , iar acum putem vorbi despre ea ca un lucru trecut , o adunare privata de iubitori ai literaturii’’. Maiorescu se gandea sa ridice o noua societate junimista pe postamentul vechii societati.Dupa sfarsitul Junimii ,Maiorescu sa reintre in invatamant.Din primii ani ai reintrarii in profesorat , Maiorescu incepe recrutarea studentilor mai dotati intelectual.Are norocul de a gasi un grup de studenti remarcabil inzestrati ,Maiorescu organizeaza in locuinta sa , reuniuni speciale bilunare cu studentii.Reuniunile  erau formate din discutii animate ,Maiorescu stiind sa le stimuleze cugetarea si imaginatia asupra creatiei.

       Se poate  aprecia  ca spre sfarsitul anului 1891, inceputul anului 1892, noua grupare junimista era formata.Cu aceasta a doua generatie de junimisti sau generatia post-maioresciana cum a numit-o Lovinescu era inceputul unei noi epoci.Cu toate ca Maiorescu a fost cel mai important om din perioada junimista , cel care este la conducerea revistei este Iacob Negruzzi care o are in grija pana in anul 1893. Din acest an va fi ajutat si de un comitet din care faceau parte I.Al. Bratescu-Voinesti , Mihai Dragomirescu, P.P. Negulescu si C. Radulescu- Motru, care doi ani mai tarziu isi asuma intreaga responsabilitate.Revista incepe sa capete un caracter predominant universar, desi continua sa publice si colaboratori mai vechi precum I.L.Caragiale si Slavici sau oameni noi, precum George Cosbuc.

      Din anul 1903 la conducerea revistei vine Ion Bogdan , iar din 1907 Simion Mehedinti  care ia locul lui Maiorescu pentru ca acesta era acaparat de politica.Schimbarile care au avut loc la nivelul conducerii se dovedisera fara de folos.

     Dupa  anul 1907 junimismul inceteaza sa mai existe , chiar daca  subraport politic s-ar maifi  sperat  la o activitate cu orientare de statut independent prin unificarea partidului conservator sub sefia lui Petre Carp .S-a dorit pastrarea vie a spiritului junimist.Acesta va continua sa traiasca mocnit, acoperit fiind de valurile triumfatoare ale orientarilor si curentilor timpului.

     Si oricat ar parea de paradoxal ,?  spiritului junimist pe plan estetic nu sunt exponentii generatiei in care investise Maiorescu. Ei dovedisera zel si reusite atata vreme cat Maiorescu avea putere.Astfel se ajunge la momentul in care junimismul este reprezentat de antijunimistul Lovinescu si nu de discipolii ’’botezati’’ de Maiorescu(Mehedinti, P.P.Negulescu, I.A. Radulescu-Pogoneanu si D. Evolceanu).Ani buni, Lovinescu este cel care va invoca si reanima junimismul. Alaturi de Lovinescu se afla si marii critici nationalisti ai acelei epoci, Calinescu ,Pompiliu Constantinescu ,Serban Cioculescu, Vladimir Streinu.

    Un lucru este cert, criticismul junimist a influentat destinul literaturii si al culturii romane. Totodata prin puterea extraordinara a lui Maiorescu de a construi o teorie a culturii, demonstrand autonomia artei si aplicand principiile valorice , au iesit la iveala mari clasici ai literaturii romane: Eminescu, Creanga, Caragiale si Slavici.

                                 Titu   Maiorescu

          Fiul lui Ioan Maiorescu, unul din dascalii ardeleni descalecati in principate in prima jumatate a veacului trecut pe urmele lui Gh Lazar , s-a nascut in Craiova , la 15 februarie 1840.

       Lunga petrecere a lui Ioan Maiorescu la Viena face necesara educarea fiului care deschise prima clasa a gimnaziului din Brasov intr-o scoala a locului. Ajutorul domnitorului Barbu Stirbey, ingaduie intrarea lui intr-un institut de elita, vestitul ’’Therasianum’’. Tanarul Titu Maiorescu ramane aici timp de 7 ani, intre 1851 si 1858, mai intai ca extern apoi ca pensionar al scolii. In afara de programul stiintific si literar bune umanitati clasice si cu multe cunostinte de limbi straine , scoala cladea ucenicilor ei un ingrijit invatamant artistic.Colegii lui Maiorescu sunt vlastare ale aristogratiei austriece, nume impodobite cu particular nobiliara, posesori ai titlului de baroni, conti sau simpli nobili, rareori pomeniti altfel decat cu titlul lor.Daca adaugam ca societatea romanesca pe care o frecventeaza acum si apoi la Berlin, era aceea boiereasca, singura care calatorea in strainatate , ne explicam indeajuns atractia lui, la inapoierea in tara , pentru aceeasi lume ca si faptul ca ea il adopta ca pe unul de al sau.




     Gheorghe Racovita  devine din vremea studiilor la Viena un prieten statornic ,D. Sturdza trece prin ’’Junimea’’ ca o umbra speriata de libertatile locului ,Teodor Rosseti intalnit la Paris este aliatul primului moment.Mai tarziu tovarasul intimitatii sale este I.A.Cantacuzino caruia ii inspira traducerea in limba franceza a ’’Lumea ca vointa si reprezentare’’.Fiul lui Ioan Maiorescu ,elevul Theresianum-ului din Viena ,colegul de studii al tinerilor boieri romani din strainatate este un aristocrat prin adoptiune.

      Din vremea studiilor la ’’Theresianum’’ dateaza prima suta de pagini a ’’Insemnarilor zilnice’’, un document care a impresionat la aparitia lui.In 1858, dupa o scurta vacanta petrecuta la Brasov, Maiorescu apare la Berlin ca student al facultatii de filozofie.Hegelianul Werder il sfatuieste sa studieze pe Scheopenhauer, ca un drum care il poate conduce  cu mai multa siguranta catre Kant.Kant va ramane acela dupa marturia tuturor fostilor sai studenti, care il va prezenta pe Maiorescu la cursurile sale.’’Insemnarile zilnice’’ se opresc in 1859 pentru a fi reluate la Iasi in 1866.In 1859, neputand sa-si continue studiile la universitatea berlineza ,Maiorescu se duce la Giessen, unde in iulie isi poate trece doctoratul.In 1861 este numit director la Colegiul National din Iasi , si al internatului sau, fiind insarcinat deasemenea cu un curs de istorie la universitate.

       In toamna lui 1863 Maiorescu este numit director si la directia Scolii normale de invatatori de la Trei Ierarhi unde printre elevi se gasea si Ion Creanga.In acelasi timp este desemnat rector al universitatii la o varsta  frageda.In mijlocul acestor imprejurari se intemeiaza ’’Junimea’’, a carei prima manifestare e seria de ’’prelectiuni populare’’ tinute de Maiorescu, Carp si Pogor.In 1866 ia fiinta Institutul academic,o scoala particulara careia ii era harazita o lunga si fecunda existenta.Actiunea lui Maiorescu se intinde astfel pe intreaga retea a invatamantului din Iasi.

       Activitatea literara a lui Maiorescu se imparte in doua perioade:Prima perioada coincide cu restul epocii lui iesene(1866-1873);aceea in care Maiorescu aduce contributiile cele mai de seama ale intregii lui cariere.Se indeparteaza  de invatamant si isi  dedica timpul avocaturii, pe care incepuse sa o practice la Iasi.Maiorescu strabate o criza sufleteasca puternica , cu ganduri de a parasi viata sau de a se expatria.Lungul interval al lipsei sale din publicistica (1873-1880) coincide cu activitatea sa politica si cu dificultatile sale de familie.Privita in intregul ei, activitatea publicistica a lui Maiorescu in prima ei perioada apare ca o masina incercare de a sparge complexul dominant al culturii noastre si  a-l  inlocui  cu unul nou, continand valori de care cultura noastra avea mare nevoie.

     Paralel cu activitatea literara se dezvolta in viata lui Maiorescu seria evenimentelor sale politice punctata de ministeriatul din 1874-1876 .Dupa retragerea sa din invatamant ,in 1909 ,imprejurare subliniata de omagiul universitatilor si al cercurilor literare ,Maiorescu devine intre 1910 si 1912 prim-ministru si ministru de Externe.In marile controverse ale momentului el cere in adunarile partidului conservator o politica de neutralitate cu simpatii pentru puterile centrale asa cum se poate vedea din memoriul ’’Romania si politica de neutralitate in conflict european’’, scris cu putin timp inainte de a muri , si tiparit in ’’Convorbiri literare’’’, in 1920.

     La 18 iunie 1917, in timpul ocupatiei germane ,Titu Maiorescu moare in Bucuresti.Astfel dispare unul dintreoamenii  cei mai luminati ai intregului secol in care  se plamadise Romania moderna.

                                        Petre Carp

        Nascut la 29 iunie 1837 in Iasi, Petre Carp cobora dintr-o veche familie boiereasca din tinutul Vasluiului.Este trimis in 1850 la Berlin , pentru a urma cursurile gimnaziului francez de sub conducerea lui L’Hardy.Parasind gimnaziul francez in 1858 cu mentiunea ’’primus omnius’’ incepe a studia Dreptul si Stiintele economice la Universitatea din Bonn.

      Iacob Negruzzi il remarcase cu cativa ani mai inainte cand,cu ocazia unei intruniri studentesti la Berlin; este izbit de ’’cumpatarea si lipsa de sentimentalism cu care privea situatia’’.In Iasi il cunoaste pe Maiorescu , pe Negruzzi si este dispus sa ia parte la o actiune literara, vorbind in 1864, in  primul ciclu de conferinte ale ’’Junimii’’ despre Tragedia antica si moderna si depre Trei cezari: Cezar, Carol cel Mare si Napoleon.

     In 1865 aparuse scrierea istorica a lui Hasdeu:’’Ioan-voda cel Cumplit’’, o lucrare cu tendinte democratice in proslavirea figurii, pana atunci rau cunoscute, a domnului.

    Mai tarziu in critica pe care o adreseaza in ’’Convorbiri literare’’, din 1867 , dramei istorice a lui Hasdeu:’’Razvan si Vidra’’, apoi, in 1870, fabulelor  lui Sion si, in 1878, poemei ’’Radu’’ a lui Ronetti Roman, Carp precedeaza in felul general al criticei junimiste, pornind de la principii, de la adevaruri generale in legatura cu drama, fibula, poemul epic, s-au laudat insusirile de stilist ale lui Carp.

     Conservator in ideile sale politice, Carp formuleaza cu limpezime punctele de vedere ale doctrinei sale:’’ in dosul fiecarei idei este o lucrare pregatitoare , o epoca de preparatiune, al carei rezultat este legea respectiva’’.

     Carp ramane om de cultura, respectand inteligenta, pozitiile deliberative ale cugetarii.

     Ceea ce cu atatea drepturi s-ar putea numi liberalismul ’’Junimii’’ s-a impletit uneori si printer gandurile lui Carp.Prin aceasta pozitie , prin criticism social , prin ironie, prin arta lui sententioasa , Carp este una din figurile cele mai reprezentative ale intregului curent.

                               Vasile  Pogor



       Vasile Pogor (1839-1906) detinea inclinatia literara de la tatal sau, comisul Vasile Pogor, descendent al unei familii de razasesti din tinutul Iasilor.Batranul Vasile Pogor tradusese ’’Henriada’’ lui Voltaire, pe care o publicase Eliade Radulescu in tipografia sa. Posesor al unei frumoase averi, pe care o mostenise fiul , comisul Pogor este un om cu tendinte democratice.In 1839 ia parte la incercarea de rebeliune a lui Leonte Radu si in acelasi an publica in ’’Foaie pentru minte, inima si literatura’’  a lui G. Barit o satira impotriva regimului de abuzuti al lui Mihalache Sturdza , sub titlul ’’Neamul vine, neamul trece’’.

      Pogor –fiul studiaza mai intai in institutul francez din Iasi al lui Malgouverne, de unde, prin 1849, pleaca la Paris pentru a invata Dreptul.Aici se formeaza spiritual sau foarte deschis pentru noutate.Curiozitatea sa pentru toate formele spiritului romanesc face din el unul din marii cititori ai Iasului din acea vreme. Pogor , care nascoceste toate poreclele junimistilor , primeste  si el una cand este numit ’’biblioteca contemporana’’.Traducator al lui Horatiu , impreuna cu al altor poeti moderni, al lui Hugo,Gautier, Baudelaire, simte nevoia recitirii anuale a lui Homer.Marea curiozitate a lui pogor il lipseste oarecum de putinta alegerii.

      In 1866 vorbeste despre ’’Arta la poporul elen’’; in 1867, despre dramele lei Shakespeare si mai tarziu despre Cchopenhauer.

     Dupa ce descoperise , prin Schopenhauer , budismul,  el cauta sa-si extinda informatia si mai tarziu , in 1883-1884, expune cititorilor ’’Convorbirilor’’ , dupa Burnouf , principiile acestei religii. Contemporanii l-au fixat totusi mai cu seama in postura unui liber-cugetator  de extractie voltairiana si pozitivista.

     In aceasta calitate evoca el in Magnitudo, care trecea drept cea mai izbutita poezie originala a lui, atmosfera lipsita de viata a unei biserici bizantine.

      Alteori , in putinele sale creatii originale, Pogor este poet de teme preexistente.

     Vasile Pogor a intrat in compozitia morala a ’’Junimii’’ mai cu seama prin influenta prin influenta lui personala, facuta dintr-un ascutit spirit critic si dintr-o mare voiosie.Intr-un album pastrat de Iacob Negruzzi , el inscrie aceasta cugetare:’’Nu este om mai destept decat cel plin de sine insusi’’.

       Consacrat cu preferinta preocuparii artistice si literare ,Pogor primeste totusi conducerea primariei din Iasi si este in mai multe randuri deputat , senator si vicepresedinte al Camerei.Dar cand in 1870, Manolache Costache Epurzeazu il introduce in guvernul sau, Pogor demisioneaza inainte de  a intra in functie.

                             Teodor  Rosetti

         Teodor Rosetti (1837-1923) ’’melancolicul Rosetti’’-cum il numea odata Maiorescu- n-a socotit niciodata sensul drept  adevarata sa chemare.Cumnat al domnitorului Al.I.Cuza, se inapoiaza de la studiile sale in Franta in anul Unirii, observand la viena ochiul atent al politiei indreptat asupra sa.Intrat de tanar in magistratura, o paraseste pentru a intra la 1875 in guvernul lui Lascar Catargiu.Mai tarziu este presedinte al Curtii de casatie, de mai multe ori ministru, prim-ministru si guvernator al Bancii nationale.Colectia  ’’Convorbiri literare’’ cuprinde amintirile sale din vremea Unirii, in 1909.Scriind rar, el o face cu o siguranta a condeiului, provenind din situatia sa de mare boier chemat sa-si spuna parerea.

       Indreptarea nu i  se pare totusi cu neputinta , daca o buna indrumare a politicii de stat ar gasi masurile necesare  pentru dezvoltarea vitalitatii si originalitatii noastre ca popor.Accentul pe care il pune asupra nevoii de a ingriji capitalul biologic al natiunii este una din ideile sale cele mai noi.

      In ’’Miscarea noastra sociala’’ (1885), aristocratul legat de vechile asezari , deplange pierderea influentei sociale a vechilor boieri.

      In numarul in care  ’’Convorbirile’’  isi serbau jubileul celor 25 ani de existenta (1891), Teodor Rosetti publica al treilea articol al sau, consacrat caracterizarii unui fenomen izbitor al societatii  noastre: ’’Scepticismul la noi’’.

       Ideile calauzitoare ale ’’Junimii’’, accentuate de el intr-un sens mai radical ,conservator, decat la Maiorescu , trec astfel si prin scrisul lui Teodor Rosetti , pe care cititorul de azi il apreciaza ca pe un document al curentului.

     

  Bibliografie :

1.     Z.  Ornea :’’Junimea si Junimismul’’;

2.     I.  Cremer:’’ Despre inceputurile Junimii’’;

3.     G.  Ivascu:’’Titu maiorescu’’

4.    







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


Harta scriitorilor romani
MARA, de Ioan Slavici
IDEEA DE „NORMA' IN CERCETAREA EMPIRICA SI IN LINGVISTICA STRUCTURALA
Avatarii faraonului Tlá de Mihai Eminescu - prezentare generala
Balada populara – date generale
Modernismul. Eugen Lovinescu
Demonstrati intr-o compunere de minim 2 pagini ca o opera literara este drama
Moara cu nooroc de Ioan Slavici comentariu
Ilustreaza conceptul operational „arta poetica”, prin referire la o creatie lirica studiata, apartinand unui autor canonic
MOARA CU NOROC – Ioan Slavici (nuvela psihologica)