Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
Ilustreaza conceptul operational "arta poetica", prin referire la o creatie lirica studiata, apartinand unui autor canonic


Ilustreaza conceptul operational "arta poetica", prin referire la o creatie lirica studiata, apartinand unui autor canonic


Ilustreaza conceptul operational "arta poetica", prin referire la o creatie lirica studiata, apartinand unui autor canonic.

Opera literara aleasa: Testament, de Tudor Arghezi

Arta poetica este, asa cum afirma Nicolae Manolescu, "o metapoezie, cu alte cuvinte, o poezie despre poezie". Este opera lirica ce exprima conceptiile autorului despre menirea potului, a poeziei sau a literaturii, in general.

Poezia "Testament" de Tudor Arghezi deschide volumul de debut al poetului, "Cuvinte potrivite", din 1927 si este o arta poetica. Din arta poetica argheziana pot fi deduse urmatoarele idei:

Arhitectura poemului:



             In prima strofa apare ideea ca singurul bun ce poate fi lasat urmasilor este o carte, o valoare spirituala

             In a doua strofa cartea reprezinta "hristovul cel dintai", documentul fundamental ce atesta mutatia muncii creatoare a unui popor dintr-un plan material intr-unul spiritual

             Schimbarea instrumentelor de munca ("sapa-n condei" si "brazda-n calimara") s-a produs cu cazna si in timp, dublata fiind si de o schimbare a cuvintelor care devin materie in care se modeleaza constiinta de sine a omului. De aceea orice carte devine "Dumnezeu de piatra".

◊ Cartea e o razbunare, "biciul rabdat", care intoarce prin arta un destin, izbavindu-l de suferinta.

◊ Razbunarea e evidenta in momentul in care pastrezi in floarea de cuvinte a artei parfumul radacinilor. Poezia e nascuta "din bube, mucegaiuri si noroi" ea trebuind sa aminteasca mereu care-i sunt radacinile.

◊ Distiland raul poezia e ca o otrava perfida, pentru ca in frumusetea obtinuta din inspiratie si mestesug se ascunde o manie naprasnica, ucigatoare.

Din arta poetica argheziana pot fi deduse urmatoarele idei:




▪ Orice carte instituie un cult al stramosilor, fiind forma cea mai inalta si mai rezistenta de oglindire a vietii si spiritualitatii unui popor.

▪ Poezia este un proces de purificare a cuvintelor si de modelare in noua lor substanta a unui univers de frumusete care sa exprime si sa razbune realitatea.

▪ Uratul poate deveni estetic, frumusetea are de multe ori radacini urate precum florile ce cresc din mucegai (estetica uratului).

▪ Poezia nu e doar inspiratie ("slova de foc"), ci si mestesug ("slova faurita").

▪ Poezia nu presupune doar talent, ci si efort intens si migalos de artizan.

Nu uita trasaturile poeziei lui Arghezi:

● concretetea imaginilor poetice, materialitatea acestora;

● alternanta versului clasic cu cel liber;

● constructiile oximoronice;

● lexicul socant;

● amestecul registrelor stilistice;

● valorificarea expresivitatii orale;

● "expresia, in adevar violenta si uneori vulgara, e ridicata in asa plan estetic, incat reziduul ei material dispare." (Eugen Lovinescu)






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


Romanul modern - influente poetice, Henry James - teoretician al romanului modern (1843 - 1916)
Ilustreaza conceptul operational "arta poetica", prin referire la o creatie lirica studiata, apartinand unui autor canonic
ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI - CAMIL PETRESCU - COMENTARIU
Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman studiat (de dupa al doilea razboi mondial)
Urciorul de aur, de E. T. A. Hoffman
MOARA CU NOROC - Ioan Slavici (nuvela psihologica)
FONETICA SI FONOLOGIA IN CONCEPTIA LUI TRUBETZKOY
MIHAI EMINECU - FAT -FRUMOS DIN LACRIMA
MODIFICARILE FONETICE IN LIMBA ROMANA
Imaginea satului si a taranului de la Ion Creanga la Liviu Rebreanu