Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» MARA, de Ioan Slavici


MARA, de Ioan Slavici




MARA, de Ioan Slavici

PERSONAJE:

FAMILIA BARZOVANU    Mara - personajul principal si eponim al romanului. Mara este o femeie          vaduva, care munceste ca precupeata si podarita pentru a-si intretine copiii. Este zgarcita, energica, voluntara, optimista




Persida - este fiica Marei. Pe parcursul romanului, este urmarita in evolutie, trecand prin mai multe ipostaze: copila salbatica si indaratnica, tanara indragostita si, in cele din urma. femeia matura, gata sa-si asume, asemenea mamei sale, responsabilitatea unei familii.

Trica - este fiul Marei. Intr-un plan secundar este urmarita si evolutia acestui al doilea copil al Marei, de la copilul temator aparat de sora lui, la barbatul matur si responsabil.

 FAMILIA HUBAR  Anton - starostele macelarilor din Radna

Gretl - Hubaroaie

Natl - este fiul macelarului Anton Hubar. El se indragosteste de Persida, se casatoreste cu ea fara acordul parintilor si, dupa unele crize de identitate, devine capul familiei, capatand intelepciunea necesara unui barbat.

            FAMILIA BOCIOACA - el, starostele cojocarilor din Radna

                                                   Marta, fiica de preot

                                                   Doi baieti si o fata de 11 ani, Sultana

            FAMILIA CLAICI --- el , starostele cojocarilor din Arad

                                                 Doua fete: Elena si Anca

Citate semnificative pentru evolutia personajelor.

Semnificatia citatelor

Citate selectate din roman

Prezentarea initiala a Marei; statut social

Portrerul fizic al Marei

Mara este o femeie zgarcita, strangatoare, cu spirit mercantil

Banul ii confera Marei prestigiu

Schimbarea Persidei dupa ce-l zareste de la fereastra manastirii pe Natl

Persida hotaraste sa-si asume destinul lui Natl

" A ramas Mara, saraca, vaduva cu doi copii, saracutii de ei, dar era tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc.'

" Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant. Mara sta toata  ziua sub satra, in dosul mesei pline de poame si de turta dulce.'

" Apoi, dupa ce a mai baut si o ulcica de apa buna, ea scoate saculetul, ca sa faca socoteala. Niciodata  insa ea n-o face numai pentru ziua trecuta, ci pentru toata viata. Scazand dobanda din capete, ea pune la o parte banii pentru ziua de maine, se duce la capataiul patului si aduce cei trei ciorapi: unul pentru zilele de batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si al treilea pentru Trica. Nu e chip sa treaca zi fara ca ea sa puna fie si macar numai cate un creitar in fiecare din cei trei ciorapi: mai bucuros se imprumuad pentru ziua de maine. Cand poate sa puna florinul, ea-l saruta, apoi ramane asa, singura, cu banii intisi pe masa, sta pe ganduri si incepe in cele din urma sa planga.'  (Saracutii mamei)

                                                     




" Nu-i vorba, tot Mara cea veche era, tot soioasa, tot nepieptanata, si nici ca i-ar fi sezut bine altfel. Vorbea insa  mai apasat, se certa mai putin, calca mai rar si se tinea mai drept decdt odinioara. Se  simte omul care are si-1 vezi cat de colo pe cel ce se simte."       ( Primavara)

" Atat a fost, nu mai mult, si ea nu mai putea sa fie ceea ce fusese.'

"- Nu se poate! sopti ea. N-as fi vrednica de lumina zilei daca l-as parasi si eu cand toti il nedreptatesc Ce face el in deznadajduirea lui?! Da! Are maica Aegidia dreptate, mai bine ar fi pentru mine sa fug de el, dar nu m-as  ierta, urma ea luandu-si avant, niciodatd nu m-as ierta si viata intreaga  mi-ar fi o necurmata mustrare.'

Repere critice

Despre personaje:

G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pand in prezent:

,,Mara e tipul comun alfemeii de peste munti si in genere al vaduvei intreprinzatoare si aprige la care apare proporfia aceea de zgarcenie si de afectiune materna, de hotarare barbateasca si de sentiment al slabiciunii femeiesti.'

Nicolae Manolescu, Area lui Noe, capitolul Saraca vaduva cu doi copii:

" Precupeata Mara e prima femeie capitalist din literatura noastra , in realitate romanul este mai ales romanul Marei, Persida insasi nefiind decat o Mara juvenila, pe cale de a lua, cu varsta, obiceiurile si infatisarea mamei sale'

Magdalena Popescu, loan Slavici:

,,Mara e asemenea arborelui viefii, e viata insasi, patimasa, puternica, rea, lacoma,  generoasa, vorace si darnica; animata de tensiunile cele mai obscure, dar si indrumata de elanurile cele mai nobile; neiertatoare, severa si blanda.'

,,Mara si Persida nu sunt in opozitie si nici in conflict. Ele se subinfeleg una pe cea-lalta in existenfa prezenta, trecutul presupune o legatura de filiatie, viitorul una de deve-nire. Caci Persida tinde sa ajunga asemanatoare Marei, preluand probabil de la ea acele trasaturi care o pot face apta pentru viata.'

Despre roman:

G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent:

" Pentru epoca in care a aparut, Mara trebuia sa insemne un eveniment, si astazi, privind inapoi, romanul acesta apare ca un pas mare in istoria genului. Si totusi el a trecut in tacere, toata lumea ramanand incredintata ca scrierea este neizbutita. Cu mult inaintea lui Rebreanu, Slavici zugravise puternic sufletul taranesc de peste munti si cu atata drama-tism, incat romanul este aproape o capodopera.'

Nicolae Manolescu, Area lui Noe, capitolul Saraca vaduva cu doi copii:

" Mara este romanul socialitafii invingatoare pe toate planurile in confruntarea cu indivizii luati in parte, pe care natura si varsta ii imping vremelnic la nesupunere. Colecti-vitatea face legea pe care individul e tinut s-o respecte; el nu simte deocamdata in aceasta necesitate individuala caracterul opresiv. O primeste ca si cum legea ar fi buna si pentru el.'

Serban Cioculescu, Curs de istoria literaturii romane moderne:

" Mara este cea mai expresiva opera epica aparuta intre 1880-1900, ba chiar [] cel mal bun roman al nostru inainte de  Ion.'

Magdalena Popescu, loan Slavici:

" Mara e un roman despre iubire si casatorie.'

Interdictia care conditioneaza iubirea din Mara e tripla. Mai intai nationala, caci nici una dintre cele doua familii nu vrea «sa-si spurce sangele» in mezalianta cu un strain. Apoi ~ sociala, si aici, oricat ar parea de curios, Persida e cea favorizata; crescuta intr-o manastire, unde primise o serioasa educatie morala si intelectuala, curtata mereu de «titrati» - teologi, avocati - perspectiva unui matrimoniu cu Hubar Natl, calfa de macelar si apoi birtas falimentar, inseamna pentru ea o decadere. Bocioaca, starostele cojocarilor, asa si gandeste: «Isi inchipuia ca ofata precum Persida putea sa caute mai sus decat la feciorul macelarului Hubar».

In fine, interdictia tine mai ales de incompatibilitatea temperamentelor, caci se intalnesc doua spirite inegale, femeia reprezentand si din acest punct de vedere termenul accen­tual, personalitatea. Inferioritatea, slabiciunea barbatului, cunoscute si recunoscute, sunt sau ar trebui sa fie germeni dizolvanti pentru iubire.'







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


Literatura - arta a cuvintului
Imaginea satului si a taranului de la Ion Creanga la Liviu Rebreanu
O IUBIRE A LUI CIORAN
PROIECT LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA - ORIGINEA SI EVOLUTIA LIMBII ROMANE
Imaginea Securitatii in literatura romana in comunism si postcomunism
Ptolemaios V Epiphanes
Romanul de analiza psihologica.- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi (completare) de Camil Petrescu
Comenteaza elementele de limbaj si de expresivitate, dintr-un text poetic neomodernism, apartinand lui Nichita Stanescu
Viata si opera lui Eminescu