Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
Ptolemaios V Epiphanes


Ptolemaios V Epiphanes




Ptolemaios V Epiphanes

Textul propus spre analiza reprezinta un decret trilingv redactat in scrierea hieroglifica, demotica si greaca, descoperit la Rosette, cu toate ca cercetarile certifica provenienta sa mai degraba de la Sais. Este vorba de o scriere antica transpusa de preotii intruniti la Memphis in cinstea comemorarii incoronarii lui Ptolemaios V Epiphanes la data de 18 Mekir in cel de-al IX-lea an de domnie, mai precis la data de 27 martie 196 i.Hr.

In ceea ce priveste structura textului, se pot distinge trei parti diferite din care se poate deduce spiritul elogiativ, astfel incat in prima parte sunt amintiti descendentii regelui, cel care a primit puterea de la tatal sau, era considerat a fi stapan al stapanilor, preastralucitul, cel care a reusit sa restabileasca ordinea in Egiptul de Jos si Egiptul de Sus. Se poate observa ca instituirea sa ca rege presupunea atat dobandirea si perpetuarea unor trasaturi de familie mostenite, cat si inzestrarea sa cu valente mistice care il fac descendent al celor mai importante zeitati la egipteni,fiind considerat totodata fiu al Soarelui, chip al lui Zeus, cel iubit de Ptah.




Cea de a doua parte a textului cuprinde decretul propriu zis din care se pot deduce binefacerile pe care regele Ptolemaios V Epiphanes le-a realizat pentru locuitorii Egiptului odata cu instituirea sa ca rege. Este amintit faptul ca in momentul in care Ptolemaios primeste coroana ca mostenitor al tronului au fost prezenti la sanctuarul din Memphis marii preoti si profeti din toata tara. Noul rege al Egiptului este urmasul tatalui sau, regele Ptolemaios IV si al reginei Arsinoe III. Incoronarea se facea din cele desprinse din text intr-o atmosfera solemna, un adevarat ritual prin care puterea regala era simbolic cedata urmasului in prezenta marilor preoti care practic certificau legatura indubitabila dintre urmasul la tron si sacralitate. Sintagma cel iubit de Ptah, zeul Epiphanes si Eucharistos demonstreaza legatura dintre lumea terestra si profan. Decretul aminteste de actiunile pe care noul rege le-a instituit in Egipt dupa urcarea sa la tron , actiuni care au presupus unele schimbari atat in plan religios, cat si social. In prima faza sunt amintite binefacerile pe care acesta le-a facut catre sanctuare, prin darurile in bani si grane pe care acesta le-a oferit . In acelasi timp si-a asumat numeroase cheltuieli pentru a asigura cele necesare practicarii cultului. De asemenea au fost instituite o serie de masuri pentru sanctuare care avantajau in cea mai mare parte pe marii preoti. A dispus ca veniturile sanctuarelor si contributiile in grane si in bani sa ramana neschimbate ca in timpul domniei tatalui sau, i-a scutit pe membrii triburilor sacre sa mai coboare in fiecare an pana la Alexandria. Mai mult, a redus si cantitatea de panza de in pe care sanctuarele trebuiau sa le trimita catre tezaurul regal, au fost scutite de dreptul de artabe fixat pentru aroura de pamant sacru precum si de keramion pe aroura de vie. In acelasi timp au fost cinstite asa cum se cuvine cu numeroase daruri Apis si Mnevis, precum si altor animale sacre ale Egiptului, avand mai mult grija decat predecesorii sai de ceea ce li se cuvenea , oferind ceea ce era de trebuinta pentru inmormantarea acestora , stabilind in acelasi timp sumele pentru propriul lor cult cu sacrificiile, cantarile si alte ceremonii randuite. Privilegiile sanctuarelor Egiptului au fost mentinute la acelasi nivel conform legilor , a impodobit templul lui Apis cu opere marete, folosind pentru decorarea acestui sanctuar aur , argint si pietre pretioase. Activitatea sa in ceea ce priveste aspectul religios nu s-a rezumat doar la atat. A ridicat sanctuare, capele si altare pe care si le-a restaurat pe cele care necesitau reparatii, cu ravna unui zeu binefacator in tot ceea ce semnifica divinitate. Ca recompensa pentru aceste acte de binefacere fata de lumea spirituala, zeii l-au inzestrat cu sanatate, forta pentru a izbandi, vigoare, toate acestea fiind menite sa asigure dainuirea puterii monarhice, atat in timpul domniei sale, cat si in viitor, urmasilor sai.

In plan social, masurile adoptate sunt menite sa aduca bunastarea in randul locuitorilor Egiptului. O prima masura facea referire la anularea unor taxe si impozite , in timp ce pe altele le-a redus, motivul fiind acela de a ajuta intreaga populatie sa poata avea o viata mult mai imbelsugata. De asemenea s-a decis ca darile datorate regelui sa fie desfiintate atunci cand ele deveneau mult prea mari. Sub raport legislativ cei care erau intemnitati sau care erau judecati de prea mult timp puteau fi gratiati. Deciziile regelui erau privite ca fiind o randuire normala a dreptatii pentru toti, asemenea lui Hermes cel de doua ori maret. Se mai prevedea ca toti cei care au fost exilati sa se intoarca in Egipt astfel incat atat militarii cat si alte grupuri care au dat dovada de convingeri ostile in vremuri nefavorabile sa nu mai plece din tara, mentinandu-le la intoarcere drepturile de proprietate asupra bunurilor lor. In plan extern, s-a asigurat ca Egiptul beneficiaza de aparare in caz de urgenta. Astfel, au fost trimise forte de cavalerie, infanterie si navale impotriva tuturor celor care au atacat Egiptul pe mare sau pe uscat si au contribuit cu mari cantitati de bani si grane pentru ca sanctuarele si toti locuitorii Egiptului sa fie in siguranta.




Implicarea noului rege in problemele interne si externe presupuneau o buna organizare administrativa si militara. Un exemplu il constituie cel redat in text, cum in cel de-al optulea an de domnie al lui Ptolemeios au revarsat apele Nilului si au inundat campiile .In aceste circumstante, regele a dispus neaparat construirea unor canale la gurile de varsare a raului ,cheltuind sume deloc neglijabile , aducand in acele locuri trupe de calareti si pedestrasi care sa pazeasca acele locuri. Nu a ezitat sa ii judece si sa ii condamne pe cei care in timpul domniei tatalui sau au devastat tara si au pangarit sanctuarele pedepsindu-i dupa bunul sau plac in timp ce indeplinea ceremoniile stabilite pentru primirea coroanei.

Sub auspiciul sugestiv, Noroc bun, cea dea treia parte a decretului face referire la cinstirile pe care marii preoti urmau sa le aduca regelui cat si predecesorilor acestuia. Se prevedea ca in fiecare sanctuar sa fie inaltata cate o imagine a regelui Ptolemaios in locul cel mai vizibil cu putinta, reprezentare care va

purta sugestiv numele de Ptolemaios aparatorul Egiptului , iar alaturi de aceasta va fi asezat zeul principal al sanctuarului prezentandu-i o arma ca semn al victoriei, acest lucru facand parte dintr-un vechi obicei egiptean. Menirea preotilor era una destul de relevanta. Ei trebuiau sa efectueze serviciul religios in preajma imaginilor de trei ori pe zi, sa le aseze ornamente sacre si sa indeplineasca si alte ceremonii care erau randuite pentru ceilalti zei in timpul sarbatorilor si cantarilor. Mai mult, in cinstea regelui trebuia ridicata o statuie in lemn si o nisa aurita in fiecare dintre sanctuare si sa le aseze in locul cel mai sfant alaturi de celelalte nise. In timpul procesiunilor religioase, atunci cand aceste nise sunt scoase si purtate, sa fie scoasa si statuia zeului Evergetes si Eucharistos in acelasi timp. Pentru diferentierea acestei nise, atat pentru prezent cat si pentru diferentierea lor pe viitor, vor fi asezate pe aceasta zece coroane regale din aur, inaintea carora va sta o aspida, ca toate coroanele in forma de aspida care se gasesc pe alte nise. Pe mijlocul acestor coroane se va afla cea denumita pschent care i se va aseza pe cap regelui atunci cand acesta va intra in sanctuarul de la Memphis pentru a indeplini ceremoniile cuvenite primirii coroanei . In acelasi timp era prevazut lotusul care sprijina coroanele placuta de aur sa devina vestite caci amintesc de regele care a reusit ca Tara de Sus si Tara de Jos sa devina cunoscute. Se avea in vedere ca ziua de nastere a regelui si cea in care acesta a primit coroana de la tatal sau sa devina zile se sarbatoare nationala care presupun sacrificii, ceremonii si cantari . Acest eveniment marcant era destinat nu doar celor din familia regala si marilor preoti, ci si persoanelor particulare , astfel incat nisa era inaltata si dusa in mijlocul lor. Ritualul dorea sa exprime in acest mod faptul ca locuitorii Egiptului sunt cei care sporesc cinstirile acordate zeului Evergetes si Eucharistos, regele lor dupa cum e scris prin lege. Toti membrii clerului erau recunoscuti oficial ca preoti ai zeului Evergetes si Eucharistos, fiind prevazut ca acestia sa se conformeze in toate privintele si sa isi graveze pe inelele pe care le poarta insemnele acestei preotii.

Prin urmare , ca o prezumtie a ceea ce va urma pentru poporul egiptean acest decret sa fie copiat pe stele din piatra dura cu caractere sacre, indigene si grecesti si sa fie asezat in fiecare dintre sanctuarele din prima, a doua zi si a treia categorie, alaturi de imaginea regelui cel vesnic viu.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


Ptolemaios V Epiphanes
Ilustreaza conceptul operational "arta poetica", prin referire la o creatie lirica studiata, apartinand unui autor canonic
Harta scriitorilor romani
Variante si versiuni
TESTARE INITIALA- CLASA a VIII-a - ROMANA
Exemplifica, apeland la o povestire studiata, doua dintre particularitatile limbajului prozei narative (la alegere, din urmatoarea lista: modalitati a
MOARA CU NOROC - Ioan Slavici (nuvela psihologica)
Stilul
Motivul metamorfozei, Motivul metamorfozei in basmele turco-tatare
Real si fantastic in proza lui Massimo Bontempelly, Proza lui Massimo Bontempelly / Proza lui I. L. Caragiale