Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» Aron Cotrus, Muntii


Aron Cotrus, Muntii




Aron Cotrus, Muntii


1) degeaba; necuprins
2) Liniile de pauza marcheaza o pauza in vorbire, realizata in ambele cazuri, pentru a delimita o constructie metaforica cu valoare apozitionala.
3) Ceea ce l-a determinat sa-si paraseasca drumul ales in viata a fost sentimentul apasator de vina, de care nu putea sa scape.
Intr-un moment al vietii in care pierduse sprijinul apropriatilor sai, singurul lucru care il motiva sa-si urmeze studiile era setea de cunoastere.


4) teme/motive literare: viata privita ca o lupta continua, muntii, lumina etc.
5) „In coaja lui tirana”, „setea-mi”
6) Metafora „piedica-mi de huma”, este o figura de stil prin care eul liric isi exprima viziunea asupra relatiei dintre trup si suflet; astfel, partea fizica a fiintei omenesti este vazuta ca un obstacol („piedica”) in calea obtinerii desavarsirii spirituale, prin atingerea absolutului.
7) Modalitatea in care versificatia poeziei a fost conceputa poate fi interpretata ca o incercare de a reda cat mai fidel starea interioara de neliniste sufleteasca a eului liric, care nu poate fi incadrata la nivel structural de constrangeri prozodice. Lipsa armoniei ritmului, masurii si a rimei ar putea sugera, astfel, ideea de limitare a individului, in comparatie cu nazuintele sale.
8) Ideea poetica din ultima strofa este conturata printr-o paralela realizata intre conditia umana si cea a muntilor, iar incercarile eului liric de a atinge absolutul sunt asemanate cu procesul de formare al muntilor. Lupta vocii interioare a poetului cu propriile restrangeri este redata printr-o serie de figuri de stil : metafore („piedica-mi de huma”, „setea-mi de lumina”), o comparatie („ca dintr-o stramta ocna”), enumeratii („sa ies, sa scap, sa fug”), inversiuni („sufletu-mi ce totul ravneste sa absoarba”) si epitete („omorator”, „slut”, „salbatic”, „statornic” etc.). Comparatia vietii, vazute ca o lupta continua, cu fenomenul de ridicare a muntilor, este evidenta la nivelul textului liric prin repetarea structurii „ca voi” atat la inceputul strofei, cat si spre sfarsitul acesteia.
9) Titlul poeziei poate contraria asteptarile cititorului. Initial accentul pica pe modul de formare a muntilor vazut ca o „revolta” impotriva ordinii naturale. Deci, asa dupa cum anunta si titlul imaginea muntilor apare in prim-plan. Strofa a doua insa, aduce o schimbare: incercarea muntilor de a se ridica din „coaja” pamantului este comparata cu dorinta eului liric de a-si depasi propriile posibilitati, de a se elibera de tiparele neschimbatoare impuse fiecarui individ in parte. Astfel, finalul poeziei sugereaza un sentiment al eului liric de tip eterogen, manifestat atat prin admiratie, cat si prin invidia fata de puterea intrinseca a muntilor.
(Vlad Onetiu, 11 A; coord. prof. Luminita Paraipan)







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


Geniu pustiu de Mihai Eminescu - prezentare generala
MODIFICARILE FONETICE IN LIMBA ROMANA
Nunta in Salaj (Hașmaș)
MODELE SUBIECT DE TIP II - PROBA SCRISA
Romanul obiectiv interbelic - Ion de Liviu Rebreanu
Prezinta constructia subiectului (actiune, conflict, relatii temporale si spatiale) intr-un basm cult studiat
MODELE DE TESTE DE EVALUARE (PROBA ORALA)
TEMA GENIULUI IN POEZIA EMINESCIANA
Viata si opera lui Eminescu
Parintele Ermolachie Chisalita de Mihai Eminescu - prezentare generala