Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» MODELE DE TESTE DE EVALUARE (PROBA ORALA)


MODELE DE TESTE DE EVALUARE (PROBA ORALA)




MODELE DE TESTE DE EVALUARE (PROBA ORALA)

Biletul nr. 1

ACTUL I, Scena 3

Chirita, Gulita, Sarl, Safta, Ion. (Ion vine alergand dintre culisele din dreapta. Ceilalti ies din casa si se cobor in cerdac.)

GULITA: Cine ma cheama? Nineaca!

SAFTA: Ce este? Ce este?

SARL: Qui diable? Ah, madame!*

ION: Aud, cucoana. Iaca ia.

CHIRITA: Da' veniti azi de ma coborati de pe cal. Ce, Doamne iarta-ma! atiadormit cu totii?

(Ion se pune dinaintea calului si-l apuca de zabale ca sa-l tie. Ceilalti se aduna imprejurul Chiritei.)



GULITA: Ba nu, nineaca. dar invatam Telemac* cu monsiu dascalu.

[.]

CHIRITA: Quel bonheur! Gugulea nineacai! Auzi ce spune monsiu Sarla? Zace ca ai sa vorbesti frantuzaste ca apa. N'est-ce pas, monsieur Charles, qu'il parlera comme l'eau? SARL: Comme? Ah, oui, oui. vous dites comme ça en moldave. Oui. oui.

CHIRITA: Da' ian sa-i fac eu un examen. Gulita, spune nineacai, cum sa cheama frantuzaste furculita?

GULITA: Furculision.

CHIRITA: Frumos. Dar friptura?

GULITA: Fripturision.

CHIRITA: Prea frumos. Dar invartita?

GULITA: Invartision.

CHIRITA: Bravo. Gulita! Bravo, Gugulita! (Il saruta.)

SARL (in parte, furios): Gogomanition, va!

(Vasile Alecsandri, Chirita in provintie)

* Qui diable? Ah madame! (fr.) - Cine dracu? Ah, doamna!

* Intamplarile lui Telemac, fiul lui Ulise - poem epic in proza al scriitorului

francez Fénelon

1. Precizeaza perspectiva pe care o are autorul textului dramatic, asupra unor comportamente si a moravurilor din Moldova (din perioada 1840-1870).

2. Prezinta doua dintre faptele de limba identificate in textul citat (la alegere, dintre nivelurile: ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilisticotextual).

3. Comenteaza, pe baza valorilor si a convingerilor personale, mesajul textului sau o informatie/ o idee identificata in text.

Biletul nr. 2

Spirit mai mult empiric decat speculativ, Maiorescu trase imediat concluziile practice ale pozitiei lui estetice: arta isi are scopul in sine, adica in emotia estetica, si nu in altceva; arta este pentru arta. Si cum piesele lui Caragiale erau acuzate de imoraliate, greutatea apararii trebuia sa cada in aceasta directie, adica asupra raporturilor dintre arta si morala. Are arta vreo misiune morala? Se intreaba el. "Da, arta a avut totdeauna misiune morala si orice adevarata opera artistica o indeplineste." Ramane insa de vazut in ce consta moralitatea artei Morala rezida in insasi esenta artei; din moment ce egoismul este principiul oricarui rau si natura emotiei estetice e de a ne ridica prin uitare de sine deasupra lui in lumea fictiunii ideale, macar pentru o clipa, atat cat tine emotia estetica, urmeaza de la sine ca arta este morala prin insasi definitie.

Pusa astfel, si nici nu poate fi altminteri, concluzia e ca arta nu are alte scopuri morale decat cel ce e insasi esenta ei, a inaltarii impersonale, a dezrobirii omului din catusele egoismului; arta nu poate avea alte intentii ce-l implanta pe om in contingent, intentii politice sau moralizatoare. [] Maiorescu ramane, asadar, egal cu sine insusi, teoreticianul unei arte dezinteresate, lipsita de orice tendinta practica, adversarul literaturii de caracter politic, moral si chiar patriotic.

(E. Lovinescu, Titu Maiorescu)

1. Precizeaza perspectiva din care autorul analizeaza importanta lui Titu Maiorescu pentru literatura romana.

2. Prezinta doua elemente de structura si de compozitie ale textului citat (particularizari ale organizarii textuale, conventii specifice, tehnici si structuri argumentative, conectori, dispunerea ideilor si a paragrafelor etc.).

3. Formuleaza propriul raspuns la intrebarea Are arta vreo misiune morala?, exemplificandu-ti opinia prin referire la opera literara a unuia dintre marii clasici ai literaturii romane (Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ioan Slavici, I.L.Caragiale).

Biletul nr. 3

Caracterul insa al unei scoli bune e ca elevul sa invete in ea mai mult decat i se preda, mai mult decat stie insusi profesorul. Odata interesul inteligentei trezit pentru obiecte, odata simtirile sau judecata deprinse la observatie, elevul ajunge prin proprie gandire la rezultate cari nu stau in carte. Dar sa lasam aceasta; destul ca scoala n-ar trebui sa fie o magazie de cunostinte straine, ci o gimnastica a intregei individualitati a omului; elevul - nu un hamal care-si incarca memoria cu saci de coji ale unor idei straine, sub care geme, ci un om care-si exercita toate puterile proprii ale inteligentei, intarindu-si aparatul intelectual, precum un gimnast isi imputerniceste pan-in gradul

cel mai mare aparatul fizic, fie-n vigoare, fie-n indemanare. Aici vorbim, se-ntelege, de invatamantul educativ din scolile primare si secundare, nu de universitati. La cele dentai metodul de predare e lucrul de capetenie; la universitati metodul e indiferent, caci aci se cere stiinta si numai stiinta. [.] Esenta universitatii ramane stiinta, abstractie facand de orice alt scop; pe cand esenta celorlalte scoli e cresterea. Mihai Eminescu, [,,Nu stim cum sa ne esplicam."], in Timpul, V, nr.154, din 12 iulie 1880; articol polemic fata de propunerea ziarului Romanul de introducere in scolile primare a unui tratat popular de agronomie, in locul cartilor de citire; reprodus in M. Eminescu, Opere, XI, Publicistica, Editura Academiei, Bucuresti,1984, p. 244




1. Prezinta punctul de vedere al autorului despre scoala, asa cum se reflecta in textul de mai sus.

2. Precizeaza tehnicile si structurile argumentative identificate in textul citat.

3. Exprima-ti o opinie argumentata despre afirmatia autorului: Esenta universitatii ramane stiinta, abstractie facand de orice alt scop; pe cand esenta celorlalte scoli e cresterea.

Biletul nr. 4

TITLUL I

Principii generale

ARTICOLUL 1

Statul roman

(1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.

(2) Forma de guvernamant a statului roman este republica.

(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.

(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.

(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

ARTICOLUL 2

Suveranitatea

(1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.

(2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.

Constitutia Romaniei, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 767, din 31/10/2003

1. Precizeaza scopul comunicarii si specificul relatiei emitator - receptor, asa cum rezulta din textul dat.

2. Prezinta doua elemente de structura si de compozitie, identificate in text (particularizari ale organizarii textuale, conventii specifice, conectori, dispunerea ideilor si a paragrafelor etc.).

3. Exprima-ti o opinie argumentata despre prevederile unui articol al Constitutiei Romaniei, coreland informatia din text cu date din alte surse (literatura, massmedia, documente oficiale etc.).






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


MODELE SUBIECT DE TIP II - PROBA SCRISA
PROIECT LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA - ORIGINEA SI EVOLUTIA LIMBII ROMANE
ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI - CAMIL PETRESCU - COMENTARIU
Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor, narator, personaje, cititor) intr-o povestire studiata
Motivul metamorfozei, Motivul metamorfozei in basmele turco-tatare
PRONUNTAREA ROMANEASCA LITERARA
FAPTE DE "SISTEM' SI FAPTE DE "NORMA'
Harta scriitorilor romani
Limba romana contemporana (fonetica) - TEST DE AUTOEVALUARE
Ptolemaios V Epiphanes