Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
ROMANIA IN RELATIILE INTERNATIONALE IN PERIOADA INTERBELICA


ROMANIA IN RELATIILE INTERNATIONALE IN PERIOADA INTERBELICA




ROMANIA IN RELATIILE INTERNATIONALE IN PERIOADA INTERBELICA

1. Situatia politica internationala in perioada

interbelica.

Politica externa a Romaniei in primele doua decenii

ale secolului XX.

2. Noile coordonate ale dezvoltarii Romaniei dupa




Marea Unire.

Principalele optiuni in politica externa.

3. Relatiile Romaniei cu vecinii. Romania la congresul de pace de la Paris - Versailles.

4. Romania in relatiile internationale 1920-1930.

Mica Intelegere.

5. Romania in relatiile internationale 1930-1936.

Nicolae Titulescu si politica securitatii colective.

6. Romania in relatiile internationale in anii

premergatori declansarii celui de-al doilea razboi

mondial (1936-1939).

1.Situatia politica internationala in perioada interbelica. Politica externa a Romaniei in primele doua decenii ale secolului XX.

Conferinta de pace de la Paris dintre anii 1919-1920 si-a asumat raspunderea organizarii lumii dupa primul razboi mondial. Rolul hotarator l-au avut puterile invingatoare: Anglia, Franta, Statele Unite, Japonia care sunt de acord cu organizarea lumii pe baza propunerilor presedintelui Wilson. Conferinta de la Paris a constituit sistemul politic de la Paris - Versailles incheiat o data cu semnarea celui de-al doilea tratat cu Turcia in 1923. Sunt necesare cateva precizari in ceea ce priveste desfasurarea Conferintei de la Paris:

     conferinta s-a aflat sub autoritatea Marilor Puteri;

     a tratat tarile mici ca obiect de negociere in lupta pentru suprematia politica si sfere de influenta;

     a distantat interesele economice si geopolitice intre puterile invingatoare si invinse;

     delegatia romana condusa de Ion I.C. Bratianu a protestat fata de tratamentul acordat la conferinta;

     necesitatea crearii Societatii Natiunilor.

La 19 noiembrie 1919 Congresul american respinge ratificarea tratatului cu privire la constituirea Societatii Natiunilor si implicit a tratatului cu Germania. Statele Unite refuza sa sustina pocesul de reasezare politica in Europa. Asistam astfel la eludarea sistemului politic de la Versailles mai ales ca Germania si Rusia Sovietica refuza sa sustina procesul de reasezare politica in Europa. Dupa 1920 putem preciza cateva elemente esentiale ale relatiilor internationale:

     in 1922 se incheie un tratat de colaborare intre Germania si Rusia Sovietica la Rapallo. Acest tratat a fost extins la Ucraina, Georgia, Armenia si Azerbaidjan. Este reinnoit in 1926 si 1931. Tratatul cuprindea si o serie de anexe secrete. Protocolul din 1931 permitea Reichului sa canalizeze o politica revansarda si revizionista, sa-si refaca potentialul militar;

     relatiile franco-engleze au fost dominate de neincredere datorita tendintelor de hegemonie europeana ale ambelor puteri cu consecinte nefavorabile asupra tarilor din Europa rasariteana, si indeosebi asupra Romaniei;

     Marile Puteri au dus fata de Germania o politica de conciliatorism, fapt ce a determinat izolarea politica a statelor interesate in mentinerea statu-quo-lui teritorial. Aceasta politica a fost defavorabila statelor nationale create pe ruinele fostului Imperiu Austro-Ungar, inclusiv Romaniei;

     politica conciliatoare a permis o serie de planuri de refacere economica a Germaniei:

-      planul Dawes in 1924;

-     planul Young in 1929 prin care se reduceau reparatiile germane de razboi cu 20%;

-     conferinta pentru dezarmare de la Geneva din 1932 anula toate datoriile Germaniei;

In intreaga perioada interbelica au fost intreprinse actiuni pacifiste cum sunt:

     pactul Briand - Kellog prin care razboiul era interzis ca mijloc de rezolvare a intereselor dintre state. La conferinta au participat 63 de state;

     protocolul de la Moscova semnat la 9 februarie 1929 de vecinii europeni ai URSS, protocol ce prevedea relatii de buna vecinatate;

     Conferinta de la Londra din 3-5 iulie 1933. Conferinta a definit agresorul. Documentele conferintei au fost semnate de URSS, Estonia, Letonia, Polonia, Romania, Turcia, Afganistan, Persia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Lituania si Finlanda;

     Franta a initiat intre 1932-1935 pacte de asistenta mutuala cu URSS. Au fost invitate Polonia, Cehoslovacia, Romania, dar efectiv au fost incheiate pacte cu Polonia in 1932, Franta 1935, Cehoslovacia 1935;

     pactul colectiv semnat de Franta, Anglia, Italia cu Germania la 15 iulie 1933 prin care se instituia un directoriu al celor patru asupra problemelor europene fara participarea celorlalte state;

     in 1936 Germania denunta tratatul de la Locarno datorita ezitarilor Frantei si ocupa zona demilitarizata renana la 17 martie 1936;

     Uniunea Sovietica a renuntat la contracararea agresiunii germane cu consecinte grave dupa 1936 pentru pacea europeana si mondiala;

     politica conciliatoare a Frantei si Angliei va duce la sacrificarea independentei teritoriale a unor state prin ocuparea Austriei la 11-12 martie 1938 de catre Germania; la incheierea acordului de la Munchen din 1938 care a permis dezmebrarea Cehoslovaciei;

     Pactul Anticomintern si tratatul Ribbentrop-Molotov de la 23 august 1939 vor duce la declansarea celui de-al doilea razboi mondial.

2. Noile coordonate ale dezvoltarii Romaniei dupa

Marea Unire. Principalele optiuni in politica externa.

Dupa Marea Unire se deschide o noua etapa in istoria Romaniei:

     faurirea Statului National Unitar Romana creat un nou cadru teritorial, economic, social, politic si cultural pentru progresul tarii;

     s-au creat posibilitati pentru valorificarea energiilor creatoare ale natiunii romane;

     poporul roman intra intr-o perioada de afirmare politica, economica si culturala;

     creste rolul intelectualitatii in societatea romaneasca;

     creste prestigiul Romaniei in plan extern;

Principalele optiuni in politica externa romaneasca au fost:

     recunoasterea Statului National Unitar Roman;

     mentinerea statu-quo-ului teritorial;

     relatii de buna vecinatate cu statele vecine;

     contracararea politicii revizioniste prin aliante cu Marile Puteri si aliante regionale;

     cresterea prestigiului Romaniei prin implicarea in calitate de membra a Societatii Natiunilor.

3. Relatiile Romaniei cu vecinii. Romania la Congresul de pace de la Paris - Versailles.

Politica externa a Romaniei a avut ca obiectiv major recunoasterea Marii Uniri de catre Marile Puteri, apararea integritatii teritoriale si a suveranitatii nationale. In ceea ce priveste tarile vecine, Romania avea relatii de buna vecinatate cu Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, relatii incordate datorita politicii revizioniste cu URSS, Ungaria si Bulgaria. Relatiile cu URSS au fost rupte in ianuarie 1918 cand Consiliul Comisarilor Poporului din Petrograd a hotarat confiscarea tezaurului roman de la Moscova. Relatiile cu Romania erau incordate si datorita probemei Basarabiei.

In ceea ce priveste relatiile cu Ungaria, acestea au fost tot timpul tensionate pana la semnarea tratatului la 4 iunie 1920. In perioada 1919-1920 relatiile romano-ungare au fost tensionate datorita politicii refractare a statului ungar:

     mentinerea trupelor maghiare pe linia Satu Mare - Oradea - Aradpana la 19 martie 1919 cand Consiliul Militar Interaliat cere acestora sa se retraga din zona;

     proclamarea Republicii Sovietice a sfaturilor la Budapesta la 21 martie 1919, permite Ungariei sa declanseze ostilitatile cu Romania, din initiativa partii maghiare;

     in aprilie 1919 armata romana atinge Tisa si impreuna cu trupele cehoslovacea impiedicat o posibila jonctiune intre armatele ungaro-sovietice;

     la 11-13 iunie 1919 conferinta de pace a reglementat frontiera dintre Romania si Ungaria;





     itre 20-23 iulie 1919 are loc atacul maghiar impotriva Romanei;

     incepand cu 24 iulie 1919 contraofensiva romaneasca este finalizata cu ocuparea Budapestei la 4 august 1919;

     dupa inlaturarea guvernului Bela-Kun trupele romane se retrag pana in martie 1920 .

Directiile politicii externe romanesti in perioada interbelica au fost :

     recunoasterea internationala a Marii Uniri;

     mentinerea integritatii si suveranitatii nationale;

     stabilirea de relatii cu statele vecine si cu Marile Puteri;

     faurirea de aliante zonale si europene.

Romania la Congresul de pace de la Paris - Versilles

Conferinta de pace de la Paris dintre 1919-1920 si-a sumat raspunderea de organizare, a lumii dupa primul razboi mondial. Recunoasterea internationala a Marii Uniri s-a realizat prin tratatele semnate. Existenta de facto a statului national necesita recunoasterea de iure a hotararilor luate laAlba-Iulia. Tratatele semnate cu Germania la Versailles la 28 iunie 1919, cu Austria la Saint-Germain la 10 decembrie 1919, cu Bulgaria la Neuilly sur Seine la 10 decembrie 1919, cu Ungaria la Trianon la 4 iunie 1920 si Sevres cu Turcia la 10 august 1920 stabileau noua configuratie a Europei dupa primul razboi mondial. Sunt necesare cateva precizari privind tratatele incheiate cu Romania:

     tratatul cu Germania, continutul a fost cunoscut de delegatia romana cu cinci minute inainte de a fi semnat, ceea ce a determinat protestul lui I.I.C. Bratianu, conductorul delegatiei romane. Prin acest tratat Germania era obligata sa inapoieze Romaniei contravaloarea leilor pusi in circulatie de autoritatile din anii 1916-1918, depozitele de aur ale Bancii Nationale si fondurile sechestrate de la supusii romani in timpul razboiului. In ceea ce priveste problema Dunarii, se prevedea o conferinta internationala in ceea ce priveste acest fluviu european:

     tratatul cu Austria. Proiectul avea clauze ce viza suveranitatea Romaniei:

-       minoritatile beneficiau de protectie speciala a Marilor Puteri;

-       Romania era obligata la o suma cu titlu de reparatii in contul teritoriilor eliberate de sub dominatia austro-ungara;

-       prevedea tranzitul liber pe teritoriul romanesc.

Delegatia romana a protestat si s-a retras de la negocierile de pace. Ion I.C. Bratianu si-a prezentat demisia regelui Ferdinand in momentul in care se semna tratatul cu Austria. Politica de rezistenta a guvernului liberal esuase. Consiliul Suprem, la 15 noiembrie 1919 a trimis o nota ultimativa Romanie, cerandu-i sa semneze tratatul in 8 zile. Noul guvern, format sub conducerea generalului Arthur Vaitoianu, de asemenea nu cedeaza presiunilor Consiliului Suprem demisionand la indemnul Partidului National Liberal. Guvernul blocului parlamentar, condus de Alexandru Vaida-Voievod, printr-o politica flexibila, a reusit sa scoata din prevederile referitoare la minoritati acele alineate care conditionau recunoasterea independentei de stat a Romaniei de executarea prevederilor referitoare la minoritati. Tratatul a fost semnat de reprezentantul Romaniei, Constantin Coanda, la 8 decembrie 1919. Tratatul recunostea unirea Bucovinei cu Romania, obliga Romania prin articolul 60 sa acorde liberul tranzit pentru marfurile apartinand puterilor aliate, fara vama, mentiona prevederea nedreapta de preluare de catre Romania a o parte din datoriile Austro-Ungariei. Cheltuielile de eliberare stabilite erau in valoare de 235.140.000 franci aur.

     tratatul cu Bulgaria recunostea unirea Bucovinei cu Romania, stabilea frontiera romano-bulgara pe linia din 1913;

     tratatul cu Ungaria a fost incheiat la 4 iunie 1920, la Trianon. Din partea Romaniei a fost semnat de Nicolae Titulescu si dr. Ion Cantacuzino. Acesta prevedea:

-       Ungaria renunta in favoarea Romaniei la toate drepturile si titlurile fostei monarhii Austro-Ungare situate dincolo de frontierele Ungariei;

-       fixarea frontierelor cu Ungaria se va face de o comisie formata din 7 membri, cinci numiti de puterile aliate, unul de Romania si unul cu Ungaria;

-       Romania urma sa plateasca 500 milioane coroane aur din datoria Imperiului Austro-Ungar si 230 milioane franci aur taxa de eliberare.

     tratatul cu Turcia incheiat la 10 august 1920 nu a fost pus in aplicare datorita razboiului greco-turc din 1919-1922;

     sistemul politic de la Versailles a fost completat cu tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920. Prin acesta a fost recunoscuta unirea Basarabiei cu Romania de catre 4 din cele 5 mari puteri invingatoare: Anglia, Franta, Italia, Japonia.

Noul cadru teritorial al Romanei, reglementat prin prevederile tratatelor de pace mentionate este reflectat de dublarea suprafetei tarii la 295.049 km2, de aportul adus de provinciile unite, sub aspect economic, social, politic, cultural.

4.     Romania in relatiile internationale 1920-1930. Mica Intelegere.

Perioda 1920-1930 a fost marcata de tendinta revizuirii tratatelor de la Versailles, proiect esuat datorita statelor nationale create in urma dezmembrarii monarhiei Austro-Ungare. In 1920, Romania, Cehoslovacia si Iugoslavia, in egala masura amenintate au ajuns la un acord de principiu in privinta cooperarii pentru mentinerea statu-quo-ului. Acordul a fost intarziat de speranta cooperarii cu Polonia si Grecia. In acest sens a fost intreprinsa o intensa activitate diplomatica remarcandu-se Take Ionescu. Prin vizitele efectuate la Paris, Londra si Varsovia, el dorea o alianta in cinci pentru contracararea unei eventuale aliante intre Germania si Rusia Sovietica. Asistam la o reactie favorabila a Frantei si a Angliei care a contracarat proiectul Confederatiei Danubiene lansat de Ungaria, de fapt o incercare de refacere a vechii monarhii dualiste. Reactia favorabila a Angliei si Frantei a asigurat succesul fortelor ce se opuneau revizuirii sistemului Versailles. Pentru descurajarea tendintelor revizioniste si mentinerea pacii si securitatii in zona, Romania si Cehoslovacia au initiat o alianta defensiva cunoscuta sub numele de Mica Intelegere. Alianta se va forma in anul 1921 prin :

     definitivarea conventiei dintre Romania si Cehoslovacia la 22 aprilie 1921;

     definitivarea conventiei dintreRomania si Iugoslavia la 7 iunie 1921;

     incheierea la Praga intre Cehoslovacia si Polonia in septembrie 1921 acestei aliante defensive pentru mentinerea pacii.

In ceea ce priveste relatiile cu Rusia Sovietica, imbunatatirea acestora, desi au fost unele semnale inconjuratoare, nu s-a realizat, cu toate initiativele romanesti:

     declaratia guvernului roman din 1920 ca nu va ataca Uniunea Sovietica;

     contactele de la Copenhaga din 1920 si Varsovia din 1921;

     atitudinea favorabila fata de Rusia Sovietica la conferintele din 1922 de la Geneva, Odessa si Haga;

     convorbirile romano-sovietice de la Tiraspol legate de zona de frontiera;

     tensiunile cu Rusia Sovietica au crescut dupa recunoasterea acestui stat de unele state din Europa si America.

Convorbiri romano-sovietice au avut loc la Viena, in 1924, incepand cu 25 martie. In cadrul convorbirilor discutiile au fost aprinse, delegatiile celor doua tari situandu-se pe pozitii diametral opuse:

     reprezentantul roman preconiza reluarea relatiilor reciproce de recunoasterea frontierelor rasaritene ale Basarabiei la statul roman;

     delegatia sovietica arata ca se tine cont numai de dreptul de autodeterminare a popoarelor, din aceasta cauza trebuie organizat un plebiscit in Basarabia in ceea ce priveste unirea cu Romania;

     punctul de vedere al delegatiei sovietice coincidea cu teza Internationalei a III-a comuniste si a Partidului Comunist Roman, teza popularizata prin ziarul Socialismul, in februarie 1924.

Propunerile sovietice, reinnoite la 2 aprilie, au fost respinse de romani. Consecintele neacceptarii propunerilor de catre Romania apar in vara anului 1924:

     la 8 august 1924 Internationala a III-a comunista elaboreaza planul de declansare a "revolutiei" in Romania, pe trei directii si avand drept centru localitatea Tatar-Bunar din sudul Basarabiei;

     in septembrie 1924, in aceasta zona au avut loc confruntari ale armatei romane cu fortele infiltrate din Rusia Sovietica soldate cu morti si raniti;

     la 12 octombrie 1924 a fost infiintata in stanga Nistrului Republica Autonoma Sovietica Moldoveneasca subordonata RSS Ucrainiene;

     promovarea tezei Buharin privind dreptul popoarelor la autodeterminare de catre Partidul Comunist Romana determinat scoaterea acestuia in afara legii;

Romania incheie in septembrie 1926 un tratat de amicitie cu Italia, tot in acelasi an reinnoind acordul cu Polonia pentru pastrarea integritatii si independentei politice.

5.     Romania in relatiile internationale 1930-1936. Nicolae Titulescu si politica securitatii colective.

In 1929 izbucneste criza economica cu puternice influente in evolutia statelor europene. In contextul puternicei crize economice, asistam la cresterea numarului regimurilor politice dictatoriale. In 1933, in Germania este instaurata dictatura lui Hitler, care promoveaza o politica revizionista "a spatiului vital". Aceasta politica a determinat nelinistein Europa si accentuarea contactelor pentru mentinerea sistemului de la Versailles. In februarie 1933 este realizat un nou pact de organizare al Micii Intelegeri la Geneva de catre Romania, Cehoslovacia si Iugoslavia. Romania participa la Conferinta pentru dezarmare organizata de Societatea Natiunilor la care au participat Statele Unite si URSS cu toate ca nu erau membre ale Societatii Natiunilor. Conferinta a situat Romania si URSS prin ministrii Nicolae Titulescu si Maxim Litvinov pe aceeasi pozitie in ceea ce priveste definirea agresiunii si a agresorului. Acest fapt a dus la imbunatatirea raporturilor romano-sovietice in 1933.In aceste conditii s-a ajuns la un acord intre Uniunea Sovietica, Turcia, Romania, Polonia, Estonia, Iranul si Afganistanul numit Pactul regional de neagresiune. Conventiile de la Londra din 1933, cunoscuta in istorie sub numele de conventiile Litvinov - Titulescu au avut importanta deosebita pentru relatiile internationale si pentru apropierea Romaniei de URSS:




     in mai 1934 Nicolae Titulescu si Maxim Litvinov, ministrul de externe sovietic, au definit acordul de principiu pentru restabilirea relatiilor dintre cele doua tari;

     au avut loc o serie de actiuni ale celor doua guverne cum sunt:

-       schimb de note diplomatice prin care se garantau reciproc respectul integral al suveranitatii;

-       deschiderea de ambasade la Moscova si Bucuresti.

La Conferinta de la Montreaux din iunie-iulie 1936 Titulescu dorea sa discute in amanunt pactul de neagresiune cu URSS. A negociat cu ministrul sovietic bazele viitorului tratat care au fost semnate intr-un protocol. Tratatul nu a fost semnat deoarece Maxim Litvinov a amanat semnarea lui pentru toamna anului. Explicatia consta in faptul ca in conditiile ocuparii zonei renane si sfarsirii acordurilor de la Locarno, URSS-ul nu mai era interesat de aliante cu state mici.

La 29 august 1936 Nicolae Titulescu este inlaturat din guvern sub pretextul unei remanieri de guvern. Motivele au fost in relitate altele:

     la Conferinta de la Montreaux, Nicolae Titulescu a sprijinit pozitia franceza si cea sovietica;

     pozitia in problema Etiopiei;

     ordinul de evacuare al fascistilor din sala Societatii Natiunilor cand a vorbit imparatul Etiopiei;

     sustinerea ideii de fortificare a stramtorilor, contrar intereselor Angliei.

6.     Romania in relatiile internationale in anii premergatori declansarii celui de-al doilea razboi mondial (1936-1939).

In ceea ce priveste politica pe care urma sa o promoveze guvernul roman, Octavian Goga sugera regelui Carol al II-lea in 1936, in luna iulie, deci cu o luna inainte de destituirea lui Titulescu, reorientarea politicii externe. Aceasta reorientare nu putea veni decat printr-un alt ministru de externe. Numirea lui Victor Antonescu deschide un nou curs acestei politici. Gheorghe Bratianu va avea primele contacte cu Adolf Hitler in noiembrie 1936. Preluarea puterii de catre guvernul Goga - Cuza in decembrie 1937 nu a insemnat o modificare a politicii externe. Noul ministru, Istrate Micescu viziteaza Cehoslovacia si Iugoslavia in 1938. Dupa ocuparea Austriei de catre Germania in martie 1938 guvernul roman a luat masuri impotriva Garzii de Fier. In aceasta perioada politica externa romaneasca se desfasura intr-un contextmondial si european nefavorabil. Carol al II-lea in 1938 viziteaza Marea Britanie si Franta pentru a verifica garantiile statelor occidentale catre Romania. De asemenea face o vizita particulara in Germania unde Hitler ii cere sa aduca pe legionari la putere si sa rupa relatiile cu Anglia si Franta. Represiunile impotriva Garzii de Fier ordonate de Carol al II-lea au deteriorat relatiile cu Germania:

     a fost retras ministrul Reichului la Bucuresti;

     au avut loc schimb de note diplomatice.

Inlocuirea ministrului de externe Nicolae Petrescu-Comnen la 20 decembrie 1938 cu Grigore Gafencu s-a facut cu intentia de a ameliora relatiile romano-germane. Vizita lui Grigore Gafencu in 1939 la Bonn deschidea calea normalizarii relatiilor cu Germania. Carol al II-lea in 1938 incearca sa obtina garantii din partea Angliei si Frantei. Se intalneste cu presedintele Turciei si intreprinde un demers comun pe langa Anglia si Franta pentru sprijin in cazul unui atac.

Masuri politice si militare pentru mentinerea

statu-quo-ului in 1939.

In martie 1939 este incheiat un tratat economic romano-german. In contextul ocuparii Cehoslovaciei de catre Germania, guvernul roman decreteaza mobilizarea generala. Dintre masurile politice pentru mentinerea statu-quo-ului:

     protocol comercial cu Franta;

     acord privind sporirea exporturilor Angliei catre Romania;

     cererea de garantii Angliei si Frantei in cazul in care este periclitata independenta Romaniei

TERMENI

agresiune armata - atac armat savarsit impotriva unui stat, in scopul de a-i cotropi teritoriul;

appeasement - linistire; politica dusa de Franta si Anglia pentru linistirea actiunilor hitleriste generate de politica spatiului vital;

autodeterminare - principiul potrivit caruia o natiune are dreptul de a-si aleage singura statutul politic si calea de dezvoltare economica, sociala si culturala;

puteri autocratice - care are puteri

blocul parlamentar - coalizarea cu prilejul alegerilor parlamentare,din 1919 a Partidului National Roman, Partidului Taranesc, Partidului National Democrat;

conciliatorism - impaciutorism, oportunism; politica promovata de Anglia si Franta pentru o intelegere cu Germania in vederea eliminarii razboiului;

demilitarizare -actiune, hotarare prin care o zona, o regiune este lipsita de armata, fortificatii si industrie militara;

directoriu -un grup care indica linia de conduita, care indruma activitatea;

federatie - uniunea mai multor state autonome in cadrul unui stat, cu un guvern central si cu organe de stat comune;

hegemonie - suprematie, dominatia unui stat fata de alte state

mutuala - care se face in mod reciproc si simultan;

oligarhie - forma de conducere a statului, in care puterea politica si economica este detinuta de un numar restrans de persoane;

Pactul Anticomintern - tratatul incheiat intre Germania, Italia indreptat impotriva Internationalei a III-a Comuniste, cu sediul la Moscova;

plebiscit - consultarea cetatenilor care trebuie sa se pronunte printr-un "da" sau "nu" asupra unui act de stat de importanta deosebita;

primul dictat de la Viena - incorporarea la Ungaria a unui teritoriu apartinand Cehoslovaciei;

protocol - act, document in care sunt consemnate rezolutiile unei adunari, document diplomatic cu valoarea unui acord international;

ratificarea - actiunea de a-si manifesta printr-un act acordul de a fi parte la un tratat, la o conventie;

regent - persoana care guverneaza provizoriu o monarhie, tinand locul monarhului;

revansard,-a - care duce sau sprijina o politica de revansa pentru o pierdere suferita teritorial;

sistemul politic de la Paris - Versailles - conferinta initiata de puterile victorioase pentru incheierea tratatelor de pace cu puterile invinse in primul razboi mondial; organizarea politica pe baza tratatelor incheiate a statelor europene;

Societatea Natiunilor - organism international avand drept scop mentinerea pacii constituit la propunerea presedintelui Woodrow Wilson (SUA).

Statu-quo - stare care a existat mai inainte, care se mentine, si in raport cu care se apreciaza efectele unui tratat

tezaur - totalitatea bunurilor de care dispune statul la un moment dat

CRONOLOGIE

1918, 13-26 ian. - Ruperea relatiilor cu Romania, pronuntata de Consiliul Comisarilor poporului din Petrograd.

1919 - 18 ian. 1919 / 21 ian. 1920- conferinta de pace de la Paris;

19 nov. -respingerea de catre Congresul american a tratatului privind constituirea Societatii Natiunilor;

6 / 19 martie - Comitetul militar interalist de la Paris a cerut trupelor maghiare din Transilvania sa se retraga de pe aliniamentul Satu Mare - Oradea - Arad;

21 martie - proclamarea Republicii Sovietice a Sfaturilor la Budapesta;

16 / 18 aprilie - armata romana atinge Tisa;

28 aprilie - adoptarea statutului Societatii Natiunilor;

30 mai - prezentarea rezumatului tratatului cu Austria;

2 iunie - Paris - delegatia romana a primit proiectul tratatului cu Austria;

11 - 13 iunie - Conferinta de pace a reglementat frontierele dintre Romania si Ungaria;

28 iunie - delegatia romana semna tratatul cu Germania;

2 iulie - delegatia romana s-a retras de la masa tratativelor (I.I.C Bratianu nu s-a retras de la conducerea guvernului);

20 - 23 iulie - atacul maghiar la granita cu Romania;

24 iulie - contraofensiva armatei romane;

4 august - trupele romane ocupa Budapesta;

10 septembrie - statale invingatoare semneaza tratatul cu Austria;

10 decembrie - "Blocul parlamentar" prezidat de Alexandru Vaida Voevod semneaza tratatele cu Austria si Bulgaria si Tratatul minoritatilor;

1920

14 nov. 1919-20 martie 1920 - retragerea trupelor romane din Ungaria;

februarie - Copenhaga, primele contacte diplomatice cu Rusia Sovietica;



3-8 martie - Londra- delegatia romana, condusa de Al. Vaida Voevod a convins Consiliul Suprem de justetea cauzei romane in litigiul cu Ungaria;

6 mai - textul definitiv al tratatului cu Romania era inmanat delegatiei maghiare;

4 iunie - semnarea tratatului cu Ungaria din partea romana de Nicolae Titulescu si dr. Ioan Cantacuzino;

10 august - semnarea primului tratat cu Turcia;

august - un acord de principiu intre Romania, Cehoslovacia si Iugoslavia pentru incheierea unei aliante;

sept.-nov. - calatorie diplomatica a lui Take Ionescu;

28 oct. - Anglia, Franta, Italia, Japonia recunosteau unirea Basarabiei cu Romania;

1921

3 martie - tratatul romano-polon semnat la Bucuresti;

22 aprilie - conventia (tratatul) de alianta defensiva romano-cehoslovaca din cadrul Micii Intelegeri;

7 iunie - conventia de alianta defensiva romano-iugoslava din cadrul Micii Intelegeri;

septembrie - tratatul dintre Cehoslovacia si Polonia;

octombrie - o noua runda de contacte romano-sovietice;

1922

in cursul anului

     convorbirile de la Tiraspol romano-sovietice pentru instalarea ordinii in zona;

     atitudinea favorabila a Romaniei in probleme economice, fata de URSS la conferintele internationale de la Geneva, Odesa si Haga;

16 aprilie - Rupallo - tratat de colaborare germano-sovietic;

1923

16 februarie - Geneva, este semnat pactulde organizare al Micii Intelegeri;

24 iulie - Lausane - semnarea celui de-al doilea tratat cu Turcia;

1924

in cursul anului - adoptarea planului Dawes de refacere economica a Germaniei;

25 martie - Viena, deschiderea convorbirilor romano-sovietice pentru rezolvarea diferendelor dintre cele doua state;

28 martie - sunt date publicitatii punctele de vedere ale Romaniei si URSS-ului privind Basarabia;

2 aprilie - propunerile sovietice, reinnoite, ce solicitau dreptul de autodeterminare si un plebiscit in Basarabia, au fost respinse;

8 august - Internationala a III-a Comunista (Comintern) alcatuia planul de declansare al operatiilor "revolutionare" in Romania;

12 - 17 sept. - infruntari sangeroase cu fortele infiltrate din URSS in zona de S a Basarabiei la Tatar-Bunar;

12 oct. - constituirea Republicii Autonome Sovietice Moldovenesti, in stanga Nistrului, subordonata R.S.S. Ucraina;

1925

in cursul anului - Locarno - pactul de garantii renan;

1926

primavara - acorduri economice si politice germano-sovietice;

-semnarea unui acord de buna vecinatate cu Polonia ;

16 sept. - Roma, Romania semna tratatul de amicitie cu Italia;

- tratat cu amicitie cu Franta

1928

27 august - pactul Briand-Kellog interzicea razboiul ca instrument de reglementare a intereselor dintre state;

1929

9 februarie - Protocolul de la Moscova semnat de vecinii europeni cu URSS ce completa pactul Briand-Kellog;

11 august - planul Young prin care erau reduse reparatiile germane de razboi cu 20%;

1931

24 iunie - URSS prelungea printr-un protocol Tratatul cu Germania;

1932

1932-1935 - conferinte internationale pentru dezarmare;

13 ian. - la Riga au loc negocieri intre romani si sovietici; la negocierile cu partea romana, delegatia sovietica afirma ca dintr-un tratat nu vor lipsi termeni cum sunt: 1. integritate; 2. inviolabilitate; 3. suveranitate;

9 iunie - anularea datoriilor de razboi germane;

25 iulie - pactul polono-sovietic;

4 decembrie - Declaratia celor 5 puteri (Anglia, SUA, Italia, Germania, Franta) privind deplina egalitate a Marilor puteri in materie de inarmare;

1933

3-5 iulie - la Londra sunt semnate conventiile de definire a agresorului si agresiunii, in cadrul Societatii Natiunilor;

15 iulie - pact colectiv asupra problemelor europene cunoscut sub numele "Directorul celor 4 (Franta, Anglia, Italia, Germania)";

1934

in cursul anului - Nicolae Titulescu formula drumul politicii noastre externe "De la National prin regional spre universal".

22 ianuarie - Zagreb, Consiliul Permanental Micii Intelegeri a hotarat reluarea raporturilor diplomatice cu URSS;

2-4 - februarie - Belgrad, redactarea actului de constituire a Intelegerii Balcanice;

9 februarie - Atena, constituirea Intelegerii Balcanice;

mai - Nicolae Titulescu si Maxim Litvinov au incheiat un acord de principiu asupra restabilirii relatiilor diplomatice dintre Romania si URSS;

9 iunie - schimb de note diplomatice romano-sovietice;

decembrie - schimb de trimisi extraordinari si deschiderea ambasadelor la Moscova si Bucuresti;

1935

2 februarie 1932-11 iunie 1935 - Conferinta pentru dezarmare;

2 mai 1935 - pactul franco-sovietic

16 mai - pactul cehoslovaco-sovietic

iulie - Carol al II-lea si guvernul Tatarescu ii acordau lui N. Titulescu (ministrul de externe) depline imputerniciri pentru a semna un pact cu URSS;

septembrie - Geneva, tatonari cu partea sovietica privind semnarea unui pact de asistenta;

1936

iunie - iulie - Montreaux, N. Titulescu, discuta pactul preconizat cu partea societiva;

14 iulie - N. Titulescu si M. Litvinov semneaza un protocol prin care se puneau bazele unui viitor tratat;

29 august - indepartarea lui Titulescu din guvern si implicit din fruntea MAE;

16 nov. - Gh. Bratianu deschide seria contactelor cu Adolf Hitler, urmarind normalizarea relatiilor cu Germania;

1938

ianuarie - vizita ministrului de externe Istrate Micescu in Cehoslovacia, Iugoslavia si Geneva;

7 ianuarie - primul ministru O. Goga declara ca Romania isi va pastra fidelitatea fata de Societatea Natiunilor si ca isi respecta aliantele;

11 - 12 martie - ocuparea Austriei de catre Germania;

12 martie - dupa ocuparea Austriei, la Bucuresti se iau masuri impotriva Garzii de Fier;

30 aprilie - guvernul roman permite survolarea teritoriului de catre avioanele achizitionate de Cehoslovacia din URSS;

29 - 30 sept. - Acordul de la Muchen, Anglia, Franta,

Germania si Italia au cedat Reichului regiunea sudata a Cehoslovaciei;

18 octombrie - guvernul roman se opunea categoric incorporarii Ucrainei subcarpatice la Ungaria;

2 noiembrie - Primul dictata de la Viena "prin care Cehoslovacia pierdea un nou teritoriu de 12.000 km.p. ;

15-18 nov. -18-21 nov. - vizitele oficiale ale lui Carol II in Marea Britanie si Franta;

24 nov. - vizita particulara a regelui Carol al II-lea in Germania; vizita a cuprins o convorbire cu Hitler la Berghof;
29 - 30 nov. - Corneliu Zelea-Codreanu , cu alti 13 legionari, a fost impuscat din ordinul regelui;

1939

30 ian. - reintoarcerea ministrului Reichului la Bucuresti, dupa impuscarea legionarilor;

14 martie - Slovacia iti proclama independenta;

- trupele Ungariei intrau in Ucraina subcarpatica;

15 martie - Germania invada Cehia;

20 - 21 martie - guvernul roman ordona concentrarea preventiva de trupe in Transilvania;

21 martie - Romania decreteaza mobilizarea;

13 martie - primii-ministri ai Angliei si Frantei dadeau asigurari Romaniei si Greciei ca vor primi asistenta in caz ca vor fi atacate;

18-20 aprilie - Berlin, vizita ministrului de externe Grigore Gafencu;

12 iunie - acord comercial Anglia-Romania, prin care guvernul britanic acorda garantii pentru sporirea exportului;

11 august - intrevedere Carol al II-lea - presedintele Turciei;

23 august - tratatul (pactul) Molotov-Ribbentrop;

28 august - Romania afirma obiectivele esentiale ale politicii extrene.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Istorie




Pactul Ribbentrop-Molotov
Debarcarea din Normandia si victoria in Europa
DECLINUL LIBERALISMULUI - ANGLIA
Parintii nostri si experienta totalitara
PLANURI DE SECURITATE COLECTIVA IN PERIOADA INTERBELICA
REVOLUTIA AGRICOLA SI INDUSTRIALA - ANGLIA
ATENA
AL DOILEA RAZBOI MONDIAL - ANGLIA
Istoria Razboaielor Punice
REGELE FARA PARLAMENT - ANGLIA