Varianta teza cu subiect unic pe semestrul al II-lea Clasa a VIII-a

Varianta teza cu subiect unic pe semestrul al II-lea

Clasa a VIII-a

Subiectul I (60 p)

Citeste cu atentie textul dat:

Parintii ei nu au avut niciodata masina, Sonia a ramas si acum un pieton convins. Daca intr-o zi nu parcurge trei, patru kilometri, nu poate sa doarma. Pentru un om care merge atat de mult, ar putea sa para ciudat ca evita drumurile principale. Si totusi ea, ca un animal nocturn, fortat sa circule la lumina zilei, in vazul lumii, a ales mereu sa se strecoare pe strazile mici, preferand ocoluri nu totdeauna la indemana.

Alege si acum astfel de drumuri - inguste, pustii- tocmai fiindca ele, precum niste buzunare secrete, de interior, paralele cu drumurile larg croite, la vedere, alcatuite confortabil pentru restul lumii, pentru tot restul lumii, sunt paralele cu lumea insasi. Ceilalti oameni sunt niste spectatori care o paralizeaza. Acum e convinsa ca de lumea intreaga fugea apucand mereu pe acea alee, unde doar cainii de dupa garduri luau in seama zgomotul pasilor vreunui ratacit de buna voie.

(Veronica Niculescu, Dormitorul de iedera)

Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos:

A.

Transcrie din primul paragraf un atribut adjectival, un subiect 6 puncte

si un atribut substantival genitival.

Precizeaza felul propozitiilor subordonate subliniate in textul dat. 6 puncte

Transforma numele predicativ din prima fraza a textului dat in 6 puncte

propozitie subordonata predicativa, precizand doua dintre modificarile

care au loc prin expansiune.

Contrage propozitia subordonata atributiva care merge atat de mult, 6 puncte

precizand doua dintre modificarile aparute prin aceasta transformare.

Motiveaza rolul virgulei in primul rand al textului dat. 6 puncte

B.

Formuleaza ideea principala din primul paragraf al textului dat. 6 puncte

Precizeaza un procedeu de caracterizare indirecta a personajului feminin. 6 puncte

Explica semnificatia in context a comparatiei ca un animal nocturn.    6 puncte

C.

Scrie un text de 15-20 de randuri in care sa iti exprimi opinia despre semnificatiile si/ sau despre mesajul fragmentului citat din textul Dormitorul de iedera scris de Veronica Niculescu (motivarea clara/ logica a opiniei, motivarea acesteia prin referire la textul dat)

12 puncte

Nota ! Vei primi 8 puncte pentru continut si 4 puncte pentru redactare. In vederea acordarii punctajului pentru redactare, compunerea trebuie sa se incadreze in limita de spatiu ceruta.

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Scrie o compunere de 20-25 de randuri in care sa argumentezi apartenenta la genul epic /la o opera epica a fragmentului citat. In redactarea compunerii, vei avea in vedere:

precizarea a doua trasaturi ale genului epic /operei epice

- exemplificarea adecvata a acestora prin raportare la secvente semnificative din fragmentul citat

prezentarea pe scurt a subiectului, prin referire la o secventa semnificativa

prezentarea personajului principal prin evidentierea comportamentului acestuia

Nota! Respectarea, in lucrare, a ordinii cerintelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru continut (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta rezolvata) si 14 puncte pentru redactare (unitatea compozitiei si coerenta textului- 3 p.; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate continutului-3 p.; ortografia- 3 p.; punctuatia 3 p.; asezarea corecta a textului in pagina, lizibilitatea- 2 p.)

In vederea acordarii punctajului pentru redactare, compunerea trebuie sa aiba cel putin 20 de randuri scrise.

Barem de corectare si de notare

Subiectul I (60 de puncte)

A.

1. Identificarea functiilor sintactice cerute : atribut adjectival: convins, trei/ patru, principale, nocturn, mici -2 p. ; subiect : parintii, Sonia, care, ea -2 p. ; atribut pronominal genitival: ei (parintii ei) -2 p.
2. ca evita drumurile principale : propozitie subordonata subiectiva (element regent expresia verbala impersonala sa para ciudat) -2 p. ; care o paralizeaza : propozitie subordonata atributiva (element regent substantivul spectatori) -2 p. ; ca de lumea intreaga fugea, apucand mereu pe acea alee : propozitie subordonata completiva indirecta (element regent adjectivul convinsa) -2 p.
3. Identificarea numelui predicativ  din primul rand al textului : un pieton - 2 p.

Exemple de transformare a numelui predicativ in propozitie subordonata predicativa: sa fie acelasi pieton /sa mearga pe jos /sa se plimbe /sa nu renunte la obiceiul de a se plimba etc.-2 p.; Modificarile care apar in expansiune: aparitia elementului cu rol relational (sa) si a predicatului (sa fie pieton, sa mearga, sa se plimbe, sa nu renunte etc.). Precizarea corecta a celor doua modificari -2 p.; precizarea corecta doar a uneia dintre modificari -1 p.; incercare de precizare a celor doua modificari -1 p.;

4. Exemple de contragere a propozitiei subordonate atributive: mergand, umbland/ umblator, calator, cu energie, dinamic, fara    a fi obosit, cu placerea de a calatori /de a se plimba etc. Contragerea corecta -2 p. Modificarile care apar prin contragere: eliminarea elementului cu rol relational (pronumele relativ care) si a predicatului sau trecerea verbului cu functie de predicat de la un mod personal (umbla) la un mod nepersonal, respectiv infinitiv sau gerunziu (mergand, fara a fi obosit), respectarea echivalentei propozitiei cu atributul a carui realizare propozitionala il reprezinta (raspund la aceleasi intrebari care?, ce fel de?) etc. Precizarea corecta, nuantata a doua modificari -2 p.; precizarea corecta, explicita doar a uneia dintre modificari -1 p.
5. Exemple de raspuns: Virgula are rolul de a marca un raport de coordonare prin juxtapunere intre doua propozitii de acelasi fel dintr-o fraza. Raspuns corect si nuantat -6 p.; raspuns partial corect prin precizarea legaturii intre doua propozitii de acelasi fel, fara numirea tipului de raport (ex: Virgula leaga doua propozitii de acelasi fel) - 4 p.; raspuns partial corect sub aspect logic si ortografic,     fara referire la rolul frastic, cu mai mult de doua greseli de exprimare si /sau de ortografie -2 p.

B.

6. Exemple de formulare a ideii principale: Sonia prefera plimbarile pe strazile laturalnice ale orasului / Sonia obisnuieste sa se plimbe zilnic pe strazile mai putin circulate ale orasului / Sonia parcurge zilnic pe jos o distanta destul de mare, dar evita strazile foarte circulate etc.     Formularea concisa si corecta din punct de vedere gramatical prin surprinderea informatiei esentiale -6 p.; formulare partial corecta sub aspect logic si / sau gramatical, cu 1-2 greseli de exprimare si / sau de ortografie -4 p.; formulare ezitanta / partial corecta prin acumulare de detalii nesemnificative / cu mai mult de doua greseli de exprimare si /sau de grafie -2 p.
7. Exemple de raspuns: caracterizarea indirecta prin actiuni/ de catre narator /prin relatia cu celelalte personaje/ prin comportament -6 p.
8. Exemplu de raspuns: Comparatia ca un animal nocturn semnifica firea retrasa / solitara / teama de societate a personajului feminin, care evita refuza sa renunte la propria identitate ; natura idealista a celei care prefera sa se inchida in propriul univers, noaptea fiind favorabila visarii ; se sugereaza ideea de inadaptare a personajului prin contrastul dintre nocturn, atribut al intimitatii, si lumina zilei, care trimite la banalitate, la momentul din zi accesibil tuturor. Explicarea corecta, nuantata -6 p.; explicare partial corecta sub aspect logic si/sau gramatical - 4 p.; formulare partial corecta, cu mai mult de doua greseli de exprimare si / sau de grafie -2 p.

C.      Exprimarea opiniei in legatura cu mesajul si /sau semnificatiile fragmentului citat

Formularea clara,

logica a opiniei

In opinia mea, mesajul fragmentului citat este refuzul unor oameni de a se integra intr-o lume in care nu se regasesc.

Motivarea corespunzatoare

prin enuntarea argumentului / argumentelor

Un prim argument relevant in sustinerea opiniei mele este placerea Soniei de a strabate orasul, dar de a evita locurile aglomerate si strazile intens circulate. De fapt, umbletul ei nu este o simpla plimbare, ci o ratacire, un pelerinaj, o explorare a misterului ascuns al orasului. Dorinta de necunoscut si de intimitate ii este implinita de strazile laturalnice, care par a aminti de alcatuirea adanca a sufletului nostru. Ele nu sunt simple "buzunare", ci unele de natura interioara, niste spatii care seamana secretelor fiecaruia.

Un alt argument semnificativ il constituie unicitatea acestui personaj, surprinsa cu ajutorul comparatiei "ca un animal nocturn", care sugereaza sensibilitatea si inadaptarea Soniei la lumea obisnuita din sentimentul ca ceilalti nu o inteleg, dar si din teama de a le semana tuturor celor care o inhiba, care o "paralizeaza". Sonia recurge la autodefinire prin opozitie cu ceilalti si alege un traseu atipic, mai putin vizibil tocmai pentru a fi ea insasi. Sonia incepe sa se descopere pe sine prin negarea constrangerilor sociale sau a solutiilor simple, simbolizate de drumurile largi si drepte. Ea intuieste ca nu tot ceea ce se vede este si autentic.

Concluzia

In concluzie, consider ca asemenea fiinte umane cu adevarat libere isi pot crea -in ciuda insingurarii voite -un univers propriu, o lume paralela infinit mai frumoasa si mai adevarata decat viata banala a majoritatii dintre noi.

Corectarea si notarea

a)     structura specifica tipului de text redactat    2 puncte

- formularea clara a opiniei, prin raportare la ideile textului/cerinta data -2 p.;

formulare confuza, schematica -1 p.

b)     continutul si stilul    6 puncte

motivarea prin explicatii /exemplificari clare in directa relatie cu opinia exprimata, adecvata contextului -2 p.; partial adecvata -1 p.

organizarea ideilor in scris (stil adecvat, claritatea si coerenta ideilor, echilibru intre opinie, motivare, dispunerea paragrafelor)- adecvata contextului -2 p.; partial adecvata -1 p.

utilizarea mijloacelor lingvistice necesare motivarii (verbe de opinie, organizatori /conectori textuali care desemneaza raporturi de asemanare, de opozitie, de alternanta, de cauzalitate etc.)- adecvata contextului -2 p.; partial adecvata -1 p.

c) corectitudinea limbii utilizate 4 puncte

corectitudinea exprimarii -2 p. (0-1 greseli - 2 p.; 2 greseli -1 p.; 3 sau mai multe greseli: - 0 p.)

ortografia si punctuatia -2 p. (0-2 greseli -2 p.; 3 greseli -1 p.; 4 sau mai multe greseli -0 p.)

Subiectul al II-lea (apartenenta fragmentului citat la genul epic)

Opera epica este creatia literara in proza sau in versuri in care autorul isi exprima indirect anumite atitudini, convingeri sau sentimente prin intermediul actiunii, al personajelor, al naratorului ca voce auctoriala specifica si al celor trei moduri de expunere, respectiv naratiunea, descrierea si dialogul.

Ca in orice opera epica, si in acest fragment se remarca prezenta actiunii, plasata intr-un anumit timp, neprecizat, si spatiul reprezentat de mediul urban, la care participa un singur personaj, Sonia. Ea parcurge zilnic cel putin trei kilometri pe jos, dar nu pe arterele circulate ale orasului, ci pe stradutele laturalnice. Firul epic, simplu, se construieste pe continuitatea trecut -prezent, mentinuta de obiceiul constant al personajului feminin de a colinda: "Sonia a ramas si acum un pieton convins"; "Alege si acum astfel de drumuri()". Semnificativ este traseul ales, mai putin expus vederii, care ofera indicii despre firea mai putin obisnuita a protagonistei.

Actiunea este prezentata cu ajutorul naratiunii ca mod dominant de expunere, realizata la persoana a III-a, marca specifica, de obicei, perspectivei obiective a relatarii. In acest fragment, insa, naratorul isi tradeaza omniscienta prin capacitatea de a reda atat contextul exterior al actiunii -deplasarea zilnica in spatiu - cat si cel interior reprezentat de psihologia complexa a Soniei, de gandurile, sentimentele si dorintele ei: "Acum e convinsa ca de lumea intreaga fugea ()". Asadar, accentul cade pe analiza psihologica de o mare finete a personajului iar actiunea propriu-zisa nu reprezinta decat un pretext pentru dezvaluirea personalitatii acestuia.

Portretul psihologic ca procedeu de caracterizare indirecta se realizeaza prin actiuni, prin relatia cu celelalte personaje si prin stilul indirect liber la care recurge naratorul pentru a reda modul Soniei de a gandi si de a simti. Actiunea, placerea de a hoinari, de a explora stazile ascunse ale orasului, cascate ca niste brese in necunoscut, dezvaluie atat spiritul de aventura, cat si inadaptarea la conventiile lumii obisnuite, reprezentate simbolic de "strazile larg croite", concepute pentru toti. Numai ca eroina refuza constient sa faca parte din marea masa. Traseul ei, paralel cu cel comun, precum si adancirea opozitiei prin accentuare ("pentru restul lumii, pentru tot restul lumii") o transforma intr-o fiinta marginala, care prefera izolarea decat sa se integreze intr-o lume in care nu regaseste nimic din firea ei idealista. Asadar, relatia cu ceilalti, denumiti generic "restul lumii", este marcata de o reactie ireductibila de respingere. Opozitia eu-lume se realizeaza si la nivel stilistic prin contrastul dintre "animalul nocturn", care traieste in dimensiunea propriei interioritati, si "lumina zilei", echivalenta cu "vazul lumii", cu acea curiozitate colectiva distructiva prin care intimitatea unui individ are intotdeauna de suferit. Ideea de constrangere, redata cu ajutorul participiului "fortat", reprezinta resortul de natura psihologica a tot ceea ce face Sonia, care, prin umbletul ei, aparent simplu si plictisitor, evadeaza, opunand propria libertate inertiei mediului social. Acest adevar este descoperit de ea insasi, gratie firii sale meditative, introspective: "Acum e convinsa ca de lumea intreaga fugea, apucand mereu pe acea alee ()". Doar pe strazile laturalnice se poate feri de unda tractoare a celorlalti, "spectatori care o paralizeaza". Sonia este unul dintre acei ratacitori autentici a caror individualitate nu poate fi circumscrisa de conventii si care isi fac din libertatea interioara un principiu de existenta.

Prin prezenta actiunii plasata intr-un anumit cadru spatio-temporal, prin prezenta naratiunii si a naratorului omniscient, prin personajul complex caracterizat, fragmentul citat din opera Dormitorul de iedera scris de Veronica Niculescu apartine operei epice.

Corectarea si notarea

Continut 16 puncte

precizarea a doua trasaturi ale genului epic: prezenta actiunii plasate intr-un anumit cadru spatio-temporal, naratiunea ca mod dominant de expunere, naratorul ca voce auctoriala specifica, personajul complex caracterizat atat cu mijloace de caracterizare directa, cat si indirecta etc.( enuntare clara, logica -4 p.; enuntare logica a unei singure trasaturi -2 p.; enuntare confuza, cu improvizatii a celor doua trasaturi- 2 p; enuntare confuza, cu improvizatii doar a unei singure trasaturi -1 p)    4 puncte

exemplificarea caracteristicilor pe baza fragmentului citat (exemplificare logica, nuantata a caracteristicilor enuntate - 4 p.; exemplificare partial adecvata, corecta /incompleta - 2 p.; incercare de exemplificare - 1 p.)

4 puncte

- prezentarea pe scurt a subiectului (prezentare logica si corecta, adecvata continutului textului 4 p.; prezentare schematica /incompleta -2 p.; incercare de prezentare - 1 p.) 4 puncte

prezentarea personajului principal, prin referire la comportamentul acestuia

(prezentare corecta, nuantata a personajului prin evidentierea comportamentului -4 p.; prezentare incompleta, prin evidentierea tangentiala /periferica comportamentului -2 p.; incercare de prezentare a personajului, fara evidentierea comportamentului, cu tendinta de a povesti -1 p.)

Redactare 14 puncte

coerenta textului (claritatea enuntului -1 p.; varietatea lexicului -1 p.; sintaxa adecvata -1 p.)    3 puncte

- registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate continutului compunerii ( 1 p.+1 p.+1 p.)    3 puncte

ortografia (0 greseli -3 p.; 1-2 greseli -2 p.; 3 greseli -1 p; 4 sau mai multe greseli - 0 p.) 3 puncte

punctuatia ( 0-1 greseli -3 p.; 2-3 greseli 2 p.; 4-5 greseli -1 p.; 6 sau mai multe greseli -0 p.)    3 puncte

asezarea corecta in pagina, lizibilitatea (1 p. + 1 p.) 2 puncte