Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor


Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor




Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

1. Tehnica sociometrica

   Tehnica sociometrica initiata de J. L. MORENO, psihosociolog american de origine romana, reprezinta un ansamblu de procedee articulate intre ele:

  • Testul sociometric;
  • Sociomatricea;
  • Sociograma;
  • Indicii sociometrici;

 Testul sociometric reprezinta un instrument prin care se masoara relatiile afectiv simpatetice dintre membrii grupului. In general, testul sociometric permite cunoasterea relatiilor interpersonale afectiv-simpatetice, de preferinta sau de respingere, din interiorul grupului, pozitia ocupata de fiecare membru al grupului in raport cu ceilalti (lideri, marginalizati, ignorati, respinsi etc.), existenta unor eventuale tensiuni sau conflicte latente in grup, posibila scindare a grupului in mai multe subgrupuri, atmosfera socio-afectiva, gradul de coeziune al grupului, toate, insa, intr-o anumita situatie de viata.




      Se poate prezenta sub forma unui interviu (atunci cand se aplica scolarilor mici) sau sub forma unui chestionar, ale carui intrebari ii pun pe elevi sa-si exprime preferintele pentru colegii din clasa cu care ar dori sa stea in aceeasi banca, sau sa-si petreaca timpul liber, ori sa colaboreze in realizarea diferitelor tipuri de activitati scolare etc.

      Instructajul va trebui sa cuprinda:

  • motivarea aplicarii testului (exemplu, "am vrea ca in trimestrul urmator sa schimbam asezarea in banci tinand seama de preferintele voastre");
  • asigurarea caracterului confidential al testului (exemplu, "raspunsurile voastre nu vor fi aduse la cunostinta colegilor");
  • determinarea situatiei de alegere (exemplu, "va trebui sa indicati pe cine anume preferati, pe cine nu preferati"; "va trebui sa raspundeti prin nominalizari, nu prin formulari de tipul "cu toti", "cu nici unul", "nu este cazul");
  • limitarea sau nelimitarea alegerilor ("alegeti cati vreti, dupa cum credeti de cuviinta");
  • ordinea de preferinta (de exemplu, pe cel pe care il doriti cel mai mult il treceti pe primul loc, pe un altul pe locul doi, si asa mai departe").

      Aplicarea testului va fi precedata de cateva atentionari ale elevilor, de genul: "sa nu comunice intre ei; sa raspunda la toate intrebarile, sa fie sinceri in raspunsuri, sa ii ia in consideratie pe toti membrii grupului, chiar daca vreunul dintre ei nu este prezent in momentul aplicarii testului" . 

Sociograma constituie un instrument de reprezentare grafica a configuratiei relatiilor referentiale existente in interiorul grupului. Ea se intocmeste pe baza datelor inscrise in sociomatrice si pune in evidenta caracterul reciproc sau unilateral al relatiilor de alegere ori de respingere, tipologia retelelor si a structurilor simpatetice din interiorul grupului ("perechi", "triunghiuri", "lanturi"), precum si "liderii" informali in jurul carora se grupeaza ceilalti colegi, sau cine sunt "marginalizatii" din punct de vedere preferential. Se pot alcatui sociograme individuale, pentru a reda pozitia unui anumit elev in contextul preferintelor de grup si sociograme colective, care redau situatia relatiilor dintre toti membrii grupului.

Cel mai des utilizata este asa-numita "sociograma tinta", alcatuita din mai multe cercuri concentrice; in primul, cel din mijloc, vor fi reprezentati elevii cei mai populari din grup, care au obtinut cel mai inalt indice de statut preferential, iar in celelalte, in functie de valoarea indicilor obtinuti, cei "acceptati", apoi cei "indiferenti", ajungand ca in cercul din margine sa fie cuprinsi cei "respinsi".

2. Profilul psihosocial al grupului

Profilul psihosocial al grupului este o metoda de reprezentare grafica a gradului in care grupul poseda anumite proprietati considerate de psiho-sociologi definitorii pentru un grup mic. Informatiile privind proprietatile grupului respectiv sunt obtinute in urma aplicarii si prelucrarii unui chestionar de evaluare. Aplicarea metodei presupune parcurgerea mai multor etape:

1. Pregatirea grupului in vederea aplicarii chestionarului consta in organizarea unei discutii preliminare cu intreaga clasa, pentru explicarea unor termeni mai dificili care vor fi intalniti in chestionar (de exemplu, "consens", "statute", "constanta" s.a.). In plus, grupul va fi instruit in legatura cu completarea foilor de raspuns ale chestionarului: de exemplu, vor primi 16 intrebari, iar in dreptul fiecareia vor trebui sa scrie o nota de la 1 la 5, dupa cum apreciaza ca articularitatea vizata de intrebare este prezenta in clasa lor "intr-o foarte mica masura" (1 punct); "intr-o mica masura" (2 puncte); "intr-o oarecare masura" (3 puncte); "intr-o mare masura" (4 puncte); "intr-o foarte mare masura" (5 puncte).

2. Aplicarea chestionarului presupune distribuirea formularelor cu intrebari sau dictarea lor si cotarea raspunsului de catre elevi.

CHESTIONAR

1. "In ce masura exista atitudini si comportamente asemanatoare la membrii grupului dv.?

2. In ce masura membrii grupului dv. manifesta conduite de supunere, acceptare, aderenta si traducere in fapt a prescriptiilor normelor de grup?

In ce masura grupul dv. poate sa se autoregleze, sa se organizeze si sa se conduca prin sine insusi, fara interventii din afara?

4. In ce masura membrii grupului dv. sunt uniti, actioneaza unitar?

5. In ce masura grupul dv. isi realizeaza scopurile si sarcinile propuse?

6. In ce masura grupul dv. functioneaza independent de un alt grup?

7. In ce masura grupul dv. controleaza conduita si actiunile membrilor sai?

8. In ce masura in grupul dv. statutele si rolurile membrilor sunt strict delimitate si ierarhizate?

9. In ce masura admite grupul dv. cooptarea sau patrunderea in grup a unor noi membri?

10. In ce masura permite grupul dv. manifestarea unor idei sau comportamente diferite, variate?

11. In ce masura se caracterizeaza grupul dv. prin asemanarea caracteristicilor sociale si psihologice ale membrilor sai?

12. In ce masura membrii grupului dv. se simt bine, satisfacuti, fericiti in cadrul grupului, simt placerea de a fi in grup?





1 In ce masura membrii grupului dv. sunt apropiati intre ei?

14. In ce masura grupul este considerat ca avand un sens pentru membrii sai?

15. In ce masura membrii grupului actioneaza, muncesc pentru grup?

16. In ce masura grupul dv. se caracterizeaza prin constanta, stabilitate si durabilitate in timp? "  

Construirea profilului psihosocial grupului reprezinta cea de a treia etapa in care, mai intai, se calculeaza, pentru fiecare intrebare, mediile notelor acordate de elevii clasei, apoi fiecare medie se marcheaza grafic printr-un punct pe un tablou, de genul celui de mai jos, iar in final, prin unirea punctelor, se obtine profilul psihosocial al grupului clasei respective.

Proba de autocunoastere prin intermediul colegilor 

      Proba poate fi aplicata in scopul interventiei educationale, prin stimularea proceselor de autocunoastere si intercunoastere.

Sarcina:

1.      Se solicita elevilor sa noteze pe o foaie de hartie principalele trasaturi de personalitate pe care le apreciaza ei insisi ca le poseda (nu se specifica un anumit numar de trasaturi) :

2.      Se cere elevilor sa realizeze un numar de N-1 biletele (N= numarul elevilor din clasa) pe care vor nota, ca si pentru ei insisi, principalele trasaturi de personalitate ale colegilor (fara a li se impune un anumit numar de trasaturi si fara a fi nevoie sa se semneze) ;

Observatie : se atrage atentia elevilor asupra seriozitatii si responsabilitatii presupuse de aceasta proba, pentru a nu leza in mod gratuit personalitatea vreunuia dintre colegi. Este de preferat sa dea un bilet gol sau incomplet decat sa noteze la intamplare atribute oarecare. 

3.        Sunt mentionate unul cate unul numarul elevilor dupa catalog acordandu-se timpul necesar colegilor sa noteze pe biletele caracteristicile de personalitate ale fiecaruia dintre ei ;

4.      Biletelele sunt adunate de profesor (diriginte) in cate un plic cu numele fiecarui elev pentru a le analiza inainte de a le inmana fiecaruia dintre cei vizati ;

5.      Comentarea de catre profesor (diriginte) a diferitelor situatii care ar putea sa apara :

o        daca elevul obtine o caracterizare mult diferita de a sa, se va intreba daca se cunoaste suficient, cantarind veridicitatea parerilor despre sine dar si ale celorlalti, in functie de dorintele si aspiratiile sale dar si de comportamentul pe care l-a manifestat pana in acel moment ;

o        daca cineva obtine atribute foarte diverse  trebuie sa se intrebe daca are sau nu o personalitate suficient de conturata ori daca nu cumva manifesta inconsecventa in comportamentul sau ;

o        daca un elev obtine un numar mare de biletele albe sau un numar mic de trasaturi este cazul sa-si puna problema daca are cumva o fire prea retrasa care nu permite sa fie cunoscut.

Importanta: pe baza rezultatelor obtinute se pot organiza activitati de consiliere individuala sau de grup, diverse activitati extrascolare menite sa contribuie la sporirea gradului de autocunoastere si intercunoastere. 

Intocmirea unui model de fisa de caracterizare psihosociala a clasei de elevi

 

Fisa de caracterizare a clasei este un document care contine concluziile investigatiilor asupra unei clase de elevi. Ea reprezinta o informare esentializata asupra caracteristicilor clasei respective. Rubricile fisei ofera, totodata, profesorilor indicatii asupra faptelor pe care trebuie sa le cerceteze in continuare si care sunt considerate necesare pentru o buna cunoastere a unui grup scolar. In scoli profesorii utilizeaza diverse alte tipuri de fise (fisa medicala, fisa psihologica, fisa pedagogica pe obiecte, fisa psihopedagogica sau fisa individuala a elevului), dar spre deosebire de fisa clasei, ele sunt destinate sistematizarii datelor despre caracteristicile unui singur elev, cu particularitatile sale individuale, nu despre un intreg colectiv scolar.

Fisa de caracterizare a clasei reprezinta un instrument de lucru in mana profesorului si indeplineste mai multe functii:




. Fixeaza cadrul de cunoastere a grupului clasei de elevi, indicand aspectele care trebuie sa fie abordate;

. Ordoneaza si prezinta intr-o maniera sistematica datele obtinute in urma investigatiilor intreprinse asupra grupului;

. Informeaza permanent profesorii care preiau clasa respectiva asupra caracteristicilor colectivului de elevi cu care urmeaza sa lucreze;

. Directioneaza procesul formativ desfasurat in scoala in vederea educarii capacitatilor de integrare sociala a elevilor care compun clasa scolara la care se refera fisa respectiva;

Ofera indicatori de evaluare a eficientei actiunilor educative intreprinse pentru a-i ajuta pe elevi sa se dezvolte in planul social. Ca si in cazul celorlalte tipuri de fise psihopedagogice, gradul de eficienta al fisei clasei de elevi este conditionat de respectarea unor criterii metodologice (MUSTER D., 1971, pg. 39):

. Criteriul completitudinii - sa permita acoperirea tuturor aspectelor definitorii pentru specificul unui grup;

. Criteriul selectarii - din multitudinea fenomenelor de grup descrise in literatura de cercetare sa se concentreze asupra acelora care sunt utile profesorilor pentru realizarea obiectivelor lor educative;

. Criteriul sistematizarii - sa permita o ordonare logica a informatiei si sa scoata in evidenta aspectele specifice ale unei clase de elevi;

. Criteriul accesibilitatii - sa poata fi completata si cercetata cu usurinta de toate persoanele implicate in procesul educativ.

Continutul fisei de caracterizare a clasei de elevi se grupeaza in patru mari sectiuni: informatii generale, dinamica grupului, specificul clasei ca microgrup social, concluzii (CRISTEA S., CONSTANTINESCU C., 1998).

 

Scoala.......... Localitatea...........Clasa:......... 

FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI 

I. INFORMATII GENERALE 

1. Nr. elevi:.....; Nr. baieti:...; Nr. fete:... 

2. Profesiile parintilor/nr. cazuri;

.........../

........../

........../ 

Starea sanatatii/ nr. cazuri

.........../

.........../ 

4. Situatia la invatatura:

Mediile generale ale clasei in anii precedenti (anul/media):

. .../....

. .../....

. ..../... Etc. 

5. Elevi cu aptitudini deosebite/domenii/ nr. cazuri

Aptitudini sportive/....

Aptitudini artistice/....

Aptitudini matematice/...

Aptitudini tehnice/..... Etc. 

Elevi care ridica probleme/ nr cazuri

Probleme sociale/...

Probleme la invatatura/...

Probleme comportamentale/... 

6. Starea generala de disciplina a colectivului:.... 

7. Perspectiva colectivului:........... 

II. DINAMICA GRUPULUI

1. Gradul de coeziune colectivului:

. Colectivul clasei este in formare (marcati situatiile constatate)

Exista un subgrup dominant format din fosti colegi de clasa (nr. elevi...);

Exista un subgrup secundar cu tendinta de a se opune grupului majoritar, dominant (nr. elevi...);

Exista mai multe subgrupuri labile (nr. subgrupuri/ nr. elevi./...

Colectivul clasei este format

Alegerea modului de actiune al grupului se face cu acordul total sau majoritar al membrilor?..................

Ajungerea la acord presupune discutii, confruntare de puncte de vedere?.........................

Se constata o transformare a structurii interne a grupului atunci cand se trece de la o sarcina la alta?............... 

2. Scopul dominant imediat al colectivului..... 

Scopul de perspectiva al colectivului........ 

 III. SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP 

● Procesele de influenta a grupului asupra membrilor determina

la cei mai multi (marcati):

Conformism (respectarea normelor de grup)

Autonomie (independenta in raport cu alte grupuri)

Respingere/ acceptare a noilor veniti;

Placerea apartenentei la grup

Disponibilitatea de a actiona pentru grup

Alte aspecte







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Didactica


Gradinita
Poezii cantece


PROIECT DE LECTIE Clasa a IV - a EDUCATIE MUZICALA - Sunetul si nota LA
JOCURI DIDACTICE SI EXERCITII DE CREATIVITATE
PLANIFICARI Clasa: a II-a
Proiect de lectie Clasa: a VII-a Geografia continentelor extraeuropene - America de Sud- specificul geografic, unitati naturale
JOCURI REFERITOARE LA INSUSIREA CUNOSTINTELOR DE GEOMETRIE
VARSTA SI SUCCESELE SAHISTE
PLAN MANAGERIAL - COMPONENTA COMISIEI METODICE "OM SOCIETATE"
PROBLEME PROPUSE PT CLASA A 7A - FIZICA
Proiect didactic Clasa : a X-a Limba si literatura romana - Nicolae Filimon - prozator realist obiectiv
PROIECTAREA UNEI UNITATI DE INVATARE - COMUNICAREA DIALOGATA