Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Studiu privind impactul evaluarii financiare si economice asupra informarii financiare a utilizatorilor informatiilor financiare


Studiu privind impactul evaluarii financiare si economice asupra informarii financiare a utilizatorilor informatiilor financiare




Studiuprivindimpactulevaluariifinanciaresi economiceasuprainformariifinanciarea utilizatorilorinformatiilor financiare




Toate intreprinderile , in conditiile dure ale economiei de piata sunt cointeresate sa obtina rezultate financiare cat mai mari si de lunga durata pentru a putea exista si a desfasura o activitate profitabila atat in present , cat si in viitor. Obtinerea acestor rezultate constituie scopul fiecarei intreprinderi si ratiunea activitatii de productie , dar intru realizarea obiectivului dat enecesara o evaluare stiintifica care sa faciliteze adoptarea deciziilor economico-financiare de catre agentii economici.

Evaluarea unei intreprinderi reprezinta actul sau procesul prin care se estimeaza valoarea intreprinderii sau a unei participatii la aceasta , fiind o operatie complexa , derulata cu un scop si intr-un context care trebuie precizate de tandemul evaluator. Evaluarea economica a unei afaceri , in contextual investitional al pietei de capital , este un complex de abordari , proceduri si metode de evaluare prin care se estimeaza un anumit tip de valoare al afacerii analizate , in functie de scopul si contextual evaluarii.

Evaluarile economice sunt utilizate in general ca baza pentru tranzactionarea partiala sau la nivelul intregului capital social a titlurilor intreprinderii si respective la tranzactionarea activelor intreprinderii , in operatiuni tip fuziuni , lichidari , divizari , cesiuni , majorari de capital , pentru compararea valorii unei afaceri cu valoarea celor existente pe piata cu scopul de a permite aprecierea randamentului plasamentului in titlurile evaluate in raport de rentabilitatea asteptata sau ceruta in cadrul procesului investitional pe piata de capital.

Evaluarile economice de afaceri sunt necesare , in primul rand , datorita faptului ca elementele patrimoniale reflecta valori contabile , istorice si nu de piata iar , in alta ordine de idei , se poate considera trecutul perfect reproductibil ca si profitabilitate , viabilitate sau perspective pentru intreprindere.

Procesul evaluarii intreprinderii e un process complicat care necesita un volum mare de munca si e constituit din etapele:

  1. identificarea problemei;
  2. definirea misiunii de evaluare;
  3. colectarea si analiza datelor;
  4. aplicarea metodelor de evaluare;
  5. reconcilierea valorilor si estimarea valorii finale;
  6. elaborarea raportului de evaluare.

Scopul evaluarii unei afaceri sunt tranzactiile comerciale , cotarile la bursa , operatiile cu scop patrimonial (fuziuni , restructurari , divizari , lichidari) , modificarile de volum si/sau de structura ale capitalului social si dorinta de a cunoaste propria valoare in raport cu cea a intreprinderilor concurente de pe piata.z

Obiectivele utilizatorilor evaluarii sunt :

  • estimarea valorii strategiilor alternative de afaceri si a programelor din cadrul strategiilor (initierea unor noi produse , intrari pe noi piete);
  • evaluarea tranzactiilor majore : fuziuni , achizitii , vanzari , recapitalizari , emisiune de actiuni;
  • comunicarea cu partenerii , mai ales cu actionarii , despre valoarea afacerii (planuri , strategii);
  • aplicarea managementului bazat pe valoare , pentru redirectionarea performantelor diferitelor activitati ale intreprinderii (cand , cum si cat sa se extinda afacerile care aduc valoare , care dintre masurile operative are cele mai mari sanse sa creasca valoarea.

Destinatarii evaluarii financiare si economice se impart in mai multe categorii:

  • managerii - aprecierea strategiilor alternative : cata valoare pot crea prin restructurare sau prin alte tranzactii majore;
  • practicienii financiari (directori financiari , consultanti in achizitii , alti profesionisti care opereaza pe piata financiara) - cum sa stabileasca , sa creeze sis a comunice valoarea;
  • investitorii , detinatorii de portofolii , analistii de risc - cum sa aplice evaluarea bazata pe cash-flow-uri : valoarea afacerilor e direct legata de rezultatul economic pe care il genereaza activitatile si activele lor in anumite conditii de risc .

Teoria si practica evaluarii necesita definirea unor concepte de baza , cu care acestea opereaza , precum : valoare , costuri si preturi.Sistemul de preturi , costuri si valori utilizate in evaluarea financiara sicea economica cuprinde: costul de achizitie,pretul de vanzare,valoarea de inlocuire,valoarea de piata,valoarea justa,valoarea reziduala,costul de productie,pretul de revenire si pretul de cesiune interna sau de transfer intre subunitati. Costul de achizitie este costul care regrupeaza totalitatea cheltuielilor generate de activitatea de aprovizionare si stocare a valorilor materiale destinate consumului productive;costul complet cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea si desfacerea unui produs,lucrare sau serviciu.Valoareade piata este suma estimate pentru care un bun ar putea fi schmbat , la data evaluarii , intre un comparator decis si un vanzator hotarat , intr-o tranzactie cu prêt determinat obiectiv.Valoarea justa este suma pentru care un activ ar putea fi schimbat sau o datorie decontata , de buna voie , intre doua parti aflate in cunostinta de cauza , in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv. Valoarea de inlocuire reda sumacheltuielilor totale necesara pentru realizarea unui bun , calculate in baza preturilor de piata existente .

Pentru nespecialisti intre valoare , cost si prêt nu sunt prea mari deosebiri. Pentru evitarea confuziei dintre teorie si fapte este necesara diferentierea de ordin semantic dintre valoare si prêt platit sau curs la bursa si cost.

Pretul este cantitatea de moneda ceruta sau oferita pentru achizitionarea unei unitati de satisfacatori sau prodfactori.Indiferent de utilitatea unui bun , pretul sau exista numai in masura in care exista un schimb , adica producatorul si cumparatorul sunt diferiti.Pretul , adica pretul platit efectiv intr-o tranzactie sau cursul la bursa , este un fapt tangibil , real.

Costul , in limbaj current , este cheltuiala in bani , ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu , iar in sens stiintific este expresia in bani a eforturilor pentru producerea si desfacerea unor bunuri si servicii.

Valoarea reprezinta marimea calitatii , a insusirii unui bun sau serviciu de a satisface o nevoie , de a fi util si de a fi schimbat pe alte bunuri economice.Prin valoare , deci intelegem calitatea conventionala a bunului care i se atribuie in urma unor calcule sau a unor expertize.Valoarea nu este un fapt , ci mai degraba o opinie.

Evaluarea intreprinderii raspunde multiplelor cerinte.Sfera persoanelor interesate de rezultatul evaluarii este , de asemenea , mare. Pozitia lor in raport cu elementul evaluat , scopul si obiectivele urmarite , vor influenta procesul de evaluare , valoarea estimata si pretul tranzactiilor. Printre cei interesati de specificul activitatii de evaluare mentionam:

- orice investitor detinator de capital si care poate avea urmatoarele intentii:

  • cumpararea unei intreprinderi, a unei afaceri, in ansamblu, cu scopul asumarii functiei de exploatare productiva si de conducere a acesteia. In aceasta situatie, sunt posibile mai multe strategii: achizitionarea unei intreprinderi pentru a desfasura o activitate productiva pe cont propriu; dezvoltarea unei activitati prin preluarea unui concurent sau prin fuziune; diversificarea activitatii prin desfasurarea de activitati multiple.
  • cumpararea de parti de intreprindere (portofoliu de actiuni) cu scopul de a obtine, de la suma astfel investita, un randament cat mai mare in conditiile unui risc asumat dat.

- actionarii, interesati de o evaluare cat mai corecta a intreprinderii pentru a cunoaste perspectivele de evolutie ale acesteia, evolutie ce le va dicta comportamentul investitional viitor (vanzarea sau cumpararea de noi actiuni);

- bancile, interesate sa cunoasca:

  • nivelul de indatorare, calitatea garantiilor si potentialul financiar viitor al clientilor lor;
  • performantele economico-financiare potentiale ale intreprinderilor;

- fondurile de investitii si institutiile financiare de plasament, pentru buna gestionare a portofoliilor lor;

- societatile de asigurari, pentru calculul primelor de asigurare sau al garantiilor oferite de intreprinderi;

- echipa de conducere a fiecarei intreprinderi este permanent interesata sa cunoasca estimarile de valoare asociate intreprinderii pe care o conduce, pe de o parte, pentru ca un mod de a evalua performantele manageriale este acela de a masura periodic valoarea intreprinderii, evolutia pozitiva de valoare fiind asociata cu gestiunea satisfacatoare a intreprinderii, iar pe de alta partepentru a:

  • fundamenta deciziile de baza ale intreprinderii (de investitii, de finantare prin emisiunea de actiuni sau obligatiuni, de stabilire a echilibrului financiar, de distribuire a dividendelor);
  • preciza unii parametri din contractul de munca;
  • defini strategia sau caile de urmat in cazul aparitiei unor evenimente majore in viata intreprinderii;
  • cunoaste in cadrul gestiunii curente indeosebi a fluxului de lichiditati si avalorii pe care intreprinderea ar putea-o obtine prin vanzarea activelor sale.

- furnizorii si creditorii unei intreprinderi pentru fundamentarea si negocierea termenelor de plata sau pentru argumentarea deciziei de conversie a datoriilor;

- salariatii, in special prin forta conferita de puterea sindicatelor, pot cere salarii mai mari numai cand intreprinderea are o evolutie favorabila, materializata in cresterea valorii, altfel ei actioneaza in sensul falimentului ei si, deci, pentru pierderea propriului loc de munca;

- statul este interesat adeseori de evaluarea intreprinderilor, in special din considerente fiscale. Pentru cazul tarii noastre, un camp extrem de vast il reprezinta determinarea unei valorii avantajoase a intreprinderilor, in vederea privatizarii;

- intermediarii care sunt consultanti externi (in management, finante, legislatie) pot fi interesati de procesele de evaluare (fiind remunerati in functie de valoarea tranzactiei), deoarece ei "dau tonul" negocierilor si determina convenirea pretului tranzactiei, in functie de abilitatea lor de a intelege motivatia si obiectivele vanzatorului si cumparatorului.

In general, evaluarea unei intreprinderi este necesara in situatii precum:

- operatiunile de achizitii de intreprinderi/afaceri, vanzarea - cumpararea unei participatii la o intreprindere/afacere, fuziunea cu o alta intreprindere, majorari de capital sau estimarea aportului in natura la constituirea unei alte intreprinderi sau in cazul unei asocieri temporare. Evaluarea, in toate aceste situatii, joaca un rol major pentru ca furnizeaza o opinie independenta privind valoarea intreprinderii / afacerii / participatiei, o marja in cadrul careia se negociaza in cele mai multe cazuri pretul. Cumparatorul si vanzatorul au de cele mai multe ori o imagine a priori cu privire la valoarea afacerii, imagine care rare ori este apropiata de realitate. Pretul este bazat si pe consideratii subiective, sunt cazuri in care asteptarile vanzatorului sunt foarte ridicate pentru ca el a depus multi ani efort in afacerea respectiva ("capital sentimental").

- dezinvestitiile se pot referi la vanzarea unei mici intreprinderi unui grup important sau la vanzarea unei intreprinderi in dificultate (lichidarea intreprinderii). In acest ultim caz vanzatorul este obligat sa accepte evaluarea efectuata de cel care achizitioneaza. Mai precis, logica evaluarii depinde de situatia cumparatorului in raport cu vanzatorul.

- exproprieri, pretentii de despagubiri. Proprietatile pot fi expropriate de autoritati. In acest caz, evaluatorul trebuie sa determine suma pierderilor ce vor fi compensate, alaturi de valoarea de piata aproprietatii sau afacerii expropriate. In mod uzual, despagubirile sunt legate de pierderea definitiva sau temporara de goodwill ca urmare a exproprierii. De asemenea, in cazul in care expropriatul este o intreprindere, ea poate fi despagubita si pentru pierderile cauzate de inactivitate in timpul exproprierii (Ex: cazul in care construirea unei autostrazi prin fata intreprinderii afecteaza traficul si posibilitatea de acces a clientilor, rezultand o pierdere de clientela).

- suport in caz de litigii. In tarile cu economie dezvoltata sunt multe cazuri in care prin actiunea in instanta o intreprindere doreste sa-si recupereze pierderile de valoare in afaceri. (Ex: pierderi in afaceri datorita contrafacerii produselor, nerespectarea contractelor, denigrarea marcii etc.). In toate aceste cazuri evaluarea afacerii va furniza o valoare reala a pierderii si va fi folosita in instanta pentru sustinerea cauzei.

- dispute intre actionari. Nu sunt rare cazurile in care pentru o intreprindere necotata la bursa apare necesitatea evaluarii afacerii pentru ca un actionar doreste sa se retraga.

- solicitarile institutiilor financiare. Evaluarea poate fi ceruta de institutii financiare sau alti furnizori de capital care vor sa aiba, inainte de a decide finantarea sau de a continua finantarea, valoarea intreprinderii imprumutate. De regula, in aceste cazuri evaluatorul prezinta atat valoarea in conditii de exploatare, cat si valoarea de lichidare a afacerii.

- actiunile juridice cu scop patrimonial (succesiunea, falimentul, constituirea de ipoteci etc. In primul caz, este vorba de o schimbare a proprietatii familiale si nu de vanzare, evaluarea efectuandu-se pentru calculul drepturilor de succesiune.)

- disputele intre soti. In practica este posibil ca evaluarea unei afaceri sa fie necesara in cazul divortului, daca unul dintre soti detine actiuni la una sau mai multe intreprinderi.

- aprecierea cursului actiunii unei intreprinderi cotate.

- aprecierea managementului valorii intreprinderii.

Dosarul de analiza si baza de lucru pentru evaluarea unei entitati se constituie din:

  • statutul societatii;
  • repartizarea capitalului social;
  • structura de organizare interna (organigrama);
  • ultimul proces verbal al adunarii generale;
  • bilantul si anexele sale, pentru ultimii 3-5 ani;
  • contul de profit si pierdere, pentru ultimii 3-5 ani;
  • declaratia fiscala din ultimii 3-5 ani; data ultimului control fiscal;
  • ultimul raport de control al Curtii de Conturi si / sau Garzii Financiare;
  • planurile terenurilor si ale constructiilor (suprafata totala, suprafata utila);
  • principalele acorduri si contracte tehnice si comerciale;
  • contractele de credit, de garantie, de ipoteca si gaj;
  • contracte de leasing;
  • catalogul de preturi si tarife pentru productie;
  • repartizarea cheltuielilor generale;
  • contractul colectiv si / sau individual de munca;
  • lista marcilor si a brevetelor apartinand intreprinderii sau persoanelor fizice aflate in relatii cu intreprinderea.

Tehnicile de realizare a evaluarii sunt analiza fianaciara si analiza economica.

Instrumentele prin care se realizeaza o evaluare sunt metodele de calculatie a costurilor si sistemul de gestiune bugetara.Metoda de calculatie a costurilor cuprinde:sistemul costurilor complete , sistemul costurilor partiale , metoda standard cost , metoda Target Costing , metoda ABC.

Calculatia costurilor in cadrul sistemului costurilor complete se realizeaza in vederea determinarii costului de productie si a costului complet , utilizat ca baza in stabilirea pretului de vanzare.Organizarea calculatiei costurilor in cadrul sistemului costurilor complete se realizeaza prin aplicarea urmatoarelor metode: metoda globala de calculatie a costurilor globale

metoda de calculatie a costurilor pe faze de fabricatie

metoda de calculatie a costurilor pe comenzi.

Metoda globala se aplica de catre entitatile care fabrica un singur produs , la care , de regula , la sfarsitul perioadei nu exista semifabricate sau productie neterminata.

Metoda pe faze se aplica in productia de masa , din unele ramuri ale industriei metalurgice sau chimice , caracterizate prin procese tehnologice complexe , unde pentru realizarea produsului finit se parcurg in cadrul procesului de fabricatie mai multe faze.

Metoda de calculatie a costului pe comenzi este o metoda de calculatie de tip absorbant (full-costing) aplicata in cadrul entitatilor in care productia este realizata fie pe baza unor comenzi individuale , fie pe baza unor secvente de procese care se repeta sau nu si necesita o anumita continuitate.

Sistemul de calcul a costurilor partiale reprezinta un model de analiza a evolutiei costurilor in conditiile modificarii variabilelor productiei respective a volumului productiei , pretului practicat si a marjei de profit , stabilite ca obiective ale managementului sau chiar modificari ale structurii de productie.Realizarea unei evaluari financiare prin prisma sistemului de costuri partiale se face prin intermediul unor indicatori , cum ar fi: CA , marja bruta a costurilor variabile , cheltuielile totale grupate in variabile si fixe , rezultatul activitatii.

Metoda de calculatie standard-cost reprezinta o metoda de calculatie predictiva in sensul fixarii unor limite sau obiective a nivelului diferitelor structuri de costuri , fundamentate stiintific , pe baza unor analize tehnice si economice.

Metoda costurilor tinta-Target Costing-se realizeaza in cadrul unei metodologii centrata pe respectarea unor principii si parcurgerea unor etape dupa cum urmeaza: - produsul reprezinta obiectul calculatiei ,analiza si controlul costului;

- calculul si analiza costurilor intervine pe durata ciclului de viata a produsului;

- valoarea unui produs reprezinta satisfactia unui client fata de calitate si pret.

Metoda ABC reprezinta una din provocarile la care este expusa calculatia costurilor si care trebuie sa raspunda urmatoarele cerinte:

  • eliminarea risipei in toate zonele generatoare de cheltuieli;

  • identificarea relatiilor cauza-efect intre cheltuielile incorporate si produsele , lucrarile si serviciile realizate;
  • aplicarea unor modele de repartizare rationala a cheltuielilor asupra obiectelor de cost prin renuntarea la criterii subiectiviste , arbitrare , evitandu-se denaturarea costurilor prin subevaluarea , supraevaluarea sau subventionarea costurilor;
  • incorporarea in cadrul costurilor a categoriilor de cheltuieli ce tin de personalizarea si impunerea unui produs pe piata.

Gestiunea bugetara reprezinta a doua modalitate de exercitare a controlului de gestiune , dupa modelul controlului de gestiune prin intermediul informatiilor privind costurile , nivelul si structura acestora si abaterile de la costul standard.Elaborarea diferitelor tipuri de bugete difera de obicei de la o entitate la alta , dar o structura mai generala de retele de bugete cuprinde de obicei urmatoarele categorii:

  • bugetul master -un set de bugete periodice , care au fost consolidate pentru a se obtine situatiile financiare consolidate ale entitatii;
  • bugetul vanzarilor - un buget de activitate , de care depinde cantitativ si valoric proiectia celorlalte bugete;
  • bugetul activitatii comerciale - constructia acestui buget se bazeaza pe informatiile furnizate de bugetul vanzarilor completate cu informatii privind personalul antrenat in activitatea de comercializare;
  • bugetul de productie - este unul din pilonii gestiunii bugetare a entitatii , influentand direct sau indirect celelalte structuri de bugete;
  • bugetul de administratie - reprezinta o previziune a cheltuielilor generate de activitatea administrativa .

STUDIUDECAZ

REMARUL16FEBRUARIE

DIAGNOSTICUL JURIDIC

Fondata in anul 1870, Remarul 16 Februarie SA Cluj-Napoca este o

societate cu capital integral privat, care are ca obiect principal de activitate modernizarea, repararea si mentenanta materialului rulant de cale ferata.

Societatea este inregistrata la Registrul Comertului sub numarul:

Cod unic de inregistrare R, cod CAEN 3520, cu sediul actual in Cluj-Napoca str. Tudor Vladimirescu nr. 2-4.

Activitatea desfasurata de SC. Remarul SA. presupune:

  • Reparatii de tip RR, RG, RK pentru locomotive Diesel-hidrautice si Diesel-electrice, rame electrice, locomotive cu abur pentru muzee si trenuri turistice.
  • Modernizari locomotive prin :remotorizari, modificare pupitru de comanda, montare echipamente electrice de ultima generatie, modernizare cabina de conducere.
  • Reparatii si reamenajari vagoane de calatori.

Conducerea societatii este formata din :

Stefan Adriian-administrator

Calin Mititica-administrator

Beatrice Chereches-director economic.

Societatea este cotata la bursa.

  1. Dreptul comercial:

Intreprinderea a dat in chirie spatii pentru alte firme.

  1. Dreptul fiscal:

Societatea nu a inregistrat datorii fata de bugetul statului (impozite si taxe), are doar datorii , intarzieri de plati catre furnizori.

3.Dreptul muncii :

Intreprinderea are un numar de 600 de angajati ,fiecare avand un contract individual de munca.

4.Dreptul civil :

Intreprinderea are drept de posesiune asupra terenurilor, cladirilor,fondurilor.

5.Dreptul mediului:

Societatea are autorizatie privind protectia mediului.

6.Dreptul societatii comerciale:

In anul 1998 a avut loc privatizarea completa a societatii.Este o societate comerciala pe actiuni , privata 100% cu capital romanesc.

7. Litigii:

Societatea are litigii cu furnizorii si partenerii pentru nerespectarea termenelor de platasi a garantiei pentru produsele fabricate.

DIAGNOSTICUL RESURSE UMANE SI MANAGEMENT

Structura personalului :

o       Muncitori-600 din care 450-direct productivi si 150-indirect productivi.

o       Personal tehnic productiv-30

o       Personal cu conducerea si administratia-15

Conditiile de munca :sunt respectate toate normele referitoare la protectia muncii, microclimat, ergonomie, limitarea efortului fizic.

Nivelul de salarizare si motivare a personalului : pe langa salarii, angajatii mai primesc bonuri de masa, cadouri pentru copiisi premii.

Acestia au sansa de a avansa pe unele posturi.

Analiza managementului : stilul de conducere adoptat de manageri este unul consultativ, se lucreaza in echipa, intre cei doi administratori ai intreprinderii, asigurand o buna functionalitate la toate nivelurile.

Principalele obiective fiind mentinerea firmei pe piata si maximizarea profitului.Societatea mai are un punct de lucru la Aiud, unde se produce comercializeaza si vindepiese si utilaje diverse necesare in industria metalurgica, siderurgica, constructoare de masini.

Dimensiunea si structura personalului :

N=570+570+570+580+580/5=574

Numarul mediu de personal efectiv :N+NC

574+5=579

Comportamentul personalului :

-gradul de utilizare a timpului :

Gu=TEL/TMD

Gu= 8/24=0,33(33%)

-fluctuatia personalului :

CI=I/N

CI=10/574=0,017

1,7 din angajati sunt noi veniti.

-coeficientul iesirilor :

CE=E/N

CE=150/579=0,25

25% din angajati au plecat.

-coeficientu de fluctuatii :

Cf=I+E/N

Cf=10+150/579=0,276

27,6% din personal au fluctuat.

Eficacitatea personalului

 

-productivitatea anuala pe muncitor :

Wa=Qa/N

Wa=4000/579=6,9

In medie un muncitor a realizat 7 produse pe an.

-productivitatea pe zi:

Wz=Qa/Tz

Wz=4000/8=500

In medie pe zi s-au produs 500 de produse. 

-productivitatea pe ora :

Wh=Qa/Th

Wh=4000/60=66,66

Intr-o ora se fac in medie 70 de produse.

DIAGNOSTICUL TEHNIC

Intreprinderea este impartita in doua sectii :

  • Sectia I Locomotive
  • Sectia II Intretinere

Analiza activelor fixe :

Terenuri

Constructii

Instalatii tehnice si masini ( utilaje)

Imobilizari in programme informatice

Starea cladirilor nu este una foarte buna deoarece acestea sunt vechi, gradul de uzura al acestora este de 50%, instalatiile din cladiri sunt noi, si exista extinctoare in fiecare cladire.

La echipamenteletehnologice( masini, utilaje, si instalatii de lucru) se fac revizii periodice , de catre personalul de deservire si reglare si personalul de intretinere si reparatii.

Capacitati auxiliare :

1)Transportul :

Starea parcului auto :10 masini Dacia Logan, 3 Hyunday, un Renault Clio, un Pegeout 607, 4 utilitare de 3,5 tone, 3 camioane de 10 tone.

2) Producera si furnizarea de agent termic, pentru incalzire si procese tehnologiceSC Remarul 16 Februarie la toate unitatiile de productieare prevazute centrale termice pe carbune, care asigura intreg necesarul de agent termic pentru incalzairea spatiilor , producerea apei calde.

DIAGNOSTIC COMERCIAL 

Factorii externi :

1)Principalii clienti :

Mittal Steel Galati, Rompetrol Logistic SA Bucuresti, CFR SIRV SA Brasov, Complexul Energetic Turceni, SNTFC CFR Calatori SA, SNTFC CFR Marfa, Sanex Cluj.

2)Furnizori :

Caterpillar -furnizori de motoare diesel pentru locomotive modernizate

Knorr Bremse AG-lider mondial in productia de echipamente de frana pentru vehicule feroviare

Voith AG- furnizor de echipamente si piese pentru locomotive diesel

INDA Craiova- furnizor de echipamente pentru locomotive

3)Concurentii :

Reloc Craiova, RemarulPascani.

Factorii interni :

1)      Produsul :

-         piese de schimb pentru material rulant

-         camasi pentru motoare

-         pistoane

-         carlige de tractiune

-         arcuri in foi pentru locomotive diesel

-         piese forjate si turnate.

2) Promovarea : se face prin pagina web intreprinderea avand propriul site www.remarul.eu

DIAGNOSTICUL FINANCIAR

  1. ANALIZA INDICATORILR DE ECHILIBRU FINANCIAR

-Situatia financiara

SN (situatia neta) = TA (total active) - TD (total datorii)

2005

2006

2007

TA

22.717.254

77.135.073

77.168.007

TD

14.939.318

37.210.894

36.865.547

SN

7.777.936

114.345.967

114.033.554

-Fondul de rulment

FR (fondul de rulment) = Kperm (capitalul permanent) - AI (active imobilizate)

Kperm=Kpr (capitalul propriu) +DTL (datorii pe termen lung)

2005

2006

2007

Kpr

22.521.970

63.871.637

65.063.628

DTL

195.284

11.497.284

9.413.175

Kperm

22.717.254

75.368.921

74.476.803

AI

13.036.164

52.026.981

61.811.444

FR

9.681.090

23.341.940

12.665.359

Diferenta dintre capitalurile permanente si activele imobilizate este pozitiva pe toti cei trei ani ,in primii doi ani avand o ascendenta pozitiva dupa care in al treilea an producandu-se o scadere.

-Nevoia de fond de rulment

NFR=stocuri+creante-datorii nebancare

2005

2006

2007

Stocuri

6.762.528

14.962.770

22.577.423

Creante

15.626.783

19.926.548

17.528.095

Datorii nebancare

14.744.034

25.731.610

27.452.372

NFR

7.645.277

9.157.708

12.653.146

Evolutia NFR este pozitiva pe parcursulcelor trei ani,aceasta reprezentand activele circulante de natura stocurilor si creantelor ce ar urma sa fie finantate din fondul de rulment.

-Trezoreria neta

TN=FR (fondul de rulment) - NFR(nevoia de fond de rulment)

2005

2006

2007

FR

9.681.090

23.341.940

12.665.359

NFR

7.645.277

9.157.708

12.653.146

TN





2.035.813

14.184.232

12.213

Trezoreria neta este pozitiva pe toti cei trei ani,ea avand o evolutie crescatoare in 2005 si 2006 ceea ce indica existenta unui surplus de lichiditati generat de activitatile firmei,iar in 2007 a avut o scadere semnificativa.

  1. ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE REZULTATE

-Marja comerciala

MC=Vmarfa-Cmarfa

2005

2006

2007

Venituri din vanzarea marfii

2.043.201

2.527.125

3.025.656

Costul marfii vandute

1.875.361

2.207.251

2.315.668

MC

167.840

319.874

709.988

Marja comerciala este pozitiva,societatea inregistrand un profit din vanzarea marfurilor care a crescut semnificativ de la an la an ,odata cu dezvoltarea societatii.

-Valoarea adaugata

VA=MC+Productia exercitiului -Consumuri externe

2005

2006

2007

MC

167.840

319.874

709.988

PE

74.148.530

83.934.450

116.166.451

Cons.Ext

40.310.908

47.725.546

74.010.248

VA

34.005.462

36.428.778

42.866.191

Evolutia valorii adaugate este intr-o usoara crestere datorita eficientei utilajelor,a personalului si aconditiilor comerciale(concurenta).

-Excedentul brut din exploatare

EBE=VA+Subventii-Cheltuieli cu personalul-Impozite, taxe

2005

2006

2007

VA

34.005.462

36.428.778

42.866.191

Subventii

0

0

0

Cheltuieli cu personalul

8.068.911

16.910.566

31.442.357

Impozite, taxe

93.081

196.561

928.868

EBE

25.843.470

19.321.651

10.494.966

Excedentul brut din exploatare a avut o descendenta in perioada 2005-2007,societatea obtinand un profit din exploatare tot mai mic.

-Rezultatul din exploatare

RE=EBE-Amortisment-Provizioane _+Alte V/Ch. Expl

2005

2006

2007

EBE

25.843.470

19.321.651

10.494.966

Amortisment,provizioane

2.053.601

4.023.431

7.984.833

Alte V. expl.

148.728

387.651

891.698

Alte Ch. Expl.

4.923.436

4.618.583

2.069.212

RE

19.015.161

11.067.288

1.332.619

Rezultatul exploatarii este mai putin favorabilsocietatii datorita evolutiei descendente a indicatorului excedentul brut din exploatare.

-Rezultatul curent

RC=RE-RF

2005

2006

2007

RE

19.015.161

11.067.288

1.332.619

V. Fin

135.285

186.246

557.732

Ch. Fin

978.136

1.118.015

1.830.062

RC

17.901.740

9.763.027

-1.055.175

Rezultatul curent pe perioada celor trei ani inregistreaza scaderi semnificative .Volumul cheltuielilor financiare fiind mai mare decat cel al veniturilor financiare datorita existentei dobanzilor la creditele pe termen lung.

-Rezultatul brut al exercitiului

RB=RC+Rexceptional

-deoarece in cazul societatii nu exista venituri sau cheltuieli exceptionale ,atunciRB=RC

2005

2006

2007

RB

17.901.740

9.763.027

-1.055.175

-Rezultatul net

RN=RB-Impozit pe profit

2005

2006

2007

RB

17.901.740

9.763.027

-1.055.175

Impozitul pe profit

803.453

2.354.034

836.152

RN

17.098.287

7.408.993

-1.891.327

Rezultatul net ne indica o evolutie negativa a activitatii societatii in general,din prisma contului de profit si pierdere.

  1. INDICATORII DE STRUCTURA

-Rata activelor imobilizate

Rata Aimob=Aimob/TA

2005

2006

2007

Aimob

13.036.164

52.026.981

61.811.444

TA

22.717.254

77.135.073

77.168.007

Aimob/TA

0,573

0,674

0,800

Datorita faptului ca societatea este una axata pe productie,activele imobilizate au o evolutie ascendenta pe parcursul celor trei ani,evolutia fiind una fireasca.

-Rata imobilizarilor necorporale

Rata A necorp=A necorp/A imob

2005

2006

2007

A Necorp.

51.100

140.739

172.930

A Imob.

13.036.164

52.026.981

61.811.444

A Necorp/A imob

0,0039

0,0027

0,0027

Imobilizarile necorporale au avut o crestere semnificativa in 2005 si 2006.

-Rata imobilizarilor corporale

Rata A corp=A corp/A imob

2005

2006

2007

Acorp

12.985.064

51.571.529

61.635.751

Aimobilizate

13.036.164

52.026.981

61.811.444

A corp/ A imobilizate

0,996

0,991

0,997

-Rata activelor circulante

Rata AC=AC/TA

2005

2006

2007

AC

22.683.967

50.747.330

42.799.057

Total active

22.717.254

77.135.073

77.168.007

AC/TA

0,998

0,657

0,554

Rata activelor circulante are o evolutie descendent ape perioada celor trei ani.

-Rata stocului

Rata stocului=stoc/AC

2005

2006

2007

Stocuri

6.762.528

14.962.770

22.577.423

Active circulante

22.683.967

50.747.330

42.799.057




Stocuri/AC

0,298

0,294

0,527

Evolutia ratei stocurilor este ascendenta,ponderea lor in cadrul activelor circulante fiind medie.

-Rata creantelor

Rata creantelor=creante/AC

2005

2006

2007

Creante

15.626.783

19.926.548

17.528.095

AC

22.683.967

50.747.330

42.799.057

Creante/AC

0,688

0,392

0,409

Rata creantelor are o evolutie descendent ape cei trei ani analizati.

-Rata disponibilului

Rata disponibilului=disponibil/AC

2005

2006

2007

Disponibil

294.656

15.857.296

2.092.117

AC

22.683.967

50.747.330

42.799.057

Disponibil/AC

0,012

0,312

0,048

Rata disponibilului se calculeaza ca raport intre total disponibil si active circulante,aceasta crescand considerabil in 2006 fata de 2005,dupa care in 2007 a avut o scadere semnificativa.

D.INDICATORI DE FINANTARE

-Structura finantarii

Structura finantarii =cap perm/active imob>1

2005

2006

2007

K propriu

22.521.970

63.871.637

65.063.628

DTL

195.284

11.497.284

9.413.175

Kperm

22.717.254

75.368.921

74.476.803

A imob

13.036.164

52.026.981

61.811.444

K perm/A imob

1,472

1,448

1,204

Desi indicatorul are o evolutie descendenta ,situatia este totusi una favorabila deoarece valoarea raportului este mai mare ca 1.

-Structura capitalului propriu

Structura cap.propriu=Kpropiu/Pasiv

2005

2006

2007

K propriu

22.521.970

63.871.637

65.063.628

TP

37.461.288

101.082.531

65..063.628

K propriu/TP

0,601

0,631

1

Evolutia capitalului propriu pe cei trei ani analizati este una ascendenta.

-Structura capitalului permanent

Structura cap.permanent=K perm/Pasiv

2005

2006

2007

K perm

22.717.254

75.368.921

74.476.803

TP

37.461.288

101.082.531

65.063.628

K PERM/ TP

0,606

0,745

1,144

Capitalul permanent are o evolutie ascendenta semnificativa care completeaza nevoia globala de fonduri a societatii.

Autonomia financiara= K propriu/ K permanent

2005

2007

2007

K propriu

22.521.970

63.871.637

65.063.628

K perm

22.717.254

75.368.921

74.476.803

K propriu/ K perm

0,991

0,847

0,873

Indicatorul are o evolutie descendenta in primii doi ani,dupa care in al treilea an inregistreaza o crestere usoara.

-Indatorarea financiara

Indatorarea financiara=DTL/K perm

2005

2006

2007

DTL

195.284

11.497.284

9.413.175

K perm

22.717.254

75.368.921

74.476.803

K propr/ K perm

0,0085

0,152

0,126

Evolutia indicatorului are o ascensiune in primii doi ani,iar in al treilea an inregistreaza o scadere usoara.

-Gradul de indatorare

Gradul de indatorare=T Datorii/ TP

2005

2006

2007

T Datorii

14.939.318

37.210.894

36.865.547

TP

37.461.288

101.082.531

65.063.628

T Datorii/ TP

0,398

0,368

0,566

In primii doi ani gradul de indatorare este unul normal,dupa care in 2007 inregistreaza o crestere moderata.

-Ponderea datoriilor pe termen scurt in total datorii

Ponderea DTS= DTS/ T Datorii

2005

2006

2007

DTS

14.744.034

25.713.610

27.452.372

T Datorii

14.939.318

37.210.894

36.865.547

DTS/ T Datorii

0,986

0,691

0,749

Evolutia ponderii datoriilor pe termen scurt penru primii doi ani este una descendenta,iar in al treilea an inregistreaza o usoara crestere.

-Ponderea datoriilor pe termen lung in total datorii

Ponderea DTL= DTL/ T Datorii

2005

2006

2007

DTL

195.284

11.497.284

9.413.175

T Datorii

14.939.318

37.210.894

36.865.547

DTL/ T Datorii

0,013

0,308

0,255

Ponderea datoriilor pe termen lung are o evolutie ascendenta semnificativa in 2006 fata de 2005,iar in 2007 produce o usoara scadere.

-Lichiditatea generala

Lg=AC/ DTS

2005

2006

2007

AC

22.683.967

50.747.330

42.799.057

DTS

14.744.034

25.713.610

27.452.372

Lg

1,538

1,973

1,55

Valorile supraunitare,in crestere,indica o situatie financiara favorabila societatii.

- Lichiditatea partiala

Lp=(AC-Stocuri)/DTS

2005

2006

2007

AC

2.683.967

50.747.330

42.799.057

Stocuri

6.762.528

14.962.770

22.577.423

DTS

14.744.034

25.713.610

27.452.372

Lp

1,079

1,391

0,736

In primii doi ani lichiditatea partiala are o evolutie ascendenta ,dupa care in al treilea an inregistreaza o scadere.

-Lichiditatea imediata

Li=Disponibil/DTS



2005

2006

2007

Disponibil

294.656

15.857.296

2.092.117

DTS

14.744.034

25.713.610

27.452.372

Li

0,019

0,616

0,076

Lichiditatea imediata are o evolutie ascendenta,in primii doi ani inregistrand o crestere spectaculoasa ,iar in al treilea an ,o evolutie descendenta spectaculoasa.

-Solvabilitatea generala

Sg=TA/ T Datorii

2005

2006

2007

TA

22.717.254

77.135.073

77.168.007

T Datorii

14.939.318

37.210.894

36.865.547

TA/T Datorii

1,520

2,072

2,093

Evolutia ascendenta supraunitara este favorabila firmei si se datoreaza cresterii in valoare a activului.

-Solvabilitatea patrimoniului

Sp=K propriu/TP

2005

2006

2007

K propriu

22.521.970

63.871.637

65.063.628

TP

37.461.288

101.082.531

65.063.628

K propriu/ TP

0,601

0,631

1

E.                  INDICATORI DE GESTIUNE

-Durata de rotatie a stocurilor

DRS=Stocuri/ CA*360

2005

2006

2007

Stocuri

6.762.528

14.962.770

22.577.423

CA

50.720.079

84.245.186

111.431.194

Stocuri/ CA

0,133

0,177

0,202

Stocuri/ CA*360

47,99

63,93

72,93

Indicatorul,exprimat in zile,inregistreaza o rotatie lenta in ceea ce priveste transformarea stocurilor in creante sau lichiditati.

-Durata de incasare a creantelor

DC=Creante/ CA *360

2005

2006

2007

Creante

15.626.783

19.926.548

17.528.095

CA

50.720.079

84.245.186

111.431.194

Creante/ CA

0,308

0,236

0,157

Creante/CA*360

110,91

85,15

56,62

Indicatorul,exprimat in zile,inregistreaza o rotatie lenta in ceea ce priveste viteza de transformarea acestora in lichiditati.

-Durata de achitare a obligatiilor

DOC=Obligatii curente/CA*360

2005

2006

2007

Obligatii curente

14.744.034

25.713.610

27.452.372

CA

50.722.079

84.245.186

111.431.194

Obligatii curente/ CA

0,290

0,305

0,246

Obligatii curente/ CA*360

104,64

109,88

88,68

Pe parcursul celor trei ani analizati,termenele de incasare si plata sunt lungi,achitarea obligatiilor facandu-se in medie de pana la 30 de zile de la incasarea creantelor.

F.      INDICATORII DE RENTABILITATE

-Rentabilitatea comerciala

Rc= Profit brut/CA *100

2005

2006

2007

Profitu brut

6.312.988

12.710.520

2.178.134

CA

50.720.079

84.245.186

111.431.194

Profitu brut/ CA*100

12,44

15,08

1,95

Desi cifra de afaceri pe perioada celor trei ani a avut o evolutie ascendenta ,profitul brut a inregistrat doar in primii doi ani o crestere,dupa care in cel de-al treilea an a avut o scadere semnificativa.

-Rentabilitatea financiara

Rf=Profit net/ K propriu*100

2005

2006

2007

Profit net (PN)

5.301.669

10.356.486

1.341.982

K propriu

22.521.970

63.871.637

65.063.628

PN/ K propriu*100

23,53

16,21

2,062

Evolutia rentabilitatii financiare prezinta o panta descendenta datorita evolutiei capitalurilor proprii.

BILANT2005

Indicatori din BILANT

lei

Active imobilizate TOTAL

13036164

Active circulante TOTAL, din care

22683967

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.)

6762528

Disponibilitati banesti

294656

Creante

15626783

Capitaluri - Total, din care

22521970

Capital social subscris si varsat

3307293

Patrimoniul regiei

0

Patrimoniul public

0

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

0

Datorii Total

14939318

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cifra de afaceri

50720079

Venituri totale

51735027

Cheltuieli totale

45422039

Profitul brut al exercitiului

6312988

Pierderea bruta a exercitiului

0

Profitul net al exercitiului

5301669

Pierderea neta a exercitiului

0

BILANT2006

Indicatori din BILANT

lei

Active imobilizate TOTAL

52026981

Active circulante TOTAL, din care

50747330

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.)

14962770

Casa si conturi la banci

15857296

Creante

19926548

Capitaluri - Total, din care

63871637

Capital social subscris si varsat

5113208

Patrimoniul regiei

Patrimoniul public

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

1766152

Datorii Total

37210894

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cifra de afaceri

84245186

Venituri totale

86935472

Cheltuieli totale

74224952

Profitul brut al exercitiului

12710520

Pierderea bruta a exercitiului

Profitul net al exercitiului

10356486

Pierderea neta a exercitiului

BILANT2007

Indicatori din BILANT

lei

Active imobilizate TOTAL

61811444

Active circulante TOTAL, din care

42808935

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.)

22577423

Casa si conturi la banci

2092117

Creante

17537973

Capitaluri - Total, din care

65063628

Capital social subscris si varsat

5113208

Patrimoniul regiei

Patrimoniul public

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

2668736

Datorii Total

36888015

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cifra de afaceri

111431194

Venituri totale

120641537

Cheltuieli totale

118463403

Profitul brut al exercitiului

2178134

Pierderea bruta a exercitiului

Profitul net al exercitiului

1341982

Pierderea neta a exercitiului

CONCLUZII

Cresterea in complexitate a relatiilor de afaceri in conditiile unei concurente accentuate , manifestata in procesul de alocare si utilizare a resurselor economice precum si in procesul de adjudecare a pietelor de desfacere a determinat o revolutie profunda in domeniul managementului si implicit in cadrul contabilitatii , ca principala sursa de informatii si de asistare a procesului decisional.

Activitatea de evaluare este , asadar , un complex de operatiuni , desfasurate pe baza unor metode si respectand standarde de evaluare , prin care se atribuie o valoare unui bun la un moment dat.

In Romania evaluarea s-a facut necesara o data cu declansarea procesului de privatizare. Atat intreprinderile de stat , societatile comerciale in care statul detine actiuni , cat si firmele infiintate prin initiative privata pot constitui obiectul unei tranzactii de vanzare-cumparare. Valoarea lor , ca afacere , sau valoarea actiunilor care compun capitalul social nu este cea reflectata in contabilitate , fiind necesara evaluarea.

Bibliografie

Contabilitatea Manageriala- Gheorghe Fatacean , Editura Alma Mater , Cluj-Npoca 2009

Evaluarea - Adela Deaconu

Internet







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Economie


Comert
Finante banci
Merceologie


INVESTITIILE IMOBILIARE
Elementele structurale ale preturilor
ESEU ACADEMIC - Uniunea Economica si Monetara. Perspective de integrare economica a Romaniei la zona euro
Observatii asupra unor erori larg raspandite
Echilibrul financiar si formele sale de manifestare
TEORIA FIRMEI
SINTEZA INVESTIGATIILOR NEOCLASICE (MARGINALISTE) IN ECONOMIE REALIZATA DE ALFRED MARSHALL SI IMPORTANTA SCOLII DE LA CAMBRIDGE
Piata
CALCULAREA VALORII FONDURILOR MUTUALE
Prognoze asupra evolutiei Romaniei pe termen scurt si mediu