Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
SISTEMUL DE AGRICULTURA CU TELINA


SISTEMUL DE AGRICULTURA CU TELINA




SISTEMUL DE AGRICULTURA CU TELINA

1.1.     Inceputurile agriculturii

Prima ocupatie a omului si ceea ce l-a transformat in fiinta sociala a fost cultivarea terenului. De fapt, nimic nu ar fi fost posibil fara asigurarea hranei; civilizatia a inceput cu agricultura. Nu exista un model general acceptat pentru cum a inceput omul si de ce sa cultive terenul desi omul primit, culegator si vanator obtinea mai usor hrana, era mai sanatos si era mai putin expus riscului foametei. Acum circa 10 000 de ani, grupuri de oameni in diferite locuri de pe Pamant au inceput sa renunte la stilul traditional de zeci de mii sau sute de mii de ani de a culege si vana pentru a-l schimba cu asezarea langa parcelele de teren pe care le-au semanat. Alta opinie este aceea ca primii oameni intai au devenit sedentari iar apoi au inceput sa cultive terenul deoarece era dificil sa gaseasca hrana plecand si intorcandu-se in acelasi loc un timp indelungat. Pe de alta parte, faptul ca aceste produse uscate se puteau pastra i-a fortat sa ramana in acelasi loc. Acest sistem, bazat pe cultivarea secarii, orzului si graului, la inceput, s-a intalnit in Orientul Mijlociu apoi s-a raspandit rapid in Asia, Egipt si Europa. Primele plante cultivate, in functie de regiune au fost, porumbul si fasolea, in America Centrala, orezul, in China, chiar inaintea Ultimei glaciatiuni, care a durat pana acum cca. 10 000 de ani. Cultura pomilor fructiferi si a legumelor a inceput dupa alte 3 000 de ani, tot in Orientul Mijlociu iar orezul a fost cultivat acum 7 000 de ani in Asia. Pana in zilele noastre, doua treimi din necesarul de proteina si energie ne este dat de cereale; repartitia acestora in consum este urmatoarea: grau = 28%, porumb =27%, orez = 25%, orz = 10%, altele = 10%. Dieta primilor hominizi era constituita, in principal, din fructe, radacini si tuberculi si carne. Aceasta s-a schimbat putin la oamenii identici din punct de vedere anatomic cu noi de acum circa 35 000 de ani iar cerealele au aparut mai tarziu, la sfarsitul Pleistocenului. Un studiu asupra populatiilor nomade din Desertul Kalahari a evidentiat ca ei folosesc cca. 105 specii pentru hrana dintre care, 14 mai mult. Aportul zilnic este constituit din cca. 96 g de proteina si 2355 calorii in timp ce, in tarile civilizate se consuma 40 g de proteina si 2700 calorii iar timpul necesar procurarii hranei este de 2,5 zile pe saptamana. Acest lucru ii face pe acesti oameni sa refuze sa se sedentarizeze si sa cultive terenul; la intrebarea de ce nu cultiva pentru a obtine mai mult, raspunsul lor a fost: de ce. Cultivarea terenului a determinat abandonarea vechiului stil de viata a omului preistoric care traia in grupuri de cate cca. 20 de persoane inrudite pentru acela in grupuri de cca 200 sau chiar 10 000, in noile orase aparute. Ocupatiile s-au diversificat, au aparut clasele sociale, conflicte si armate. Agricultura si civilizatia a insemnat disparitia modului de viata egalitarist in care familia cauta hrana pentru nevoile zilnice si inlocuirea lui cu un sistem in care se muncea toata ziua, nu doar cateva ore, productia nu mai era numai a familiei ci si a unor superiori, hrana putea fi si pastrata pentru ca nu se strica, au aparut programe de lucru, cote, supraveghetori si pedepse pentru nemunca. Primele plante cultivate in Orientul Mijlociu, cu importanta economica, au fost graul, orzul, lintea, mazarea, nautul si inul.




Primul sistem de agricultura cunoscut de omenire a fost sistemul de agricultura cu telina, practicat in comuna primitiva. In acest sens, se luau in cultura terenurile intelenite in mod natural, care nu fusesera niciodata lucrate, cultivandu-se cu cereale. Dupa cativa ani, timp in care solul se imburuiena cu specii adaptate noilor conditii de sol afanat si isi pierdea din fertilitate, se abandona, luandu-se in cultura o alta suprafata intelenita, apoi alta si asa mai departe. In acea perioada populatia era foarte redusa asa incat, cand se revenea la vechile suprafete acestea erau din nou intelenite pentru ca solul se tasa natural si apareau specii de plante adaptate acestor conditii. Acest lucru se poate observa si astazi, experimental, cand, daca un teren este lasat nelucrat dispar aproape total speciile adaptate solului aerat cum sunt: Amaranthus retroflexus, Portulaca oleracaea, Chenopodium album, Xanthium strumarium s.a. si apare vegetatia specifica solului tasat natural reprezentata prin specii anuale ca Erigeron canadensis, Crepis foetida, perene ca Cynodon dactylon si bienale ca Daucus carota var. spontanea, Onopordon acanthium sau chiar lemnoase. Acesta este motivul pentru care sistemul de cultura practicat de primii agricultori a fost denumit cu telina.










Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Agricultura


Macelarie
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura


RECOLTA BIOLOGICA SI CELELALTE OBIECTIVE ALE AMELIORARII PLANTELOR
CERINTELE GRAULUI FATA DE CLIMA SI SOL
CONTROLUL CALITATII SEMINTELOR
CONTROLUL SI CERTIFICAREA SEMINTELOR DE GRAU
Lucrarile solului
Tehnologia de cultivare a Orzului si implicatiile financiare Studiu de caz S.C. AGR PAJO S.R.L
TEHNOLOGIA GENERALA DE CULTIVARE A PLANTELOR LEGUMICOLE
Lucrari de ingrijire a culturilor
Tehnologia de cultivare a familiei SALIX
Controlul Paduchelui cenusiu (Dysaphis plantaginea P.) in Agicultura Biologica