Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor
Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
RECOLTA BIOLOGICA SI CELELALTE OBIECTIVE ALE AMELIORARII PLANTELOR


RECOLTA BIOLOGICA SI CELELALTE OBIECTIVE ALE AMELIORARII PLANTELOR


RECOLTA BIOLOGICA SI CELELALTE OBIECTIVE ALE AMELIORARII PLANTELOR

 

Subobiectivele ameliorarii pentru productivitate sunt:

1. Indicele suprafetei foliare (Leaf Area Index) reprezinta suprafata totala a frunzelor verzi pe unitatea de suprafata si constituie un mijloc simplu de masurare a biomasei de deasupra solului.

ISF = ( Supraf. foliara /mp / ha) / 10000

In medie, ISF = 3,2 - 4,0 dar se cunosc si valori de 5 - 6

Mentinerea ISF > 3,2 - 4 timp de 60 - 80 pana la 120 de zile cu temperatura optima pentru fotosinteza poate creste considerabil productivitatea. Astfel, de exemplu:



Prod. porumb realizabila su t/ha = 17,5 t/ha in 60 zile de RFA cu 85%

din RFA interceptate

= 34 t/ha in 80 zile RFA cu 95% din

RFA interceptate

2. Receptarea radiatiei fotosintetice active (RFA) - Este cunoscut faptul ca radiatiile de lumina din spectrul vizibil cu lungimi de unda cuprinse intre 400 si 700 nm sunt absorbite in proportie de 82%, iar restul de 18% se reflecta sau strabate frunza. Experimente de aplicare a radiatiilor cu lungimi de unda mai mari de 750 nm au aratat ca acestea pot provoca efecte daunatoare atunci cand sunt absorbite de frunze, deoarece se transforma in caldura si intensifica transpiratia in mod inutil.

Intensitatea fotosintezei = 32-52-65 g/mp frunze/zi la o RFA de 50% din totalul radiatiilor solare incidente.

Productivitatea fiziologica reprezinta capacitatea de asimilare neta si se poate calcula dupa formula :

CAN = su . Fc = (g su asimilata / supraf. foliara x nr. zile) x factor corectie

SF . n

Productivitatea biologica (X) reprezinta cantitatea de produs biologic realizat la unitatea de suprafata:

X = A x B x C x D x E unde: A = nr. plante/mp

B = nr. spice/pl

C = nr. spiculete/spic

D = nr. boabe/spiculet

E = g/bob

3. Eficienta utilizarii radiatiei solare este in general de 1,25 - 1,6g / Mj RFA

De exemplu: Energia solara interceptata = 18,2 Mj/mp = 182000Mj/ha x 0,8 = 145600Mj radiatie incidenta x 0,5 = 72800Mj RFA

Energia produsa prin recolta = 1g su asimilata = 17,5kj

Su boabe = Suf 34t/ha x 0,5 IR = 17 t su boabe cu 60 zile RFA si 85% din RFA interceptate.

CELELALTE OBIECTIVE ALE AMELIORARII PLANTELOR

b) Stabilitatea productiei se apreciaza prin calcul statistic, urmarindu-se soiurile sau hibrizii in diferite localitati si calculand productivitatea medie a lor (Tabelul 3.1)

Tabelul nr. 3.1

Calculul productivitatii medii a unor hibrizi de porumb

Hibridul (X) Localitatile Productivitatea medie

(Xm)

1 2 3 4

X1 10 t 3 t 6 t 2 t 5,25

X2 8 t 6 t 7 t 4 t 6,25

Stabilitatea productiei se apreciaza ca:

Stab = Xm x (Xm - S) / S

unde: Xm = productia medie

S = abaterea standard

c) Precocitatea - scurtarea perioadei de vegetatie are o serie de avantaje privind evitarea atacului unor boli si daunatori, a secetei, a ingheturilor timpurii, precum si satisfacerea cerintelor consumatorilor cu produse pe o perioada cat mai indelungata de timp.

De asemenea precocitatea soiurilor cultivate permite folosirea terenului pentru cat mai multe culturi si optimizarea rotatiei culturilor.

Obtinerea de soiuri precoce trebuie asociata obligatoriu cu productivitatea si calitatea, stiut fiind faptul ca intre aceste trei insusiri exista o corelatie pozitiva.




Precocitatea se poate ameliora numai prin selectie individuala deoarece variabilitatea acestei insusiri este foarte mare in cadrul unei populatii.

Tabelul nr. 3.2.

Exemple de soiuri si hibrizi precoce obtinuti la ICDA Fundulea

Soiuri de grau Soiuri de orz Hibrizi de porumb

Bezostaia Intensiv

Excelsior Miraj F42

F29 Progres

Flamura 85

De la Brad

d) Calitatea - este data de continutul de substante utile, de natura compusilor chimici care intra in componenta acestora si de unele insusiri tehnologice si culinare ale produselor agricole obtinute. Substantele utile urmarite din punct de vedere al calitatii produselor agricole sunt: substantele proteice, grasimile si hidratii de carbon. Pentru fiecare specie cultivata exista criterii de stabilire a calitatii produsului final, atat in ceea ce priveste continutul de substante utile, cat si alti indici de calitate legati de tehnologiile de valorificare economica.

Tabelul nr. 3.3

Exemple de soiuri si hibrizi ameliorati pentru calitate obtinuti la ICDA Fundulea

Soiuri de grau Soiuri de orz Hibrizi de porumb Soiuri de soia

Boema Regal Millenium Safir

Turda 2000 Ileana

Panciu

Dacia

e) Obtinerea de soiuri rezistente la boli si daunatori - este destul de dificila dar puternic justificata economic deoarece rezistenta genetica se poate mentine o perioada relativ mare de timp, eliminand folosirea insecto-fungicidelor.

f) Obtinerea de soiuri rezistente la factori nefavorabili de mediu - are in vedere in special crearea de forme rezistente la ger si iernare, dar si a unor forme rezistente la seceta. Rezistenta la inghet se realizeaza printr-un mecanism celular de acumulare a zaharurilor, acestea avand actiune anticoagulanta pentru substantele proteice. Procesele fiziologice care au loc in caz de inghet sunt micsorarea cantitatii de apa libera din spatiile intercelulare, avand ca urmare deshidratarea avansata a citoplasmei si coagularea ireversibila a acesteia.

Rezistenta la seceta este o caracteristica importanta deoarece la majoritatea speciilor, agricole sau horticole, seceta aparuta in perioada de maxima acumulare a substantei uscate duce la reducerea considerabila a productiei.

Fiind conditionate polifactorial, atat rezistenta la ger cat si rezistenta la seceta sunt destul de dificil de realizat deoarece amelioratorii urmaresc in acelasi timp corelarea cu productivitatea si calitatea, care sunt de asemenea conditionate polifactorial. Procesul ameliorarii este laborios, implicand colectarea materialului initial rezistent din zone reci sau cu seceta si incrucisandu-l cu formele locale nerezistente, dar care prezinta insusiri superioare de calitate si productivitate.

Obtinerea de soiuri rezistente la cadere si scuturare - este impusa in special de necesitatea mecanizarii lucrarilor de recoltare, dar si de pierderile care pot surveni datorita efectelor negative pe care le au acesti factori asupra plantelor (stanjenirea polenizarii, intarzierea maturitatii, favorizarea atacului de boli si daunatori, deprecierea calitatii si productiei). Acest obiectiv se poate realiza prin obtinerea unor soiuri de talie mica la cereale paioase si porumb, a unor soiuri cu crestere determinata si port erect la mazare si tomate etc.

g) Pretabilitatea la recoltarea mecanizata: ameliorarea pentru uniformitatea culturii si pentru rezistenta la scuturare.

h) Conjunctura de piata: cerinta pe piata zonala a produselor agricole in functie de traditie (nu vom ameliora o specie care nu se consuma in zona respectiva), gradul de noutate al cultivarului (vom cauta sa adaptam pentru cultivare in zona produsele care sunt cerute mai mult si au fost observate prin prospectarea pietii), categoriile de cumparatori si posibilitatile acestora.



loading...



Politica de confidentialitate


Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate

Agricultura


Macelarie
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura


CERINTELE GRAULUI FATA DE CLIMA SI SOL
Tehnologia de cultivare a Orzului si implicatiile financiare Studiu de caz S.C. AGR PAJO S.R.L
ISTORICUL CULTURII GRAULUI
CONTROLUL CALITATII SEMINTELOR
TEHNOLOGIA CULTURII BURETILOR DE FAG (PLEUROTUS OSTREATUS) - Pentru capacitatea de productie la nivelul unei familii
TEHNOLOGIA PRODUCERII DE SAMANTA LA GRAU
Tehnologia de cultura a castravetilor in camp
BOLILE, DAUNATORII GRAULUI SI COMBATEREA LOR
MATERIAL BIOLOGIC SI METODE DE LUCRU - PRODUCERE SEMINTE DE GRAU
Datele introducerii porumbului in agricultura romaneasca












loading...