Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor



Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
Tumorile glandelor suprarenale


Tumorile glandelor suprarenale




Tumorile glandelor suprarenale.

Glandele suprarenale.

Exista doua glande suprarenale. Fiecare este asezata deasupra cate unui rinichi. Glandele suprarenale produc un numar de hormoni vitali esentiali pentru supravietuire.

Exista doua parti ale glandelor suprarenale. Partea interioara este cunoscuta sub numele de medulara, iar partea exterioara a glandei este numita zona corticala.

Cand o tumoare se dezvolta in glandele suprarenale, de multe ori cauzeaza producerea in cantitate mai mare a unui anumit hormon. Tipul hormonului produs in exces depinde de partea afectata de tumoare.

Unele tumori endocrine pot sa nu cauzeze producerea hormonilor in exces si nici simptome vizibile. Acestea se numesc tumori nefunctionale.

Zona corticala.

Zona corticala produce diferite tipuri de hormoni. Acestia sunt cunoscuti cu totii sub numele de steroizi. Ei echilibreaza mecanismele din corp. Diferite tipuri de steroizi sunt:

-Glucocorticoizii- echilibreaza modul in care corpul utilizeaza carbohidrati, proteine si grasimi. De asemenea regleaza nivelul glucozei din sange.




-Mineralocorticoizii controleaza echilibrul sodiului (sare) si apei din corp, care mentine constanta cantitatea de sange din inima si sistemul circulator si regleaza tensiunea arteriala.

-Hormonii sexuali- desi hormonii masculini (androgeni) si cei feminini (estrogen si progesteron) sunt in general produsi de testicule si respectiv ovare, zona corticala produce de asemenea mici cantitati de androgeni si la barbati si la femei.

Medulara.

Medulara produce hormonii adrenalina (epinefrina) si nor- adrenalina (nor-epinefrina). Acesti hormoni fac ca inima sa bata mai tare si cauzeaza transpiratia, trimiterea unei cantitati crescute de sange catre organele vitale, incetinirea digestiei si dilatarea pupilelor.

Aceste efecte sunt importante in ajutarea corpului sa reactioneze in situatii de urgenta. Adrenalina si nor-adrenalina sunt uneori numiti hormoni de lupta si zbor.

Tipuri de tumori suprarenale.

Tumorile glandei suprarenale se pot dezvolta atat in medulara cat si in zona corticala. Tumorile benigne ale zonei corticale sunt numite adenom cortical suprarenal. Tumorile maligne se numesc carcinom cortical suprarenal.

Cel mai intalnit tip de tumoare medulara este numit feocromocitom. Un numar redus de feocromocitomi apar in afara medularei glandei suprarenale si sunt numiti feocromocitomi extrasuprarenali.

De obicei este afectata doar o glanda suprarenala. De rare ori tumorile pot aparea in ambele glande suprarenale: acestea sunt cunoscute ca tumori suprarenale bilaterale.

Cauzele cancerului suprarenal.

Ca si la multe alte forme de cancer, cauzele exacte ale cancerului suprarenal sunt in general ne cunoscute. Totusi riscul dezvoltarii unei tumori suprarenale este crescut in cazul oamenilor care prezinta Neoplazie Endocrina Multipla (NEM 1si 2).

NEM 1 si NEM2 sunt circumstante foarte rare cauzate de o gena imperfecta mostenita. NEM1 este asociat cu adenomul suprarenal, iar NEM2 este asociata cu feocromocitomul (care poate fi malign). Oamenii care au rude cu NEM isi pot ruga medicul generalist sa-i trimita la o clinica oncologica pentru sfaturi si teste genetice.

Semne si simptome.

Tumorile functionale pot cauza simptome, deoarece produc anumiti hormoni in cantitati excesive. Simptomele vor depinde de hormonul in exces.

Cand o tumoare nu produce niveluri inalte de hormoni (este non-functionala), poate incepe sa cauzeze simptome dupa o perioada de timp din cauza pozitiei sau marimii sale. Presiunea exercitat[ pe organele vecine poate cauza simptome cum ar fi durerea.

Carcinomul zonei corticale suprarenale.

Aproximativ doua din 3 carcinomuri corticale suprarenale cauzeaza simptome producand niveluri inalte de hormoni dintr-o zona corticala suprarenala sau alta. Hormonul respectiv, fiind produs in exces, va cauza simptome, in cazul unor tumori producand chiar mai mult de un singur tip de steroid.

Glucocorticoid.

Acesta poate duce la castigarea in greutate, in special in zona trunchiului, in acelasi timp existand de obicei o atrofiere a muschilor membrelor, facandu-i sa para mai subtiri.

De asemenea, poate exista o acumulare de grasime la baza gatului care poate duce la o infatisare de tip cocoasa zimbrului. Mai poate exista si umflarea obrajilor si fetei ducand la o infatisare de tip fata de luna.

Unii oameni sufera de diabet bland, care poate cauza o crestere a senzatiei de sete si de a urina mai frecvent. Alte simptome includ tensiunea arteriala mai mare (hipertensiune), oase slabite (osteoporoza), depresie, cresterea anormala a parului; fire de par fine ca puful apar pe fata, brate si partea de sus a spatelui. Aceste simptome combinate sunt deseori numite sindromul Cushing.

Mineralcorticoizi.

Acesta poate duce la o crestere a tensiunii, crampe musculara, sete si urinare excesiva. Totusi, sunt multe alte cauze ale cresterii tensiunii arteriale care sunt mult mai intalnite decat cancerele corticale suprarenale.





Hormonii sexuali.

La femei acestia pot duce la dezvoltarea unor caracteristici masculine cum ar fi ingrosarea vocii si aparitia cheliei. Ciclurile menstruale pot fi dereglate de asemenea. La barbati productia in exces a hormonilor sexuali poate cauza pierderea libidoului, impotenta si uneori umflarea si dezvoltarea sanilor.

Tumorile medularei suprarenale.

Feocromocitomul este cel mai intalnit tip de tumoare medulara suprarenala. Simptomele includ:

-Atacuri de panica subite si neliniste.

-Dureri de cap.

-Paloare si imbujorare.

-Transpiratie.

-Palpitatii (batai rapide ale inimii).

-Hipertensiune (tensiune arteriala marita).

-Irascibilitate si schimbarea starii de spirit.

-Pierdere in greutate.

Cei mai multi feocromocitomi sunt benigni, dar pot fi si maligni. Daca observati oricare din simptomele de mai sus, contactati-va medicul generalist, dar tineti minte ca aceste simptome pot fi cauzate si de alte circumstante.

Diagnostic si teste.

Tumorile glandei suprarenale sunt foarte greu de diagnosticat. In general, se incepe prin a merge la medicul generalist care va va trimite la un specialist.

Specialistul va organiza oricare teste necesare si va poate oferi sfaturi de specialitate si tratament. Pot fi urmatoarele teste:

Teste de sange si urina.

Cateva probe de sange si urina sunt luate pentru a cauta nivelurile unor hormoni anume. Probe de urina pot fi colectate pe o perioada de 24 ore. Cateodata este necesar sa nu se manance peste noapte inainte de a face anumite teste de sange. Aceste teste se pot repeta pentru a monitoriza schimbarile semnificative in nivelurile hormonilor.

Radiografii si examinari.

O combinatie de radiografii si examinari vor fi luate pentru a localiza tumora si a afla daca s-a raspandit.

Ecografie abdominala.

Ultrasunetele sunt folosite pentru a constitui o imagine a abdomenului si a organelor invecinate. Acest lucru se efectueaza in departamentul de examinari a spitalului. Veti fi rugat sa nu mancati si sa nu beti numai lichide limpezi (nimic acidulat sau laptos) cu 4-6 ore inainte de examinare. Indata ce veti sta culcat confortabil pe spate, un gel este intins pe abdomenul dv. Un mic aparat, ca un microfon, este apoi frecat pe zona respectiva. Ultrasunetele sunt transformate intr-o imagine folosind un computer. Testul este complet ne dureros si dureaza aproximativ 15-20 minute.

TC (Tomografie computerizata).

O tomografie computerizata face o serie de radiografii pentru a constitui o imagine tridimensionala a interiorului corpului. Examinarea este ne dureroasa, dar dureaza aproape 30 de minute. Poate fi folosita pentru a afla unde a aparut cancerul (tumora primara) sau pentru a verifica vreo raspandire a bolii (metastaza).

Rezonanta magnetica (RMN).

Aceasta examinare foloseste magnetismul in locul razelor X pentru a forma o serie de imagini pe sectiuni transversale ale interiorului corpului. In timpul examinarii, trebuie sa stati nemiscat pe patul din interiorul cilindrului metalic. Testul poate dura o ora si este complet ne dureros. Daca nu va simtiti confortabil in spatii inchise, aparatul va poate parea claustrofobic. Aparatul este de asemenea destul de zgomotos, dar vi se vor da dopuri de urechi sau casti.

Examinare cu 123 MIBG.

Un drog numit 123 MIBG (Meta-iodobenzilguanidina) poate fi folosit pentru a arata locul in care se afla feocromocitomul. 123MIBG este iod usor radioactiv care este absorbit de celulele suprarenale. Examinarea are loc in doua zile consecutive in departamentul de medicina nucleara. In prima zi, vi se va face o injectie in brat. Apoi sunteti liber sa ramaneti in spital sau sa plecati. Va veti intoarce la departament dupa- amiaza pentru o examinare cu camera gamma, durand aproape o ora. In urmatoarea dimineata vi se vor face alte imagini aproape o ora si un sfert. In acel moment vi se va face urmatoarea injectie.



Biopsie.

O mica mostra de celule este luata din tumora pentru a fi examinata la microscop. Biopsia poate fi efectuata sub un anestezic local sau general.

Angiografie.

O angiograma este o tehnica folosita spre a evalua cursul sangelui prin vasele de sange ale glandelor suprarenale. Este facuta o injectie intr-o vena din brat, iar apoi este efectuata o examinare a glandelor suprarenale.

Tratament.

Tratamentul depinde de un numar de factori, cum ar fi tipul si marimea tumorii, si daca s-a raspandit sau nu, si prin urmare acesta va varia de la o persoana la alta.

Chirurgie.

Daca tumora se afla intr-o singura zona, ori daca raspandirea este limitata, chirurgia este de obicei prima alegere ca tratament. Daca extirparea complecta a tumorii este posibila, un alt tratament poate nu va fi necesar. Tipul de operatie depinde de marimea si pozitia exacta a cancerului. Cateodata, este necesar ca rinichiul si glanda suprarenala afectate sa fie extirpate. Daca tumora s-a raspandit si in alte parti ale corpului, chirurgia inca mai poate fi o solutie pentru a extirpa zona tumorii care produce mai multi hormoni. Aceasta operatie este de multe ori numita reducerea tumorii.

Dac[ tumora cauzeaza un blocaj, de exemplu, in intestine, chirurgia poate fi de ajutor pentru a elibera blocajul.

Tratamente ne chirurgicale.

Medicamentele pot micsora tensiunea arteriala. Acestea sunt cunoscute ca medicamente anti-hipertensive.

Steroizi.

Uneori steroizii pot fi administrati ca tablete sau ca injectie intravenoasa pentru a reduce marimea tumorii suprarenale sau pentru inlesnirea controlului simptomelor pe care le cauzeaza tumora.

Chimioterapia este utilizarea medicamentelor anti-canceroase (citostatice) pentru a distruge celulele canceroase. Chimioterapia poate fi folosita pentru a trata tumorile suprarenale care s-au raspandit. Ea are scopul de a micsora tumora si de a reduce cantitatea de hormoni produsi.

Radioterapia foloseste raze cu energie inalta pentru a distruge celulele canceroase. Uneori va fi recomandata dupa operatie. Scopul este de a distruge orice celula canceroasa ramasa. Radioterapia poate fi recomandata pentru a trata de asemenea simptomele, cum ar fi durerea.

Terapia radioizotopica.

Unele tipuri de tumori pot absorbi cantitati mari de substante chimice, de exemplu MIBG. Pentru a trata aceste tumori, substanta chimica poate fi atasata unei doze de substanta radioactiva. In timp ce tumora absoarbe substanta, absoarbe si radioactivitatea. Pentru a verifica daca tumora absoarbe sau nu cantitati mari din aceste substante, mai intai va fi facuta o examinare folosind o cantitate mica din substanta radioactiva. Pentru a face acest tratament, ar putea fi necesar sa fiti supravegheat intr-o camera singur cateva zile, pentru ca alti oameni sa nu fie expusi radioactivitatii fara sa fie nevoie.

Tratament naturist: se consuma peste zi o combinatie din urmatoarele plante medicinale: Hamei (Humulus lupulus), Paducel (Crataegus monogyra), Talpa gastei (Leonorus cardiaca). Din fiecare din plante se pune cate 1 lingurita de planta maruntita la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoara. Se vor bea la inceput 3-4 cani pe zi, pana se amelioreaza situatia simtitor, apoi se reduce la 2 cani pe i. Cu o jumatate de ora inainte de culcare se mai consuma o cana din aceste plante la care se va pune insa si o lingurita de Levantica (Lavandula angustifolia). Ceaiurile se vor asocia cu un regim alimentar bazat pe cruditati, sucuri de legume si fructe si mai ales grau incoltit care este un regenarator de ne inlocuit. Se consuma cate 100 g zilnic.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate