Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL LA COLEGIUL DE ASISTENTA DENTARA - PREVENTIE ORO-DENTARA


TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL LA COLEGIUL DE ASISTENTA DENTARA - PREVENTIE ORO-DENTARA


TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE LA COLEGIUL DE ASISTENTA DENTARA

- PREVENTIE ORO-DENTARA -

60 intrebari in total

20 intrebari selectate

1. Indicele Ouinley-Hein:

  1. se apreciaza fara colorarea placii;
  2. este deosebit de util in procedurile de apreciere a eficientei metodelor de igiena individuala;
  3. valoarea 2 - placa colorata in treimea cervicala;
  4. valoarea 3 - placa colorata pe cele doua treimi cervicale;
  5. valoarea 5 - placa ce depaseste cele doua treimi cervicale;

R: b, e



2. Intervalul de timp in care se face acumularea maxima de tartru este:

  1. 3-6 saptamani;
  2. 6-10 saptamani;
  3. 6-10 luni;
  4. 10 saptamani si 6 luni;
  5. 6 saptamani si 10 luni;

R: d

3. Foaia de mirt (gheara):

  1. este un instrument pereche;
  2. este indicat pentru detartrajul spatiilor proximale;
  3. este folosit si pentru excizia unor papile hiperplazice;
  4. actioneaza numai subgingival;
  5. actioneaza numai supragingival;

R: b, c

4. Virusul HBV este prezent la nivelul urmatoarelor grupe de risc:

  1. heterosexuali cu parteneri multipli;
  2. copii nascuti din mame HBV negative;
  3. pacienti dializati;
  4. transfuzatii cu sange verificat;
  5. persoanele ce folosesc droguri orale;

R: a, c

5. Factorii intrinseci incriminati in etiologia cancerului oral sunt:

  1. hormonali;
  2. chimici;
  3. mecanici;
  4. genetici;
  5. termici;

R: a, d

6. Utilizarea dusului bucal:

  1. reduce gradul de inflamatie gingivala;
  2. inlocuieste periajul dentar;
  3. nu este recomandat persoanelor cu parodontiul integru;
  4. creste gradul de keratinizare;
  5. reduce sau chiar anuleaza halena;

R: a, d, e

7. Dupa Dental Advisor, proprietatile ideale ale unui sigilant sunt:

  1. fluiditate;
  2. rezistenta inalta la uzura;
  3. absorbtia scazuta a apei;
  4. biocompatibilitate;
  5. calitati fizionomice satisfacatoare;

R: b, c

8. Substantele revelatoare de placa bacteriana sunt:

  1. clorhexidina;
  2. peroxizii;
  3. eritrozina;
  4. coloranti pe baza de fluoresceina;
  5. sanguinarina;

R: c, d

9. Indicele de sangerare al papilei are urmatoarele valori:

  1. valoarea 1 - nu sangereaza;
  2. valoarea 1 - hemoragie punctiforma (dupa palparea cu sonda apare un singur punct hemoragic);
  3. valoarea 3 - linie/punct (o linie hemoragica fina sau mai multe puncte sangerande apar la marginea gingiei);
  4. valoarea 4 - triunghi (zona triunghiului interdentar este mai mult sau mai putin plina de sange);
  5. valoarea 2 - linie/punct (o linie hemoragica fina sau mai multe puncte sangerande apar la marginea gingiei);

R: b, e

10. Depunerea de tartru se observa mai ales la subiectii care:

  1. nu respecta regulile de igiena orala;
  2. folosesc periuta manuala;
  3. prezinta disfunctii ale sistemelor locale de aparare ;
  4. nu folosesc in masticatie o hemiarcada;
  5. prezinta tulburari ale cantitatii si calitatii salivei;

R: a, c, d, e

11. Chimioterapia determina aparitia:

  1. infectiilor virale, cea mai des intalnita fiind cea cu herpes simplu;
  2. hemoragiilor;
  3. mucositelor;
  4. xerostomiei;
  5. toate raspunsurile sunt corecte;

R: e

12. Placa bacteriana prezinta urmatoarele caracteristici:

  1. se mai numeste si materie alba ;
  2. se poate indeparta prin actiunea mecanica a spray-ului de apa;
  3. prezinta maximum de acumulare la 10 de zile;
  4. se poate detecta numai prin colorare ( cu ajutorul substantelor revelatoare de placa);
  5. se acumuleaza pe dinti dar si pe alte suprafete dure din cavitatea bucala( coroane, obturatii, implante etc.);

R: e

13. Clorhexidina are ca efecte nedorite:

  1. infectii virale;
  2. coloratii reversibile ale limbii, dintilor sau ale anumitor obturatii coronare;
  3. senzatii de arsura;
  4. descuamari superficiale ale mucoasei bucale;
  5. eroziuni ale dintilor;

R: a, b, c, d

14. Activitatea antibacteriana a salivei se realizeaza prin intermediul:

  1. lactoferinei;
  2. bicarbonatilor;
  3. fosfatilor;
  4. lizozimului;
  5. hormonului parotidian;

R: a, d, e

15. Referitor la mecanismele prin care se face mineralizarea placii exista urmatoarele teorii :

  1. teoria interactiunii elementelor;
  2. teoria fizico-chimica;
  3. teoria enzimatica;
  4. teoria bacteriana;
  5. nici un raspuns nu este corect;

R: b, c, d

16. Indicele de tartru are urmatoarele grade:

  1. valoarea 1 - tartru in treimea cervicala, supragingival si subgingival;
  2. valoarea 2 - tartru in cele doua treimi cervicale, supragingival;
  3. valoarea 0 - nu prezinta tartru;
  4. valoarea 3 - tartru pe toata suprafata + depozite mari subgingival;
  5. valoarea 2 - tartru in treimea cervicala si subgingival;

R: c, d

17. Principiile care trebuie respectate in timpul detartrajului sunt :

a. se incepe intotdeauna cu arcada inferioara;

b. imobilizarea dintilor;

c. punctul de sprijin;

d. pozitia medicului;

e. pozitia pacientului;

R: b, c, d, e

18. Dintii desemnati reprezentativi de catre Ramfjord sunt :

R: a

19. Protocolul pentru asepsia in cabinetul de medicina dentara poate fi:

  1. deschiderea sistemului de apa si mentinerea lui deschisa 3-5 minute dupa fiecare pacient;
  2. turnarea unei solutii dezinfectante in sistemul de evacuare al aparatului in fiecare dimineata;
  3. la sfarsitul activitatii se dezinfecteaza sertarele, dulapurile, podeaua si toate celelalte elemente ce nu pot fi sterilizate;
  4. aerisirea cabinetului din ora in ora;
  5. la sfarsitul activitatii se va deschide sistemul de apa de la Unit timp de 3 minute;

R: e

20. Care din urmatoarele metode de periaj se realizeaza cu arcadele dentare in contact:

a.       metoda Fones;

b.      metoda Charter;

c.       metoda Bass;

d.      metoda Smith-Bell;

e.       metoda Stillman;

R: a

21. Metoda Bass:

  1. urmareste indepartarea placii bacteriene din regiunea santului gingival si de pe suprafata gingiei;
  2. se recomanda pacientilor fara modificari parodontale;
  3. se realizeaza cu arcadele dentare in contact;
  4. suprafetele ocluzale sunt curatate conferindu-i-se periei o miscare circulara;
  5. foloseste o perie din material sintetic, moale, cu capatul terminal al smocurilor rotunjit;

R: a, b, e

22. Clorhexidina:

  1. face parte din grupa antibioticelor;
  2. are efect antibacterian fata de germenii parodontopatogeni;
  3. are actiune antifungica asupra Candidei albicans;
  4. este o substanta revelatoare de placa bacteriana;
  5. se gaseste in compozitia majoritatii pastelor de dinti de pe piata;

R: b, c

23. Xerostomia se caracterizeaza prin:

  1. tulburarile apar la 7-10 zile dupa terminarea tratamentului;
  2. nu creeaza probleme pacientului;
  3. este o afectiune a glandelor salivare;
  4. apare in cazul efectuarii radioterapiei;
  5. nu apare in cazul efectuarii chimioterapiei;

R: c, d

24. Matasea dentara:

  1. nu inlocuieste periajul dentar;
  2. nu se indica in cavitati bucale indemne;
  3. se indica in cazurile in care papila ocupa tot spatiul de sub punctul de contact;
  4. firele cele mai eficiente sunt cele impregnate cu fluor;
  5. firele cele mai eficiente sunt cele impregnate cu ceara;

R: a, c

25. Dintre mijloacele ajutatoare indepartarii placii bacteriene:

  1. stimulatorul gingival este indicat in cavitati bucale indemne;
  2. apa de gura are ca si actiune principala cea de calmare;
  3. periutele interdentare sunt recomandate unde spatiile interdentare sunt larg deschise;
  4. dusul bucal proiecteaza jetul de apa pana la 6 mm subgingival;
  5. scobitorile din lemn au forma rotunda pe sectiune;

R: c, d

26. Metoda Fones:

  1. este cea mai greu de insusit de catre pacienti;
  2. nu este indicata copiilor;
  3. peria de dinti se angajeaza in unghi oblic pe axul longitudinal al dintilor;
  4. include curatirea simultana a dintilor maxilari si mandibulari care sunt in ocluzie;
  5. periei i se imprima o miscare de rotatie sau eliptica;

R: d, e

27. Indicele de inflamatie gingivala are urmatoarele valori:

  1. valoarea 1 - gingie inflamata si hemoragie la sondaj;
  2. valoarea 0 - gingie inflamata si absenta hemoragiei la sondaj;
  3. valoarea 3 - ulceratii gingivale si hemoragie spontana;
  4. valoarea 1 - ulceratii gingivale si hemoragie spontana;
  5. valoarea 2 - gingie inflamata si hemoragie la sondaj;

R: c, e

28. Indicele PI (Periodontal Index):

  1. 1 - gingivita circulara;
  2. 6 - mobilitate cu pierderea functiei;
  3. 6 - punga;
  4. 2 - gingivita partiala;
  5. masoara adancimea pungii cu sonda si descrie severitatea bolii;

R: c, e

29. Placa bacteriana:

  1. luand in considerare relatia cu marginea gingivala se diferentiaza in doua categorii: supragingivala si subgingivala;
  2. luand in considerare relatia cu marginea gingivala se diferentiaza in doua categorii: coronara si marginala;
  3. este alcatuita din microorganisme in proportie de 40%;
  4. poate fi detectata clinic numai prin colorare;
  5. rata de formare cat si localizarea ei variaza de la individ la individ;

R: a, e

30. Cercetarile privind formarea si biochimia placii bacteriene au demonstrat:

  1. primul strat se numeste materia alba;
  2. primul strat se numeste pelicula;
  3. pelicula se formeaza inaintea colonizarii cu microorganisme;
  4. spirochetele colonizeaza cu predilectie suprafetele dintilor;
  5. lactobacillus colonizeaza cu predilectie suprafata dorsala a limbii;

R: b, c

31. Placa bacteriana are in compozitie:

  1. 50% microorganisme;
  2. 100-200 specii bacteriene;
  3. matricea intercelulara;
  4. bacterii gram negative ce formeaza exotoxine;
  5. celule epiteliale;

R: c, e

32. Tartrul actioneaza asupra parodontiului prin urmatoarele modalitati :

  1. prin actiune mecanica provocand    ulceratii ;
  2. prin iritarea marginii gingivale determinand retractia acesteia ;
  3. protejarea parodontiului de actiunea factorilor fizici si chimici din cavitatea bucala;
  4. iritarea peretelui gingival al pungilor parodontale de catre tartrul supragingival;
  5. prin actiunea placii bacteriene ce acopera tartrul ;

R: a, b. e

33. Tartrul dentar este denumit astfel :

  1. litiaza peridentara ;
  2. calculoza dentara ;
  3. pelicula;
  4. materia alba;
  5. odontolitiaza;

R: a, b, e

34. Dupa Chaput, tartrul se compune din:

  1. substante organice 8% ;
  2. substante organice 75% ;
  3. apa 15% ;
  4. substante organice 15% ;
  5. substante anorganice 75% ;

R: d, e

35. Radioterapia poate provoca:

  1. xerostomie;
  2. osteoradionecroza;
  3. carii stagnante;
  4. tulburari de gust;
  5. toate raspunsurile sunt corecte;

R: a, b, d

36. Secera simpla :

  1. este un instrument pereche;
  2. prezinta pe sectiune 5 unghiuri;
  3. poate fi folosita numai pe arcada superioara;
  4. actioneaza numai supragingival ;
  5. actioneaza prin tractiune si presiune;

R: e

37. Detartrajul cu ultrasunete este contraindicat:

  1. la pacientii diabetici;
  2. la pacientii cu stimulatoare cardiace;
  3. la pacienti cu boala parodontala;
  4. la nivelul plagilor chirurgicale, cand se realizeaza finisarea suprafetelor cementare descoperite;
  5. la gravide;

R: b, d

38. Indicele de placa elaborat de Silness si L e:

  1. valoarea 3 - placa ce se poate pune in evidenta cu sonda;
  2. se determina prin colorarea placii;
  3. se determina pe suprafetele linguale pentru dintii arcadei inferioare ;
  4. valoarea 1 - placa ce se poate pune in evidenta cu sonda;
  5. se determina pe cele patru suprafete ale fiecarui dinte;

R: d, e

39. Complicatiile detartrajului sunt:

  1. luxatia dintilor chiar daca parodontiul este integru ;
  2. leziuni ale partilor moi;
  3. dislocarea unor obturatii coronare din zona de colet ;
  4. aparitia unei sensibilitati crescute la nivelul coletului;
  5. expulzia de pe arcada a dintilor cu mobilitate crescuta ;

R: b, c, d, e

40. Periajul dentar profesional :

  1. nu se realizeaza la nivelul dintilor ce vor fi restaurati prin tehnici adezive ;
  2. foloseste paste abrazive cu granulatii diferite ;
  3. se indica inainte de aplicarea produselor de fluorizare locala ;
  4. indeparteaza pigmentatiile dentare extrinseci;
  5. nu este indicat la copii;

R: b, c,d.

41. Dispozitivele cu ultrasunete pot fi folosite la:

  1. usurarea tratamentului mecanic endodontic;
  2. indepartarea tartrului la copii;
  3. chiuretarea pungilor parodontale;
  4. expulzia dintilor mobili;
  5. decimentarea dispozitivelor intraradiculare;

R: a, c, e

42. Dupa Bratu D. si colaboratorii, calitatile unui material de sigilare sunt:

  1. priza lenta in conditiile cavitatii bucale;
  2. aderenta la suprafetele negravate acid;
  3. fluiditate;
  4. biocompatibilitate;
  5. sa nu perturbe ocluzia;

R: c, d, e

43. Care din urmatoarele metode sunt recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru prevenirea cariei dentare:

  1. sigilarea santurilor si fosetelor;
  2. obturatiile cu amalgam de argint;
  3. igiena alimentatiei;
  4. igiena buco-dentara;
  5. fluorizarea generala si locala;

R: a ,c, d, e

44. Cauzele cresterii interesului medicilor dentisti pentru sigilare in ultimii ani sunt:

  1. cursurile de instruire asupra sigilarii;
  2. acordul oficial, legal al sigurantei si eficientei sigilantilor din partea Institutului national al sanatatii;
  3. combinarea activitatii de stimulare profesionala cu publicitatea facuta sigilantilor;
  4. includerea sigilantilor in sistemul de asigurari sociale a asistentei medicale stomatologice;
  5. congresele in legatura cu prevenirea cancerului oral;

R: a, b, c, d

45. Indicatiile sigilarilor santurilor si fosetelor sunt:

  1. sonda agata si sunt semne evidente de carie ocluzala;
  2. dintii sunt erupti suficient pentru a se obtine o suprafata uscata;
  3. santuri largi, in forma de V, cu diametrul mare si putin adanci;
  4. santuri si fosete adanci in forma de I , amfora, picatura;
  5. santuri si fosete adanci cu proasta coalescenta;

R: b, d, e

46. Timpii operatori ai sigilarii sunt:

  1. verificarea sigilarii;
  2. izolarea (obligatoriu cu diga );
  3. controale periodice (din doi in doi ani );
  4. pregatirea suprafetelor de smalt;
  5. curatirea suprafetei dentare;

R: a, d, e

47. In cazul virusului hepatitei B:

  1. doza infectanta este foarte redusa, fapt ce-i creste riscul de contaminare;
  2. perioada de incubatie este de 3 zile;
  3. poate fi usor distrus prin fierbere la 100˚ C, timp de 10 minute;
  4. calea de transmitere a infectiei este cea hematologica;
  5. nu poate fi transmis pe calea aerosolilor;   

R: a, d

48. In cazul infectiei cu HIV :

  1. transmiterea bolii ramane posibila pana la vindecarea bolnavului;
  2. transmiterea se face prin contactul direct cu sange;
  3. prezenta virusului in saliva e constanta si in concentratii crescute;
  4. transmiterea se poate realiza la copilul nou-nascut prin laptele matern;
  5. nu exista un tratament eficient;

R: b, d, e

49. Indicele PI (Periodontal Index):

  1. 1 - gingivita circulara;
  2. 6 - mobilitate cu pierderea functiei;
  3. 6 - punga;
  4. 2 - gingivita partiala;
  5. masoara adancimea pungii cu sonda si descrie severitatea bolii;

R: c, e

50. "Sistemul natural de aparare locala" este reprezentat la nivelul cavitatii bucale de:

  1. fluidul gingival;
  2. saliva;
  3. smaltul;
  4. pulpa dentara;
  5. mucoasa bucala;

R: a, b, e

51. Barierele fizice ce asigura protectia dentistului in timpul tratamentului sunt:

  1. manusile de cauciuc;
  2. vaccinarea;
  3. spalarea mainilor;
  4. mastile de protectie;
  5. ochelarii de protectie;

R: a, d, e

52. Cauzele ce pot conduce la aparitia si dezvoltarea cancerelor orale sunt:

  1. vecinatatea cu structuri ce pot prezenta la randul lor leziuni maligne;
  2. prezenta structurilor dentare integre;
  3. flora microbiana foarte bogata si dinamica;
  4. varietatea structurala si functionala de la acest nivel;
  5. cavitatea orala este o cavitate deschisa, in contact direct cu elemente ce pot actiona agresiv;

R: a, c, d, e

53. Alcoolul actioneaza asupra structurilor bucale astfel:

  1. produce leziuni locale datorita actiunii solvante;
  2. produce iritatia chimica si termica asupra mucoaselor;
  3. deprima functiile imunologice celulare;
  4. actiunea carcinogena se datoreaza nitrozornitinei;
  5. actioneaza in asociere cu alti factori cancerigeni;

R: a, c, e

54. In etiologia cancerului oral sunt incriminati urmatorii factori:

  1. agentii chimici;
  2. parodontitele apicale acute;
  3. agentii virali;
  4. pulpitele;
  5. tutunul;

R: a. c. e

55. Aspectele normale, particulare, de la nivelul mucoaselor orale sunt:

  1. linia alba;
  2. leucoplazia;
  3. candidoza orala;
  4. leucoedemul;
  5. eritroplazia;

R: a, d

56. Leziunile cu potential malign de la nivelul cavitatii bucale sunt:

  1. pigmentarea melanica;
  2. leucoplazia;
  3. eritroplazia;
  4. leucoedemul;
  5. interliniul articular sau linia alba;

R: b, c

57. Functiile indeplinite de saliva la nivelul cavitatii orale sunt:

  1. functia tampon;
  2. functia de demineralizare;
  3. formarea materiei albe;
  4. functia de spalare;
  5. functia emunctoriala;

R: a, d, e

58. Caracteristicile peliculei dobandite sunt:

  1. se regenereaza spontan in cateva ore;
  2. este acidorezistenta;
  3. este independenta de cantitatea de saliva;
  4. protejeaza zona coletului dentar;
  5. este crescuta in cazul consumului de bauturi sau alimente acide;

R: b, d

59. In mod normal valoarea pH-ului salivar poate varia intre:

R: a

60. Cauzele aparitiei senzatiei de "gura uscata" sunt:

  1. efecte secundare la tratamente medicamentoase din diverse afectiuni
  2. simptom de inceput al unor tulburari sistemice grave;
  3. obezitatea;
  4. endocrinopatii;
  5. stresul prelungit;

R: a, b, d, e

61. Dintre directivele generale utile pentru pregatirea pacientului copil fac parte urmatoarele:

  1. a se folosi un limbaj infantil;
  2. copilul sa nu astepte in sala;
  3. parintii copiilor trecuti de 5 ani sa astepte in sala;
  4. sa i se explice si sa i se arate tot ce se face;
  5. sa nu fie mintit;

R: b, d, e

62. Metoda Charter:

  1. se recomanda copiilor si pacientilor cu dexteritate limitata;
  2. se recomanda acolo unde exista retractii gingivale si spatii interdentare libere;
  3. este greu de insusit;
  4. se realizeaza cu arcadele dentare in contact;
  5. mareste gradul de keratinizare al epiteliului gingival;

R: b, c, e

63. Mucosita :

  1. apare in cursul radioterapiei;
  2. in forme grave se manifesta prin eritem;
  3. in forme usoare se manifesta prin leucoplazie;
  4. este o inflamatie a mucoasei bucale;
  5. pentru prevenirea ei pacientul va fi instruit sa consume alimente fierbinti si picante;

R: a, c, d





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate