Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» SECURITATEA LOCULUI DE INTERVENTIE SI A PERSONALULUI DE PRIM-AJUTOR


SECURITATEA LOCULUI DE INTERVENTIE SI A PERSONALULUI DE PRIM-AJUTOR


SECURITATEA LOCULUI DE INTERVENTIE SI A PERSONALULUI DE PRIM-AJUTOR

Securitatea zonei este un element foarte important pentru membrii echipajului de prim ajutor, securitatea presupune securitatea personala precum si a tuturor celor prezenti la locul incidentului. Un salvator ranit sau mort nu-i mai poate ajuta pe cei in nevoie si devine la randul lui unul care are nevoie de ajutor, sporind gradul de dificultate al actiunii.

Acordarea atentiei cuvenite elementelor de securitate pot preveni raniri inutile, leziuni sau chiar moartea. Securitatea incepe de cand echipajul este trimis la o interventie, salvatorii folosesc informatiile furnizate de dispecerat pentru a anticipa pericolele la care se pot expune si pentru a pregati strategia de abordare:



A) Deplasarea la locul interventiei

Accidentele rutiere sunt o cauza majora de deces sau invaliditate pentru pompieri sau cei din fortele de ordine. In timpul deplasarii la interventie se vor respecta recomandarile privind siguranta deplasarii: salvatorii isi vor fixa centura de siguranta, isi planifica traseul si se vor deplaseaza rapid, dar in siguranta la locul interventiei.

B) Parcarea autovehiculului

Parcarea autovehiculului se face in asa fel incat sa se protejeze zona de lucru, de pericolele din trafic. Se are in vedere ca luminile de avarie, girofarele sa fie aprinse. Daca autovehiculul nu trebuie sa protejeze zona de actiune se parcheaza in afara zonei de trafic, se asigura loc si altor mijloace auto, ambulante, pentru a se pozitiona in apropierea pacientului, insa mai intai de toate, se verifica daca s-a protejat zona impotriva altor accidente.

C) Evaluarea locului de interventie

Ajungand la locul interventiei salvatorii cerceteaza zona cu atentie pentru a descoperi pericolele existente. Se va lua in considerare toate pericolele, functie de tipul urgentei.

De exemplu salvatorii se asigura ca nu exista fire electrice cazute la pamant la locul unui accident rutier inaintea cautarii si inlaturarii resturilor de geam spart.

D) Traficul

Traficul poate fi o problema, uneori (de exemplu pe o autostrada aglomerata) primul lucru de facut poate consta in a controla si regla traficul, pentru a impiedica alte accidente.

E) Crima sau violenta

Daca din informatiile de la dispecerat reiese ca ar putea fi vorba de crima sau violenta, salvatorii se vor apropia cu precautie. Daca salvatorii au orice fel de indoieli referitor la locul actiunii vor solicita ajutorul fortelor de ordine.

Daca zona implica o crima salvatorii vor retine mental toate amanuntele si vor avea grija sa    mentina evidentele, nemiscand nici un lucru de la locul lui cu exceptia situatiei cand acest lucru e necesar pentru ingrijirea pacientului.

F) Multimea

Aceasta poate avea diferite dimensiuni si diverse personalitati, multimea binevoitoare a vecinilor sau cunostintelor nu interfera de obicei prea mult cu indatoririle servicilor de urgenta profesioniste. Multimea ostila insa poate necesita prezenta fortelor de ordine inainte de a putea acorda ajutor victimei.

Salvatorii vor evalua temperamentul multimii inainte de a se ajunge intr- o situatie fara iesire, vor solicita ajutorul fortelor de ordine inainte ca multimea sa devina de necontrolat.

Din considerente de securitate este uneori mai bine ca salvatorii sa astepte putin pana la sosirea politiei inainte ca acestia sa se apropie de victima.

G) Curentul electric

Acesta poate fi prezent in multe din situatiile de urgenta:

-Pacientii aflati in interiorul cladirilor pot fi in contact cu o mare varietate de surse de curent (improvizatie electrica, o linie de inalta tensiune intr-o hala industriala);

-Pacientii aflati in afara se pot afla si ei in contact cu surse de inalta tensiune cazute la pamant in urma unui accident rutier sau a unei furtuni.

Salvatorii vor evalua locul incidentului si vor identifica eventuale avertizari asupra unor posibile probleme electrice.

Nu se vor apropia de zona periculoasa si ii va mentine si pe ceilalti in afara zonei.

Curentul electric este invizibil, salvatorii se vor asigura ca alimentarea cu curent a fost intrerupta de o persoana competenta.

H) Focul

Acesta reprezinta un pericol ce poate avea consecinte fatale asupra serviciilor profesioniste pentru situatii de urgenta sau a pacientului.

Patrunderea intr-o cladire in flacari fara dispozitive adecvate de stingere a focului si fara aparat de respirat este strict interzisa.

Vehiculele implicate intr-un accident reprezinta de asemenea un risc crescut pentru incendiu.

Se vor pastra la distanta orice alte surse de foc (ex. tigari).

Se va evalua cu grija pericolul incendiului inainte de a intra in actiune.

I) Materiale periculoase

Cunoscute si ca "haz mats" (in engleza hazardous materials) se pot intalni practic peste tot. Unele accidente ale mijloacelor de transport pot implica si astfel de materiale. La fel se pot intalni si in locuinte, birouri, ateliere de productie, etc.

Legislatia in vigoare impune autovehiculelor ce transporta astfel de materiale sa aiba marcaje adecvate. Daca se constata prezenta a astfel de materiale la locul accidentului salvatorii vor oprii la distanta de locul accidentului si vor cauta placuta de identificare. Placuta indica apartenenta la o anumita clasa de substante.

Prezenta unui miros particular sau a fumului poate fi primul indicator despre prezenta unei astfel de substante in interiorul unei cladiri.

Salvatorii vor ramane la distanta pentru a nu deveni ei victime ale acestor materiale.

J) Obiectele instabile

Pot fi autovehicule, copaci, acoperisuri, cladiri, bucati de materiale, etc.

Dupa accident un autovehicul se poate afla intr-o pozitie instabila. S-ar putea sa fie necesara stabilizarea lui inainte de a incepe descarcerarea pacientului. Este interzis intrarea salvatorilor in sau sub un vehicul instabil.

Incendiile si exploziile pot face cladirile instabile, salvatorii vor evalua acest factor inainte de a patrunde in cladiri.

M) Obiectele ascutite

Acestea pot    fi frecvent prezente la locul accidentului (resturi de geam, acele folosite de un dependent de droguri), vor fi acoperite cu diverse materiale.

N) Animalele

Animalele, fie ca sunt de casa, din ferme sau sunt salbatice pot fi intalnite intr-o mare varietate de cazuri. Cele de casa pot sa aiba un comportament anormal in situatia unei urgente a stapanului. Inainte de intrarea salvatorilor intr-o locuinta unde pot intalni asa ceva se vor asigura ca ele au fost izolate. Oamenii calatoresc cu animalele lor si uneori si ele pot fi implicate sau chiar cauzeaza accidentul . Animalele salbatice pot prezenta un pericol, salvatorii vor avea in vedere locurile unde s-ar putea afla. Pericolul poate fi reprezentat si de muscaturi sau zgarieturi. Evaluarea atenta a zonei de lucru poate preveni evenimente neplacute.

O) Conditiile de mediu

Vremea este un element ce nu poate fi schimbat sau controlat. De aceea se va lua in calcul efectul pe care il poate avea asupra interventiei, salvatorii vor fi imbracati adecvat conditiilor de mediu.

Pacientii vor fi protejati de umezeala si termic.

Intunericul impiedica salvatorii sa vada toate riscurile la care se expun. Pentru a prevenii acest periol, salvatorii vor folosi luminile de urgenta, reflectoarele sau    lanternele la nevoie.

Masuri de protectie universale

-Salvatorii vor purta intotdeauna manusi atunci cand vin in contact cu pacientii si le vor schimba la nevoie;

-Se spala pe maini dupa ce si-au scos manusile;

-Vor utiliza intotdeauna dispozitive de protectie oculara sau faciala;

-Se spala mainile si zonele expuse daca au fost contaminate cu sange sau alte secretii;

-Se schimba hainele contaminate si se spala zona de dedesubtul lor;

Bolile infectioase si izolarea individuala.

Cel mai direct contact fizic pentru persoana care acorda primul ajutor este prin metoda gura la gura. Toti pacientii cu care veniti in contact sunt potential infectati cu virusul HIV, virusul hepatitei B (HBV), sau alti germeni patogeni cu transmitere sanguina sau nu.

Astfel, se impune ca tot personalul implicat in asistenta medicala sa foloseasca echipament de protectie pentru a preveni expunerea la sange sau secretii/ fluide de origine umana.

HIV- este transmis prin contact direct cu sangele infectat, sperma sau secretii vaginale.

Nu exista nici un argument stiintific cum ca virusul s-ar transmite prin transpiratie, saliva, lacrimi, sputa, urina, fecale, varsatura, secretii nazale, doar in cazul in care respectivele secretii contin sange.

Hepatita B- se raspandeste de asemenea prin contact direct cu sange infectat. Membrii echipajului de prim ajutor trebuie sa foloseasca masuri de protectie universale pentru a reduce sansa infectarii.

Tuberculoza- devine si ea o problema si prezenta tulpinilor rezistente la medicatie face aceasta afectiune foarte periculoasa. Tuberculoza este transmisa prin aer ori de cate ori o persoana infectata tuseste sau stranuta. Membrii echipajului de prim ajutor trebuie sa aiba    o testare pentru TBC in fiecare an.

Imunizarile- anumite vaccinari sunt recomandate celor care lucreaza in sistemul medical de urgenta. Acestea includ profilaxia antitetanica si vaccinul impotriva hepatitei B.

Securitatea personala

-Echipamentul adecvat poate preveni accidentarile;

-Hainele in culori luminoase fac mai vizibili personalul de interventie ziua, iar cele cu benzi reflectorizante sunt mai vizibile noaptea;

-Manusile de protectie, ochelarii si masca previn propagarea infectiilor;

-O casca de protectie este necesara cand salvatorii lucreaza intr-o zona industriala sau la accidentele rutiere;

-Unele situatii cer echipament de protectie suplimentar (fum, substante chimice, );

Concluzii

Securitatea presupune securitatea personala precum si a tuturor celor prezenti la locul incidentului.

Un salvator ranit sau mort nu-i mai poate ajuta pe cei in nevoie si devine la randul lui unul care are nevoie de ajutor, sporind gradul de dificultate al actiunii. In timpul deplasarii la interventie se vor respecta recomandarile privind siguranta deplasarii, la locul interventiei salvatorii cerceteaza zona cu atentie pentru a descoperi pericolele existente.

Din considerente de securitate este uneori mai bine ca salvatorii sa astepte putin pana la sosirea politiei inainte ca acestia sa se apropie de victima.

Daca se constata prezenta materialelor periculoase la locul accidentului salvatorii vor oprii la distanta de locul accidentului si vor cauta placuta de identificare.

Este interzis intrarea salvatorilor in sau sub un vehicul instabil.

Intunericul impiedica salvatorii sa vada toate riscurile la care se expun, pentru a prevenii acest periol, salvatorii vor folosi luminile de urgenta, reflectoarele sau    lanternele la nevoie.

Salvatorii vor purta intotdeauna manusi atunci cand vin in contact cu pacientii si le vor schimba la nevoie, vor utiliza intotdeauna dispozitive de protectie oculara sau faciala

Cel mai direct contact fizic pentru persoana care acorda primul ajutor este prin metoda gura la gura.

Concluzii finale

Puterea lantului supravietuirii este influentata direct de cea mai slaba veriga, o defibrilare efectuata imediat la apritia fibrilatiei ventriculare are sansa de reusita de peste 85%, insa o defibrilare efectuata    la 5-8 minute de la aparitia fibrilatie ventriculare are sansa de reusita variabila fara sa depaseasca 50% si care de obicei necesita multiple defibrilari cu energie mare.

Fracturile deschise sunt mai grave, ele fiind insotite de hemoragii (uneori foarte importante) si putand fi complicate cu infectii. Deformarea regiunii traumatizate este un semn de fractura, dar si hematomul si luxatia pot deforma zona afectata.

Pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici longitudinal si nici lateral imobilizarea trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura. Reducerea brutala a volumului de sange circulant poate duce la moarte rapida prin prabusirea circulatiei sau colaps. In cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada in spate spre faringele posterior blocand astfel caile aeriene superioare.

In caul arsurilor provocate de flacara, important in aceste situatii este oprirea cat mai rapida a arderii cu jet de apa.

In cazul arsurilor electrice se cauta poarta de intrare si poarta de iesire a curentului electric. Acest lucru este important pentru ca ne furnizeaza informatii privind traseul urmat de curent prin organism. Distrugerea tisulara este maxima la punctul de intrare. Reincalzirea hipotermicilor se face lent, 10C / ora. Din acest motiv resuscitarea acestor pacienti este de durata mai lunga, pana la atingerea temperaturii normale a corpului. Defibrilarea nu poate fi folosita decat dupa ce temperatura corpului este peste 300 C. Este interzisa defibrilarea in ploaie sau in mediu umed.

Pipa Guedel nu va fi folosita la pacienttii constienti. Daca pipa nu a fost corect introdusa, poate agrava obstructia si ventilatia devine dificila. In aceasta situatie pipa va fi scoasa si reintrodusa corect.

Folosirea batiste faciale si a masti de ventilatie, reduce riscul contaminarii salvatorului cu secretiile victimei.

Targa vacuum fiind de fapt o saltea din care se extrage aerul, ea poate fi modelata dupa forma corpului victimei, acest lucru asigura o imobilizare suplimentara a coloanei cervicale.

Atelele vacuum sunt singurele recomandate pentru imobizarea fracturilor deschise. Un salvator ranit sau mort nu-i mai poate ajuta pe cei in nevoie si devine la randul lui unul care are nevoie de ajutor, sporind gradul de dificultate al actiunii;

Salvatorii folosesc informatiile furnizate de dispecerat pentru a anticipa pericolele la care se pot expune si pentru a pregati strategia de abordare.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate