Infectiile acute ale cailor aeriene superioare

FMAM AN II

PEDIATRIE C8

INFECTIILE ACUTE ALE CAILOR AERIENE SUPERIOARE

Definitie afectiuni inflamatorii acute de etiologie infectioasa ale mucoasei cailor aeriene superioare si ale structurilor anexe acestora (tesut limfatic, cavitatile sinusale ale fetei, urechea medie).

Epidemiologie

v     Cea mai frecventa afectiune acuta la copil

v     Adult: 2-4 episoade in medie/an; copil: 4-8 episoade/an

v     Cea mai frecventa cauza de adresabilitate la medic

v     Cea mai frecventa cauza de consum pentru medicatia simptomatica (OTC)

v     Cea mai frecventa cauza a absentelor la scoala la copilul mare.

Etiologie : A. Factori determinanti

Cauze infectioase -

Cauze neinfectioase -

poluanti atmosferici (micropulberi, oxizi de azot, oxizi ai sulfului, fum)

alergia respiratorie (inflamatie alergica).

B. Factori favorizanti:

varsta mica

malnutritia

poluarea

aglomeratia (in locuinta, in colectivitatile de copii)

factori climatici

factori socio-economici si de asistenta medicala

defectele mecanismelor de aparare antiinfectioasa (infectii respiratorii frecvente, recidivante, cu evolutie grava si complicatii, evolutie prelungita/cronica a acestor infectii).

Mecanismele naturale de aparare antiinfectioasa: v     Integritatea epiteliului respirator v     Secretia de mucus v     Aparatul muco-ciliar v     Mecanismele reflexe (tuse, stranut) v     Factori naturali non-imuni (lizozimul) v     Mecanismele imune Ig A locale Tesutul limfatic asociat mucoaselor (MALT)- produce anticorpi locali din clasa Ig A Imunitatea celulara (limfocitele T citotoxice, celulele NK) Imunoglobulinele serice v     Macrofagele locale atrase din circulatie (neutrofile, mononucleare) Lantul epidemiologic: Sursa de infectie:    Calea de transmitere: Organismul * copilul/adultul - aerogena: inhalarea de receptiv: (vezi - bolnav    microparticule expulzate situatiile favori- - purtator prin tuse, stranut zante, de re- - prin maini/obiecte    ceptivitate contaminate crescuta)**

Surs

** - colonizarea cailor aeriene (aderarea la receptorii specifici ai celulelor epiteliale)

efect citopatogenic (necroza celulelor epiteliale)

inflamatia locala

patrundere in profunzime (sistemica) pe cale sanguina sau limfatica

extinderea in caile aeriene inferioare/plaman → complicatii.

Histopatologie:

hiperemie si edem al mucoasei respiratorii

hipersecretie de mucus

infiltratia epiteliului si submucoasei respiratorii cu limfocite si neutrofile, mononucleare

prezenta de neutrofile intacte/degradate in secretiile respiratorii

necroza celulelor epiteliului respirator.

Clinica:

a) Infectiile acute nediferentiate ale CAS (rinofaringite acute, "raceala comuna")

Majoritar produse de agentii virali. Debutul in general progresiv.

Copil mare:

stare subfebrila, afebrilitate (rareori febra)

obstructie nazala, stranut, secretii nazale initial seroase, apoi vascoase, purulente)

eroziuni dureroase la nivelul narinelor

durere retronazala sau la deglutitie (odinofagie)

tuse spastica, neproductiva

adenopatii subangulomandibulare / laterocervicale dureroase

rareori alterarea starii generale(astenie, fatigabilitate, anorexie, dureri musculare si articulare, cefalee, curbatura).

Sugar, copil mic:

febra, uneori hipertermie, uneori convulsii febrile

agitatie / somnolenta

anorexie marcata (dificultati la supt, la alimentatie)

obstructie nazala, coriza, stranut

tuse (in special nocturna, "de decubit", neproductiva)

varsaturi / diaree → deshidratare acuta

adenopatii laterocervicale.

b) Anginele acute (faringoamigdalite acute) = afectiuni acute inflamatorii de etiologie infectioasa localizate la nivelul mucoasei faringiene si al straturilor limfatice faringiene (amigdalele palatine).

Examenul faringelui

• hiperemie
• secretii sero-mucoase
• hiperplazia foliculilor limfatici (angina catarala).

b1) Angina streptococica

produsa de streptococii β-hemolitici de grup A)

afecteaza predominant copilul mai mare de 3 ani (varsta de electie 5-8 ani)

debut brusc, cu febra inalta

durere marcata la deglutitie, cefalee marcata, varsaturi, anorexie, dureri abdominale, curbatura.

Examenul faringelui : angina eritemato-pultacee

tumefactie si hiperemie intensa a mucoasei orofaringiene si a amigdalelor

exsudat alb-cremos la nivelul foliculilor si criptelor amigdaliene

edem si hiperemie marcata a palatului moale

limba cu depozite saburale, halena fetida

adenopatie subangulomandibulara dureroasa

+/- semne de scarlatina:

- paloare circumorala

- obraji congestionati

- eritem micromaculos, aspru la palpare, pe tegumentele trunchiului si membrelor

- accentuarea eritemului la nivelul plicilor (semnul Grozovici - Pastia)

- limba saburala, hiperemica, ("zmeurie").

b2) Angina din mononucleoza infectioasa -

produsa de virusul Epstein - Barr

mai frecvent la adolescent /adult tanar

febra prelungita (10-14 zile)

Examenul faringelui:

o       tumefactie amigdaliana (uneori importanta), cu edem si hiperemie a mucoasei, cu depozite alb-galbui ("false membrane"), care se detaseaza relativ usor, nu sangereaza si nu lasa ulceratii

o       importanta adenopatie subangulomandibulara si laterocervicala ("gat proconsular")

Examen general:

o       hepatomegalie (uneori cu semne de hepatita - icter, transaminazele serice moderat crescute) si splenomegalie

o       eruptie cutanata maculopapulara, discreta (poate fi indusa sau accentuata de Ampicilina sau Amoxicilina!).

o       astenie marcata, fatigabilitate, somnolenta, inapetenta.

Examenul sangelui periferic:

hiperleucocitoza cu limfocitoza, prezenta de limfocite tinere, activate ("virocite").

b3) Angina cu virus Coxsackie = angina herpetica; herpangina; (sindromul "mana-gat-picior")

La examenul faringelui:

leziuni aftoase (ulceratii superficiale) de mici dimensiuni, foarte dureroase, prezente in special pe pilierii amigdalelor si palatul moale

leziuni veziculoase, dure la palpare (pe picioare si palme/partile laterale ale degetelor

eruptie papuloasa pe membrele inferioare, mai numeroase distal, urcand insa uneori pana pe fese.

Diagnostic:

In general, datele clinice si epidemiologice sunt suficiente.

Examenele de laborator sunt necesare doar in situatii speciale:

- Nr. leucocite si formula leucocitara - NL crescut si Neutrofile crescute, granulatii toxice = infectie bacteriana

─ NL crescut, limfomonocitoza, prezenta de limfocite tinere, activate = mononucleoza infectioasa

─ NL scazut, limfocitoza = infectie virala.

Teste etiologice-

- suspiciune de infectie bacteriana, posibil streptococica. In acest caz se cer: - teste imunologice, rapide, pentru antigenele streptococice (Streptest);

- culturi din exsudatul faringian

- evidentierea anticorpilor heterofili, mononucleoza infectioasa

- imunofluorescenta si serologie pentru infectiile virale (rareori necesare!)

Diagnosticul diferential angina virala / angina streptococica

Evolutie - in infectiile virale, autolimitata (7-10 zile)

Complicatiile infectiilor bacteriene :

a)      imediate:

complicatii supurative locale: sinuzita acuta, otita medie acuta (supurata sau seroasa), abcesul paraamigdalian, abcesul laterofaringian, abcesul retrofaringian la sugar-copil mic, supuratie ganglionara, celulita periorbitara

complicatii supurative la distanta: meningita bacteriana (meningococica, pneumococica), tromboflebita sinusurilor venoase intracraniene, abcesul cerebral

miocardita, paralizii ale nervilor cranieni (angina difterica)

b)     tardive - cu mecanism imunologic de producere:

Infectia streptococica → reumatism articular acut (afectare cardiaca!) → coreea acuta (afectare neurologica!)

→ glomerulonefrita acuta poststreptococica (afectare renala!).

Complicatiile infectiilor virale respiratorii:

eritem polimorf (Mycoplasma)

hepatita, ruptura splenica spontana sau la traumatisme mici (mononucleoza infectioasa)

evolutia infectiei la alte structuri respiratorii: laringite acute, ("crup viral"), bronsiolita acuta

declansarea unei crize de astm bronsic la copilul astmatic.

Profilaxie

asigurarea unei bune stari de nutritie

protectia, indeosebi a sugarului si copilului mic de contactele infectante

vaccinari (vaccin antirujeolic, vaccin antipneumococic conjugat heptavalent, vaccinare ACT-HIB, vaccinare antimeningococica, vaccin antigripal).

Pentru majoritatea agentilor etiologici nu exista insa vaccinuri specifice!

Vitamina C, administrarea de imunoglobuline etc nu reduc frecventa sau severitatea infectiilor virale.

Tratament - nespecific (simptomatic):↔ Baza terapiei!

repaus la pat

mediu cald, umidificarea aerului in incapere

hidratare adecvata

antitermice /antialgice: - Nurofen (Ibuprofen) 10 mg/kgc x 2/zi, per os

- Paracetamol (Eferalgan) per os / supozitoare 15 mg/kgc x 3-4/zi

- combaterea obstructiei nazale (daca interfera cu somnul, aportul de lichide, cu alimentatia)

- instilatii nazale cu ser fiziologic caldut

- instilatii nazale cu solutie de Efedrina 0,125 - 0,250%, 1-2 picaturi in fiecare nara, cu 15-20 minute, inainte de alimentatie si la culcare. Durata: 5-7 zile!

- la copilul mai mare, spray-uri nazale (Vibrocyl, Pivalone N), Nafazolina (Rinofug)

- drenajul secretiilor, la sugar aspirarea secretiilor cu para de cauciuc, aspirator electric.

- hidratare, alimentatie corecta lichida sau semilichida, tratamentul dietetic al diareii la sugar.

- specific (etiologic) : ↔ Cu indicatii stricte!

- angina streptococica

- infectiile cu Mycoplasma, Chlamydia,

- infectia cu Haemophylus

- complicatii bacteriene supurative.

In angina streptococica:

► Penicilina orala 25-50 mg /kgc/zi, in 3 prize zilnice, 7-10 zile (1.ooo.ooo.u.i.=600mg).

Eritromicina 30-40 mg /kgc/zi, oral, in 4 prize zilnice, 10 zile, la copilul cu alergie la penicilina.

In suspiciune de infectie cu Haemophylus - la copilul < 3 ani:

Amoxicilina (+/- Acid clavulanic - Augmentin) 15 mg /kgc oral /parenteral x3/zi, 7-10 zile

In suspiciune de infectie cu Chlamidia, Mycoplasma (copil mare, adolescent):

Claritromicina per os 15 mg/kgc/zi, in 2 prize zilnice, 7-10 zile.

Dictionar medical:

         Adenopatie= inflamatie a ganglionilor limfatici, manifestata prin marirea acestora in volum, devenind astfel palpabili.

         Afta= mica ulceratie superficiala, dureroasa, indeosebi la nivelul mucoasei bucale

         Circumorala= de jur imprejurul gurii

         Coriza= infectie virala acuta, de obicei afebrila, a tractului respirator, cu inflamatia uneia sau a tuturor cailor respiratorii; sinonim: infectii respiratorii superioare, raceala banala, guturai.

         Curbatura= senzatie de durere, de oboseala a muschilor dupa un efort neobisnuit sau in faza initiala a unei boli virale (gripa)

         Disfagie= dificultatea de a inghiti alimentele

         Halena fetida= halitoza= respiratie urat mirositoare, din multiple cauze

         Limba saburala= zmeurie, incarcata

         Odinofagie= durere de deglutitie, semn important al afectiunilor faringiene sau laringiene

         Papula= leziune tegumentara proeminenta, solida, cu diametrul mai mic de 5 mm.

         Protruzie= proeminarea anterioara foarte pronuntata a unei formatiuni anatomice.

ooOOOoo