Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor



Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Articulatia gleznei


Articulatia gleznei




ARTICULATIA GLEZNEI

Date anatomice

Articulatia gleznei este formata prin participarea extremitatilor distale ale tibiei si fibulei pe de o parte si a talusului pe de alta parte.Cele trei piese osoase sunt unite de o capsula si permit efectuarea miscarilor in jurul unui ax, articulatia fiind ginglina.Talusul la nivelul corpului are o forma trapezoidala ce permite blocarea oricarei miscari in flexie dorsala a piciorului si ofera o mare mobilitate in flexia plantara, cand se produc si majoritatea leziunilor de la nivelul gleznei.

Tesuturile moi din jurul gleznei sunt asezate in trei staraturi distincte :

Capsula si ligamentele formeaza stratul cel mai profund ;




Tendoanele formeaza un strat mijlociu ;

Un strat superficial care contine o serie de ligamente ce aplica tendoanele pe capsula.

Stratul capsular :

Glezna este inconjurata de o capsula divizata clasic in patru parti :

Anterior

Posterior

Medial

Lateral

Ligamentul capsular anterior :

v    este subtire ;

v    uneste extremitatea distala a tibiei de colul astragalului ;

v    este in mod obisnuit interesat de rupturile ligamentului colateral lateral.

Ligamentul capsular posterior :

v        este de asemenea subtire ;

v        cu fibre transversale numeroase ;

v        continua muchia tuberculului marginal posterior de care nu poate fi separat niciodata ;

v        se uneste cu talusul piciorului.

Ligamentul colateral lateral

v        are trei fascicule importante catre :

gatul talusului-ligamen talo- fibular anterior

calcaneu-ligament calcaneo- fibular

tubercul lateral al talusului- ligamentul talo-fibular posterior.

Proximal de acest ligament, fibula este legata de tibie prin trei ligamente care formeaza sindesmoza :

ligamentul interosos

ligamentul tibio-fibular anterior

ligamentul tibio-fibular posterior.

Ligamentul colateral medial :

v          ligament bogat in fibre elastice – singurul de la nivelul glevnei ceea ce ii ofera o mare capacitate de elongare si-l fereste de rupere;

v        este alcatuit din patru benzi ;

v        uneste maleola mediala de osul navicular,talus si calcaneu

Un ligament important este ligamentul saritorilor, intins intre sustentaculum tali si scafoid, ligament care ofera un punct suplimentar de sprijin capului astragalului in momentul in care preia greutatea corpului.





Stratul tendoanelor :

Superficial capsulei articulare exista un strat alcatuit din tendoane :

v        extensori

v        flexori

v        peronieri

Extensorii trec anterior de articulatia gleznei, flexorii trec posterior de maleola mediana, iar peronierii posterior de maleola laterala. Aceste tendoane inconjurate de teci sinoviale.

Stratul reticular :

Sunt benzi fibroase subtiri care se tin tendoanele pe loc. Aceste diviziuni urmeaza aproximativ aceeasi impartite ca si tendoanele. Ele sunt :

v        retinaculul flexorilor

v        retinaculul extensorilor

v        retinaculul fibularilor

Retinaculul extensorilor este impartit in superior si in inferior. Retinacului flexorilor contin o singura banda fibroasa iar cel al fibularilor este divizat in superior si in inferior.

Indicatii metodice de tratament prin gimnastica medicala

Oasela gambei, tibia si peroneul sunt articulate cu oasele plantei prin intermediul astragalului, planta fiind alcatuita dintr-un comlpex moi-osteo-articular, din cele 26 oase legate intre ele prin numeroase articulatii.

Miscarile ce se pot efectua la nivelul artuiculatiei gleznei sunt realizate de muschii situati pe gamba.

Planta sustine greutatea intregului corp si se adapteaza in deplasare la suprafata denivelata a solului.

Din punct ede vedere functional, glezna si planta formeaza un tot unitar, afectiunile traumatice la acest nivel conditionandu-se recirpoc.

Tratamentul de recuperare se va adresa partii distale a gambei in totalitate, impreuna cu planta, fara ase face diferenta intre ele.

Caracteristica acestei articulatii este faptul ca muschii antagonisti, flexori plantari si flexori dorsali sunt ca forta musculara foarte diferiti, existand o foarte mare disproportie de forte intre acesti muschi.

Flexorii plantari (tricepsul sural) sunt puternici ei asigurand ridicarea si sustinerea intregii greutati a corpului, fapt pentru care sunt si foarte dezvoltati si puternici, cu un brat de parghie scurt si sustinut intre insertia tendonului achilian pe osul calcaneu si punctul de sprijin al tibiei si peroneului pe osul astragal.

Flexorii dorsali (gambierul anterior si peronierii), sunt mai putin dezvoltati, ei realizeaza ridicarea membrului inferior in faza de plutire a mersului.

Mijloacele recuperarii functionale folosite pe etape de tratament sunt :

Etapa I de tratanemt :

masaj sau auto masaj al plantei, gleznei si gambei;

exercitii active si cu rezistenta progresiva pentru toate segmentele sanatoase ale corpului din pozitiile culcat, sezand sau stand pe piciorul sanatos si in special pentru piciorul sanatos;

exercitii active cu rezistenta progresiva pentru articulatiile soldului si gleznei si genunchiul memebrului inferior traumatizat, din pozitie culcat, sezand, stand pe piciorul sanatos;

exercitii pasive si active in articulatia gleznei traumatizate in toate axele de miscare posibile din pozitiile culcat si sezand;

exercitii de mers : variante;

inot ;

ciclism.

Etapa a-II-a de tratament :

exercitii active si cu rezistenta lucrate in articulatia traumatizata din pozitiile sezand si culcat ;

exercitii de flexie dorsala si plantara, la inceput cu greutate proprie, apoi cu greutati asezate pe genunchi sai picior, lucrate din pozitiile sezand ;



exercitii izometrice pentru muschii flexori plantari si dorsali ;

exercitii de mers : variante ;

exercitii de echilibru ;

exercitii de reeducare a mersului ;

exercitii de alergare : variante ;

inot ;

ciclism.

Etapa a-III-a de tratament :

exercitii de mers pe teren variat ;

exercitii de flexie dorsala si plantara din pozitiile stand, stand cu sprijin pe palme, stand pe piciorul traumatizat ;

exercitii izometrice in articulatia traumatizata ;

exercitii de alergare pe teren variat ;

exercitii de sarituri pe ambele picioare, pe un singur picior, pe loc si din deplasare ;

exercitii de mers cu ingreuiere ;

diferite sporturi : inot, atletism, jocuri sportive etc.

EXERCITII PENTRU RECUPERAREA ARTICULATIEI GLEZNEI PE ETAPE DE TRATAMENT

Etapa a-I-a de tratament :

culcat pe spate, cu gleznele in afara sprijinului, flexie plantara, flexie dorsala realizata in limita durerii.

culcat pe spate, cu gleznele in afara sprijinului, rotarea gleznelor in amplitudine din ce in ce mai mare, in limita durerii.

sezand, piciorul sanatos intins, piciorul traumatizat indoit si asezat deasupara genunchiului celuilalt picior , realizarea pasiva a miscarilor de flexie plantara, flexie dorsala cat mai permite amplitudinea existenta si durerea.

aceeasi pozitie de mai sus, realizarea rotarilor din articulatia gleznei cu amplitudine din ce in ce mai mare, executate de kinetoterapeut sau de pacient(pasiv) si auto-pasiv.

sezand pe un scaun, talpile pe sol, ridicarea calcaielor alternand cu ridicarea varfurilor de pe sol.

sezand pe scaun, talpile pe sol, cu o greutate de 3-5 kg pe genunchi, ridicarea alternativ de pe sol, calcaiele si apoi varfurile, de asemenea pot fi executate si ridicari simultane.

sezand, piciorul sanatos intins, piciorul traumatizat indoit si asezat deasupra genunchiului celuilalt picior, executarea pasiva si activa a miscarilor de lateralitate a plantei in limita ampltudinii si durerii ;

sezand pe scaun, talpile pe sol, apucarea unui creion sau cutii de chibrituri cu degetele piciorului traumatizat, ridicarea si deplasarea lui.

sezand pe un scaun cu talpile pe un cearceaf, stangerea ceraceafului cu ajutorul degetelor piciorului traumatizat, pe cearceaf poate fi asezata si o greutate.

mers pe distante mici, folosind rularea talpilor cat mai corecta, in limita durerii.



mers – variante de mers – cu fata, cu spatele, lateral.

stand cu fata la scara fixa cu mainile apucate se scara, ridicarea pe varfuri, cu greutatea egal repartizata pe ambele picioare.

stand cu fata la scara fixa, mainile prinse de scara, ridicarea alternativa a calcaielor joc de glezne ;

stand cu fata la scara fixa, cu mainile prinse de scara, talpile pe sol, indoirea si intinderea genunchilor in amplitudine mina, in limita durerii, alternate si cu despinderea calcaielor de pe sol.

mers cu sprijin numai pe varfuri, pasul mic, alternand cu mers pe calcaie.

Etapa a-II-a de tratament :

mers – variante de mers : inainte, spre spate, lateral.

mers pe varfuri alternat cu mers pe calcaie.

culcat pe spate, gleznele in afara sprijinului, rotare mare a gleznelor in amplitudine maxima si in ambele sensuri.

culcat pe spate, gleznele in afara sprijinuli, flexie plantara cu arcuiri, extensie plantara cu arcuiri, miscari de lateralitate in maximum de mobilitate.

stand cu fata la scara fixa, cu mainile apucate de scara, indoirea si intinderea genunchilor pana la ghemuirea trunchiului, in revenire ridicare pe varfuri.

stand cu fata la scara fixa, ridicari alternative ale calcaielor de pe sol, rularea pe talpa din ce in ce mai ampla, marindu-se treptat distanta dintre picioare si scara.

mers pe marginea externa cu varfurile picioarelor spre inauntru.

mers pe marginea interna cu varfurile picioarelor spre inauntru.

mers pe calcaie tinand cu degetele o cutie de chibrituri, un nasture.

mers pe marginea externa, tinand cu degetele un nasture, un pai de chibrit.

Etapa a-III-a de tratament :

joc de glezne pe loc, alternat cu deplasare.

alergare de durata 3-5 min.

sarituri ca mingea, cu picioarele apropiate, alternate cu de partarea si apropierea picioarelor.

mers ghemuit- mersul piticului.

alergare pe varfuri, alternata cu schimbari de directie inainte-inapoi, stanga-dreapta.

sarituri ca mingea fara sprijin, alternate pe un picior.

sarituri cu piciorul traumatizat pe loc si cu deplasare si cu ingreuiere cu o bara metalica.

stan, genoflexiuni, alternate cu si fara sprijin la scara fixa.

alergare pe teren variat : nisip, apa.

mers cu incaltaminte fara tocuri, cu takpi groase si grele.

BIBLIOGRAFIE :

«Kinetoterapie » - lector univ. Ana Raducanu, lector univ. George Emil Constantin, editura ‘Universitatea Athenaeum’, Bucuresti 1992.

“Traumatologie”, dr. Nicolae Gogulescu, dr. Bogdan Adrian Gogulescu, editura ‘Evrika’, Braila 2002.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate