Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor



Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina veterinara


Index » sanatate » Medicina veterinara
» Controlul sanitar veterinar inainte de taierea animalelor pentru consum uman


Controlul sanitar veterinar inainte de taierea animalelor pentru consum uman




Controlul sanitar veterinar inainte de taierea animalelor pentru consum uman

Cuprinde controlul administrativ si controlul sanitar veterinar propriu-zis . Regulamentul 854/2004 , prevede controlul oficial care sunt atributiile medicului veterinar oficial , acesta fiind responsabil cu : verificarea dosarului de transport , verificarea iformaiilor privind lantul alimentar , inspectia antemortem , verificarea indeplinirii cerintelor de bunastare a animalelor , gestionarea conform legii a materialelor cu riscuri specificate si a altor subproduse de origine animala si testele de laborator ce sunt efectuate la cererea medicului veterinar , uneori sunt obligatorii . Medicul veterinar fiind ce;l care justifica si interpreteaza rezultatele testelor de laborator .




Controlul administrativ

Efectuat de personalul medical veterinar specializat din bazele de receptie si de personalul auxiliar oficial si consta in verificarea actelor insotitoare .

Categorii de acte insotitare :

De adeverire a proprietatii : bilet de adeverire a proprietatii pentru suine si rumegatoare mici / pasaport pentru ecvine si bovine

Certificat sanitar veterinar de transport (CSVT- se refera la starea de sanatate a animalelor) pentru animale vii in cazul ecvinelor / certificat veterianr de sanatate pentru animale vii pentru suine si rumegatoare / certivicat de sanatate animala pentru pasari

Documente de transport propriu-zis – formular de miscare

Documente anexe – formular de identificare , formular de declarare

Bilate de adeverire a proprietatii

Apartin primei categorii de documente , ce permit controlul administrativ , din aceasta categorie fac parte si pasapoartele , biletele de aeverire a propietatii , sunt eliberate de consiliile populare centrale / orasenesti , valabile pentru orice specie de animale (extensiv/intensiv) exceptand ecvinele si bovinele .

Se emit colectiv pentru animalele de talie mica su mijlocie ce apartinn aceluias proprietar , se emit doar daca animalele sunt inscrise in registrul agricol al consiluilui popular (declarate oficial) .

Biletele se emit doar daca nu exista restrictii sanitare veterinare privind circulatia animalelor , valabile 15 zile , apoi pot fi inlocuite sau se pot prelungi prin mentiuni pe verso . Rolul biletelor este de acertifica indirect starea de sanatate a animalelor , atestand astfel indemnitatea de boli infactioase a zonei de provenienta a animelelor .

Se completeaza in dublu exemplar , originalul este emios proprietarului care il atasaza dosarului de transport , iar copia ramane la consiliul administrativ local , formularele sunt tipizate , eliverate de CSVSA , distribuirea se face dupa evidenta din registre .

Pasapoartele pentru bovine , sunt eliberate individual si cuprind :

data eliberarii

date de identificare a animalului : numar de crotalie , cod de bare corespunzator , specie , rasa , sex , data nasterii

mai poate cuprinde codul de identificare al mamei , iar in cazul animalelor importate contine si numarul de crotalie pe care l-a avut in tara de origine

datele de identificare a expolatatiei in care s-a realizat prima identificare a animalului

datale de identificare a exploatatiei noi

dat referitoare la taierea / moartea animalului : data , unitatea de taiere , semantura si parafa medicului veterinar , semantura si stampila proprietarului de abator

Pasapotrul pentru ecvine , contine :

numele , numarul de pasaport , data emiterii

crescatorul si adresa acestuia , numarul de telefon si fax

date referitoare la proprietar , adresa , numar de telefon si fax , stampila si semnatura

specie si semnalmente

CSVT pentru animaleel vii

Se refera in principal la ecvine , este eliberat de medicul veterinar de stat sin raza exploatatiei de origine , insoteste animalele pe tot timpul transportului , cuprinde numarul de identificare , specia , categoria de animale , date de identificare a proprietarului , numarul si seria actelor de proprietate (pasaportul pentru ecvine) .

Exista un sistem de identificare incrucisata a actelor : pe CSVT exista inscrisa numarul si seria actelor de adeverire a proprietatii si actelor de miscare .

Certifica : locul de origine si localitatea din care provin animalele si faptul ca sunt libere de boli transmisibile la aceste specii , anemalele au fost examinate innainte si sunt sanatoase ; statusul de sanatate al animalului , faptul ca au fost supuse actiunilor de depistare , imunizari si tratamentele obligatorii cuprinse in planul strategic , supunerea la oircare teste efectuate iniainte de inbarcare si transportul la taiere .

Identificarea mijlocului de transport prin precizare rutei , numarului de inmatriculare , seriei si tipului de automobil si certifica fapul ca medicul veterinar a controlat autorizatia sanitar veterinara a mijlocului de transport respectiv , ca a realizat o inspectie vizulala a mijlocului de transport inainte de imbarcarea animalelor pentru transport , mijlocul de transport a fost igienizat corespunzator (curatare mecanica urmata de dezinfectie) .

Igienizare poate fi efectuata cu personalul propriu al unitatii si asigurata de medicul veterinar ofical sau asigurata de o alta unitate specializata .

Valabilitate CSVT in general este de 72 de ore sau pana la destinatie , se poate elibera alt CSVT daca nu ajunge in 3 zile la destinatie , proprietarii au obligatia sa anunte medicul veterinar cu cateva zile innainte (24h) pentru a avea suficient timp pentru a intocmi documentatia si pentru realizarea controalelor necesare .

CSVT se elibereaza individual pentru bovine si ecvine si colectiv pentru restul animalelor , pentru fiecare mijloc de transport , iar in cazul transportului feroviar , pentru fiecare vagon sau pentru grupul de animale apartinand aceluias proprietar daca transportul se face pe jos .

Exista cazuri speciale in care CSVT poate fi inlocuit de alte acte sau poate avea anexe , in cazul aniameleor cu tuberculoza sunt insotite de fisa cu diagnosticul pentru tuberculoza .

In cazul taierilor de necesitate , se inlocuieste cu CSV pentru taiere de necesitate , daca exista restrictii sanitar veterinar pentru transmort , certificatul se bareaza cu o diagonala de culoare rosie .

CSVT pentru bovine are urmatoarele particulritati : date referitoare la numarul de animale , identificare , numarul de identificare , apartententa in cadrul exploatatiei de origine , specie , rasa , sex , data de nastere , date referitoare la originea animalului , date referitoare la estiantia animalului societatea comerciala sau a unitatii de taiere , mijlocul de transmport , info despre starea de sanatate , certificarea sanatati animalului , mentiuni referitoare la mijlocul de transport , toate datele sunt completate , semnate si parafate de madicul veterinar oficail .

CSVT pentru rumegatoarele mici si suine are aceleas sectiuni .

CVSAV – certificatul de sanatate pentru animale vii

Prima sectiune cuprinde codul de identificare al exploatatiei sau date de identificare a proprietatii (nume , prenume , CNP) ; 2. Date de identificare a a nimalului (numar de identificare , specie , codul exploatatiei de destinatie , alte actiuni veterinare , vaccinari la care au fost supuse animalele) ; 3. Identificarea mijlocului de transport ; 4. Informatii lagate de statulul sanatatii animlului (identificare trasabilitatii pana la exploatatia de origine) .

CSA pentru pasari

Cuptrinde identificarea animalelor , identificarea locului de stabulatie si de origine al animalelor , destinatia – denumirea unitatii de taiere , identificarea mijloacelor de transport , declarataii pe proprie raspundere de certificare a sanatatii animalelor .

Documente pentru informatii referitoare la lantul alimentar (DPIRLA)

Eliberat de medicul veterinar al exploatatiei de origine , insoteste animalele pe tot timpul transportului , cuprinde informatii referitoare la exploatatia re origine si declaratii ale medicului veterinar oficial ce a efevtuat controlul in sectorul de productie primar in exploatatia de origine , aceste ofera informatii complete referitoare la totatlitatea acestui sector de productie .

Se completeaza etapizat pe parcrsul trecerii animalelor prin lantul alimentar ; documentul este completat integral dupa finalizarea taierii animalelor , dupa finalizaera controlului post-mortem .

DRIPLA pentru orice specie are doua parti :

Pentru bovine tip A are 4 sectiuni : elemete de identificare a exploatatiei de origine , informatii cu privire la animale , statusul de sanatate , analize efectuate din punt de vedere al sigurantei alimentelor , declaratii.

Formular de identificare din registrul de exploatatie (ANEXE)

Cuprinde numarul de animale si numarul de identificare al animalelor , varsta in luni , statuul de sanatate , natura si originea furajelor . analizele pentru siguranta alimentelor , se refera la animale sau furaje , in urma acestora se emite o declaratie pe proprie raspundere a proprietarului ca toate informatiile sunt complete si corecte , si ca au fost respectate perioadele de asteptare . In a 3a sectiune se gasesc informatii referitoare la verificarea , date referitoare la acceptarea la taiere , existenta unor restrictii sanitar veterinare ; iar a 4a sectiune cuprinde identificarea si certificare medical veterinara oficiala .

DPIRLA tip B

In partea a 2a exista o sectiune ce se completeaza dupa taiere , in aceasta se reiau datele de identificare a exploatatiei de origine si se precizeaza identificarea animalului , pe acest document de tip B se trec numere de referinta din documentul de tip A , cuprinde observatii ale controluluiantemortem , igienizare , asomarea animalelor . Prin acesta , medicul veterinar oficial evalueaza bunastarea animalelor si starea de igiena inainte de igiena inainte de taiere , in acesta se mai trec cele mai elocvente informati din examenul antemortem , semnele clinice , diagnosticul prezumptiv , rezultatele de laborator si tipul animalelor .

Examinarea splinei . splina se prezinta separata de celelealte organe , agatata in suport alaturi de restul organelor, importanta din punct de vedere sanitar veteinar pentru aprecierea salubritatii carnii si organelor , iar plipsa splinei in cazul taierilor de necesitate poate duce la confiscarea intregii carcase .

Obiective . Capsula , parenchimul si limfocentrii doar la suine pot fi insa confundate cu portiuni din pancreas .

Metode de examinare . Sectionarea obligatorie , inspectie ­– formatiuni de suprafata , culoarea capsulei , forma si volum , palpatia pe toate lungimea prin strangere intre 2 degete pe toata lungimea , se apreciaza , consistenta , elasticitate , formatiuni .

Consistenta , dupa eviscerare este moale dar se intareste dupa 30-40 de minute / intra in rigidrtiate , capatatnd aspect de retractare . Sectionarea obligatorie la toate speciile se executa pe axul longitudinal , si apreciaza arhitectura , consistenta , lichidele scurse pe sectiune , raportul dintre pulpa alba si rosie , in caz de modificari se pot face si sectiuni syuplimentare .

Morfopatologic . Tulburari circulatorii

– hiperemia , apare in evolutia bolilor cu caracter septicemic , marita in volum , pe sectiune se scurge mult sange , pulpa splenica rosie este reliefata , acoperind marginile capsulare , iar pulpa alba nu se mai observa

congestia – splina de staza / pasiva , se produce in urma modificarilor de pozitie , determinand staza in sitemul port abdominal , poate aparea si iin urma altor factori ce influenteaza circulatia de intoarcere , compresiuni din tumori , torsiunea stiomacelor , caracterzata prin crestere in volum si a consistentei , suprafata de sectiune are culoare brun – rosiatica , sau poate fi brazdata de dubgi albe

hemoragii , in stari febrile ca sufuziuni , petesii , hematoame

infarctul spenic , in tulburari vasculare si de coagulabilitate sangvina , pasrticulele puse in circulatie din diverse leziuni determina obstructii in sistemul arterial al splinei , determinand infarcte albe sau sischemice caraceristice in rujet , in pesta insa se produc infarcte rosii , marginale , unice sau multiple ; infarctul este caracterizat de prezenta zonei ischimice , necrotice centrale , iar la periferie se intalneste o infiltratie hemoragica

Inflamatii

splenita hemoragica , determinacresterea volumului , consistenta este elastica , si culoare caracteristica , rosie , in rujet acut

splenita hemoragico-necrotica , specifica antraxului

splenite supurative , apar in urma infectiei cu bacterii de supuratie , acestea produc abcese de incapsulatie sau colectii care pot cuprinde zone di suprafata splinei sau in toata masa

splenita necrotica , in urma Necrobacillului , apare la bovine si ovine , pe suprafata aparand nodul galbui cu aspect uscat , incercuiti de o zona rosiatica .

splenitele productive , se mianifesta ca splenite hiperplastice , productive in salmoneloza , la vitei se remarca numeroase necroze si proliferari nodulare , sau ca splenite granulomatoase in tuberculoza rumegatorelor si cabalinelor ; la rumegatoare , zonele de cazeificare sufera calcificari si fibrozari , la cal nodulii sunt slaninori sarcomatosi

Procese tumorale

in proliferari leucozice , nodulare si difuze , apar la bovine si suine , in acest caz splina este marita in volun da 4-6x , capsula tensionata , apar hemoragii subcapsulare , chiar sub forma de hematoame ,

metastaze in tumorile maligne

Distrofiile

amiloidoza , caracterizata prin depunerea extracelulara a amiloidului , cand este difuz raspandit in pulpa rosie si peretii sinusurilr venoase , splina este denumita “splina lardacee/sunca” , forma nodulara in care nodulii sunt anliciosi si translucizi , este denumita “splina Sago”

Examinarea masei gatro-intestinale . Se va examina imediat dupa eviscerare , iar examenul are in vedere compartimentele gastrice , intestine si limfocentrii aferenti .

Compartimentele gastrige – inspectie avand in vedere , volumul , culoarea , aspectul grasimii si aspectul seroasei peritoneale , daca se constata modificari se continua cu palpatie si sectionare , daca se impune sectionarea acesta se practica in sala special destinata acestui scop , dupa sectonare compartimentele se goelsc di se spala in jet , aspectul , culoarea , prezenta hemoragiilor , ulcerelor , cicatricilor la nivelul mucoasei , indica eventuale leziuni preexistente .

Masa intestinala – inspectie , evaluaeaza volumul , integritatea , plenitudinea , culoarea , formatiuni de suprafta , prin palpatie , elasticitate si constitenta , sectionarea poate fi aplicata daca se constata modificari

Limfocentrii mezenterici – inspectie , palpare , sectionare la bovine si la suina fara sectionare .

Morfopatologic . La acest nivel :Tulburari circulatorii : si Inflamatii : gastrita sero-mucoasa , hoperplastica , difteroida ; enterite hiperplastice , nodulare .

Examinarea vaginului si uterului. Se face si inainte si dupa taiere , alaturi de restul organelor , ofera elemente importante pentru igiena carnii prin : inspectie , palapatie iar sectionarea de necesitate .

Dupa sectionare se apreciaza mucusul si eventuale leziuni la nivelul acestora .

Morfopatologic , atrofii , distrofii , necrze , inflamatii si tulburari circulatorii .

Examinarea testiculelor . Prin inspectie si palaptie se depisteaza sechele de castrare si inflamatii specifice – orhite necrotice de natura brucelica sau orhitele si a orhiepididimitele productive din tuberculoza taurilor i vierilor sau morva cabalinelor .

Examinarea rinichilor . La taurine , cabaine si ovine , raman atasati de carcasa , fiind acoperiti de maniamentul perirenal , la suine sunt detasati o data cu osanza , apoi se separa de aceasta in vederea examinarii , la majoritatea speciilro raman atasati la carcasa si se examineaza o data cu aceasta .

Obiective , examinarea maniamentului perirenal , capusl renala si parenchimul renal .

Maniamnetul se evalueaza prin inspectie si palpatie , apreciind aspectul , culoarea , marimea si consistenta sfaramicioasa sau casanta . Rinichiul se examinaeaza prin ismpectie si palpatie , sectionarea doar in caz de modificari ; prin inspectie se apreciaza ,forma , volumul si culoarea , prin palpatie formatiuni de profunzime si cansistenta . Urmata de decapsulare , se apreciaza modul decapsularii . Sectionarea se face pe marea curbura si interesaza corticala si medulara , pana la paluilele bazinetale / bazinet .

Morfopatologic . Tulburari circulatorii - staza , hemoragii , infarct , Inflamatii – nefrita , glomerulo-nefrita , Distrofii – nefrosteatoza , amiloidoza , granulara , hidrica .

Examinarea glmndei mamare . Ramane atasata la carcasa , se examineaza o data cu acesata , examenul are in vedere parenchimul si limfocentrii .

Parenchimul se examineaza prin inspectie , urmarind – leziuni , volum , culoare ; prin palpare se descopera modificarile produnde , sectionarea obligatrie la bovinele adulte , se apreciaza cntinutul canalelor galactofore , limfocentrii se gasesc caudal de baza mamelei , cate doi de fiecare parte , se examinaeaza prin inspectie , palapre si sectioaner .

Anatomopatologic : mastite hemorageice , supurative , gangrenoase , granulomatoase – sepcifice tuberculoza si actibobaciloza . Modificarile glandei mamare se coreleaza cu rezultatele examinarii carcarei .

Examinarea carcasei . Pentru examinare , carnea se prezinta sub forma de carcase intregi l avitei , oi si capre , semicarcase la bovine si suine , caz in care se face sectionarea coloanei vertebrale in planul median , uneori la porci sectiunea sagitala intereseaza si capul sau carnea se prezinta sub forma de sferturi de carcasa , la bovine , in care caz jumatatile se sectioneaza transversal pe coloana vertebrala in spatiul 10-11 intercostal , rezultand , doua sferturi anterioare si doua posterioare , apoi acestea sufera procesul de fasonare , curatand de cheaguri , franjuri , impuritati la interior si exteerior , se face toaletarea , plagii cu jet de apa si prin indepartarea tesuturilor infiltrate cu sange , franjurilor sau fragmentelor de oase .

La bovine si cabaline putem intalni 2 demicarcase sau 4 sferturi , impreuna cu coada si seul aderent , fara cap , picioare si organe , la vitei daoua semicarcase sau corpul intreg , cu coada , seu aderent , si fara cap , picioare si organe , la suine 1. Tehnologizare prin jupuire , 2 semicarcase cu tot cu cap si picioare fara organe , examinarea se face cu osanza , slanina aferenta , coada si grasimea curatata de pepeiei , capul si picioarele , 2. Prin oparire la care mai apare si soriciul . La inspectie la cele tehnologizate prin oparire se observa leziuni veziculoase in bolile veziculoase ale porcului , la rumegatoarele mici , coprul intreg cu coada , seul aderent fara cap , organe si picioare .

Operatiunile de fasonare se executa sub suprevegherea directa a personalului sanitar veterinar .

Verificarea rigiditatii musculare , consta in prinderea metacarpului sau radiudului cu mana , apoi se imprima membrumlui miscari de basculare de sus in jos , sau de lateralitate , instalarea rigiditatii musculare se face la cateva ore de la taierea animalului (dupa 1-2 ore vara si dupa 5-6 ore iarna) , dureaza in medie la adulte 24 de ore si este prezenta atunci cand membrul face corp comun cu carcasa .

Examenul propriuzis al carcasei , se efectueaza prin inspectie si palpatie in doi timpi : debuteaza prin efectuarea inspectiei de ansamblu , apreciind exteriorul carcasei si referindu-ne la forma maselor musculare , oaselor si articulatiilor , gradul de dezvoltare a musculatirii si simetria , existenta sau absenta tesutului adipos de suprafata si a aprecierea cantitativa si calitativa a acesteia , se mai poate aprecia modul in care s-a facut sangerarea , daca exista o mare cantitate de sange in gasele superficiale , sangerarea este defectuoasa , la jupuire , sectionarea acestora duce la imprastierea sangelui pe carcasa . Aspectul tesutului conjunctivsubcutan , prin deshidratare acesta se transforma intr-o membrana de protectie pentru carcasa , in aczul carnurilor de la animale slabe , masele musculare fiind reduse , lipsesc si maniamentele externe si se evidentiaza unghiurile osoase , taierea animaleleor in agonie sau dupa moarte determina infiltrarea cu sange a tesutului cinjunctiv .

Inspectia in amaniunt , se face sistematic , pe regiuni , de sus in jos prin compararea semicarcaselor la exterior si interior , se incepe cu articulatia jaretlui , cele doua gambe si articulatiile grasetului , apreciindu-se aspectul , deformarile , inflamatiile si carcaterul lichidului sinovial , se acorda atentie sp;orita carcaselor de la vaci deoarece artritele infectioase ale articulatiilor grasetului sunt caracteristice vacilor de lapte .

Se continua cu examinarea exteriorul , prin examinarea regiunii coapselor unde musculatura este mai bine reprezntata , si eventulalele defromari sunt sesizate mai greu , fiind localizate profund , in regiune ingvinala , se observa locul excavat al glandei mamare , iar la taur printr-o sectiune in masa grasoasa se evidentiaza corfdonul testicular si inelul ingvinal superior , la cei castrati se observa rudimentul testicular , c ordonul testicular ramas in urma operatiei de bisturnaj , aparand ca o masa galbuie , sfaramicioasa . Zona flancului si apliului iei , intereseaza pentru descoperitea unor miozite acute sau cicatrici in urma ruminotomiilor sau ruminocentezelor pe stanga , tot aiti se apreciaza si aspectul maniamentului din pliul grasetului , se continua cu aprecierea musculaturii abdominale si toracice avandu-se in vedere modificarile superficiale .

Aspectul spetelor prin observarea simetriei articulatiilro scapulo-humerale , modificari de forma si volum , masele musculare , examenul suprafetei externe se termina rpin inspectia gatului , jgheabului jugular si plagii de sangerare , aceasta trebuie sa fie infiltrata cu sange si cu suprafata musculaturii sectionata neregulat .

Partea interna a semicarcaselor se examineaza ulterior de sus in jos , cu suprafata de sectiune a musculaturii coapsei , loc in care s-ar putea depista modificari de aspect si cuoare la nivelul musculaturii , in cazul animalelor surmenate sau febrile sau a chistilor parazitari de cisticercus , se examineaza si simdfiza ischiopubiana , unde se pot intalni leziuni de tuberculoza osoasa .

Fata interna a bazinului si grasimea de la nivelul boltei lombo-sacrale , in cazul carcaselor de la femelele cu gestatie avansata constatam infiltratii hemoragice la acest nivel , iar decelarea moirosului de urina apare in urma ruperii sau sectionarii accidentale a vezicii la eviscerare .

Musculatura abdominala si existenta cicatrici ale flancului stang , aderente , formatiuni parazitare sau leziuni peritoneale , peritoneul poate fi infiltrat difuz sau nodular , slaninos in leucoza , diafragmul se examineaza prin inspectie pe ambele parti urmarind abcese si formatiuni parazitare .

Examinarea pulmonului

pt exam pulm de bovine si solipede se prezinta detasat agatzat in suport de primele inele traheale, situatatie cand esofagul, cordul, mediastinul si diafragmul sunt prezente in aderente naturale.

La ovine si caprine: pulm. se prezinta in aderene naturale cu ficatul si cordul

La suine cand capul ramane la carcasa si este sectionat sagital pulm. se prezinta in aderente nataturale cu ficatul, cordul si limba

La suine at. cand capul este detasat de carcasa pulm se prezinta in aderenrte cu ficatul si cordul

Tehnica de exam este aceiasi ca la bovine si solipede inclusiv sectionarea oblig a lobilor diafragmatici

Obiectivele examinarii pulmionului:

-pleura, parenchimul si linfocentrii

Examenul pleurei:

se face in prima etapa prin inspectie urmarind aspectul, umiditatea ,culoarea, netezimea si integritatea

palpatia se face daca la inspectie au aparut modificari

Examenul parenchimului:

se face prin inspectie si se urmareste : forma, volum, culoarea, marginile

palpatia se face bimanual si profund ( prin malaxare) incepand cu lobul apical lobul cardiac lobul diafragmatic pe fiecare parte

sectionarea se face obligatoriu cu cate o sectiune transversala pe marele ax in lobii diafrgamatici la limita dintre 1/3 mijl si posterioara, dupa care se preseaza dinspre periferie pentru a se exprima eventuale secretii si pt a se aprecia caracterul lor.

Daca se constata modif ale parenchimului efectuam sectiuni suplimenatre in zonele modificate.

Se impune sectionarea longitudinala a traheei prin deschiderea lumenului si a mucoasei, inclusiv ale bronhiilor principale.

Linfocentri adiacenti

- se exam oblihatoriu la bovine:

- traheobronshic stang, apical drept, mediastinal postrior, accesoriu

- se examineaza prin : inspectie, palpatie si sectionare obligatorie

1) LC traheobronsic stg

formatiune unica situata la originea bronhiei stg in tesutul adipos de la bifrucarea traheei

pentru examinare exista 2 moduri:

  1. se executa o sectiune mergand cu lama cutitului pe marginea superioara a lobului apical stg, care este pozitionat cu aj mainii a.i. sa formeze un unghi drept cu traheea si apoi se face o sectune pana la trahee, ce va interesa lc.
  2. daca aorta este prezenta in legatura naturala executam o sectiune verticala intre aorta si trahee pana la nivelul bronhiei stg

2) LC. Apical drept

discoidal, cu diametrul de 3-4 cm, se afla la orginea bronhiei apicale intr-o masa de tes adipos si este bine reprezentat la bovine.

este un lc. mobil (migrator), se evidentiaza printr-o sectiune la baza lobului apical in aclasi mod ca si la lc. traheobronsic stg.

3) LC. Mediastinali

reprez de un grup de limfocentrii situati intre foitele mediastinale in zona mediana a cav toracice incepand de la intrarea pieptului pana la mediastinul posterior.

Dupa topografie se pot grupa in : lc. mediastinali dorsali (spino oaortici), mediastinali ventrali, mediastinaali anteriori (craniali), mediastinali mediani (esofagieni) ,mdiastinalii posteriori

Cei mai dezvoltati la rumg sunt lc. mediastinali posteriori, care sunt in nr de 2-3 , au forma alungita si sunt foarte voluminosi, ocupand 1/3 din lungimea mediastinului.

Sunt considerati lc principali ai cav toracice la aceasta spp. deoarece dreneaza cea mai mare parte din limfa provenita de la pulmon si cav toracica.

La ecvine, se examineaza lc. anteriori, mediani, posteriori.

La suine : se exam, lc mediani.

4)LC. accesoriu sau al inspectorului (reissman

este o formatiune inconstanta, situata in scizura dintre lobul apical dr si cardiac, sau in scizura dintre acesti 2 lobi cardiaci intr-o masa de tes conj.

Cand sunt examinate doar fragmente din pulm se va recurge la examinare lc. intrinseci situati la bifurcatia cailor aerofore in masa parenchimului pulmonar.

In mod normal au dimensiunea unui bob de grau, dar se pot mari in cazuri patologice.

La solipede:

se sectioneaza obligatoriu traheea continunadu-se cu marile bronhii,

oblig: 4-5 sectiuni in fiecare pulmon, in plan longitudinal si paralele intre ele

pe suprafetele rezultate se executa o trecere cu pulpa degetuluii in scopul depistarii nordulilor morvosi.

La ovine si caprine – idem bovine

La suine:

examinarea decurge in mod asemanator ca la bovine

deschiderea marilor bronhii se face numai cand examinarea traheei o impune

Aspecte morfo patologice de la nivelul pulmonar:

modif circulatorii, inflamatorii, de volum, specifice tehnologiei de taiere

  1. modificarile circulatorii:

-aceste sunt :anemia, hipostaza , congestia , hemoragia si edemul

= pulm anemici au culaore roz –rosiatica , palida si sunt intalniti la taierile efectuate corect

= Hipostaza este consecinta taierii anim in agonie sau dupa moarte si apare la pulmonul de pe partea pe care a murit anim , se caract prin : culoare rosie inchisa, pe sectiune apare splenizat iar sangele este hemolizat , celalat pulm are aspect normal

= congestia poate fi activa ( hiperemie arteriala ) at cand pulm este marit in vol. cu marginile rotunjite de culoare rosie bruna, pe sectiune se scurge un lichid rosu spumos.

= Congestia pasiva(staza venoasa) se localizeaza la baza pulmonului.

sangele rezultat in urma inciziei este negricios si in cantiate mica.

Docimazia hidrostatica pulmonara (dh) este pozitiva sau intre 2 ape, fatza de congestia activa, unde este negativa sau intre 2 ape ( aspectele difera in functie de gardul de afectare a spatiului alveolar)





= Hemoragia pumonara

se evidentiaza petesii echimoze sau sufuziuni subseroase

= edemul pulmonar:

alveolele si bronhiolele se umplu cu lichid seros ca o consecinta a cresterii permeabilliatii vaselor

cand vol pulmonar este mare paenchimul isi pierde elasticitatea, culoarea este roz pal dar la sectionare se evidentiasa spumozitati albicioase sau rosiatice

-dh este intre 2 ape fata de edemul cronic cand dh poate fi pozitiva (dh +)

= Edemul agonic

caile respiratorii sunt pline cu spumozitati daca animalele au fost sangerate necorespunzator sau taiate dupa moarte.

Modificarile de volum

Atelecatazia , emfizemul si aspiratia

Atelectazia:

se caracterizeaza prin micsorarea volumului alvolelor pulmonare pana la golirea completa de aer.

La animaele cu obstructii bronhice apar form partiale de atelectazie

Forma totala se inalneste la fetusii nascuti morti.

Prin inspectie zona atelectazica este miscsorata in volum, de culoare inchisa

Prin palpatie se constata consistenta compacta fara crepitatii

Sectionarea evidentiaza suprafata neteda uscata si inchisa la culoare.

Dh pozitiva

Emfizemul

apare prin ruperea peretilor alveolari datorita cresterii in volum a alveolelor

apar zone deformate marite , crepitante de culoare deschisa sau albicioasa

dh ngativa

Aspiratia

o modif ce apare in procesul de taiere

se poate relaiza cu sange cu apa sau materii alimentare deoarrece in timpul jugulatiei se pot sectiona traheea si esofagul

datorita eforturilor facute de animal o parte din sange poate ajunge la suine chiar pana la nivelul alveolar iar materiile alimentare pana in bronhii.

Aspiratia de apa se caracterizeaza prin prezenta in pulmon a unor pete translucide ce capata forma alveolelor iar cand se aspira sange apar teritorii de dimensiuni reduse, rosii, ce contrasteaza cu zonee normale. J

Resturile alimentare apar dupa sectionarea longitudinala a traheei si bronhiilor mari J

Se face diagn dif fatza de congestie si hipostaza cadaverica.

Este necesara diferetierea deoarece in cazul congestiei trecerea de la zona normala la cea modif se fce gradat, iar in hipostaza modif intereseaza un intreg pulmon, unilateral, culoarea fiind negricioasa, pe cand in aspiratie trecerea de la zona normala la cea modif se face brusc.

Modificari inflamatorii:

a) Pneumonia fibrinoasa (crupala):

cuprinde zone intinse dintr-un lob, lobul intreg sau mai multi lobi, de obicei unilateali

prezinta 4 faze:

  1. congestie: - in congestie se obs parenchim dilatat , culoare rosie – visinie

- pe sectiune se scurge o serozitate abundenta spumoasa , roz

- dh negativ

  1. hepatizatie rosie – zona este rigida , rosie – bruna fara crepitatie

- dh pozitiva

  1. hepatizatie cenusie – pastreaza aceeasi consistenta ferma , culoarea se schimba in cenusiu

- apar si lez extrapulmonare la nivelul bronhiilor

  1. rezolutie    - rezolutia: liza exudatului fibrinos de la nivel alveolar

b) Bronhopneumonie fibrinoasa

apar focare multiple de mici dimensiuni izolate inre ele de parenchim normal

acestea apar simultan sau succesiv

evolutia lor este independenta de aceea sunt in diferite stadii evolutive

la inspectie apar leziuni superficiale cand parenchimul este proeminent iar pe pleuura sunt preznete exudate fibrinoase

la palptie zonele modificate sunt sub forma de noduli duri cu dimensiuni variabile si raspanditi neuniform.

La sectionare, apar zone de culoare rosie ce alterneaza cu cele de culoare cenusie ceea ce imrpima un aspect mozaicat.

Atat pneumonia fibrinoasa cat si bronhopneumonia fibrinoasa sunt prezente in salmoneloza, pesta , pneumonia catarala, pasteureloza, penumoniile viteilor

c) Bronhopneumonia supurtiva

consecinta sau complcatia bronhopeumoniei fibrinoase

se caract prin prezenta abceselor, de marimi variabile ( miliare noduli)

focarele prezinta capsula si continut cremos de la alb galbui pana la galben verzui

examenul de abator se face in aceasta situatie cu multa atentie pt ca exist probabiliatea piemiei, asemenea focare se intalnesc in piobaciloza si gurma.

d) Bronhopneumonie gangrenoasa

complicatie a celorlalte 2

dar poate evolua si ca o bronhopneumonie prin ingestie de corpi straini ca urmare a reticulitei traumatice sau prin deglutitie falsa

la inspectie apar focare circumscrise sau difuze, zonele fiind initial uscate si palide datorita inflam fibrino -purulente dupa care sufera necroza de lichefiere si se transf intr-o masa fluida cu miros ihoros, brun galbuie

continutl poate fi eliminat printr-o bronhie ,caz in care rezulta o caverna

daca se constata astfel de modif se continua cu ex bacteriologic de lab.

e) Bronhopneumonia necrotica

prezneta in necrobaciloza viteilor si mieilor

la inspectie apar foacare de necroza uscata, dimensiui bine limitate de culoare galben cenusie, marimi variabile, ou de portocale

f) Bronhopneumonia cu aspec productiv sau productiv necrotic

apare in forme subacute sau cronice in urma unor infectii / infestatii

in tberculoza, morva, echinococcoza, strongiloza. Actilobaciloza

leziunile de tuberculoza se intalnesc frecvent in pulmon la taurine

rar la ovine si foarte rar la cai

complexul primar complet este un focar de hepatizatie rosie inconjurat de edem nodul fibrozat se poate calcifica

lc. traheobronsici sunt mariti, induranti

pe sectiune apar numerosi noduli cazeificati/calcificati dispusi radiar

in tuberoculoza generalizata precoce leziunile sunt dispuse pe suprafete intinse

in urma cronicizarii lichefiere caverne

in tuberculoza cronica miliara, leziunile sunt de tip productiv sau exudativ in forma acinoasa sau de tip exudatov cazeos in forme acino nodulare si lobare.

Focarul de cazeifiere se caracterizeaza prin consistenta crescuta pe sectiune, cazeomul fiind dispus concentric

I n forma acinoasa,

Hidatidoza pulmonara

-aspect boselat cu supraf deformata la nivelul lobilor pulm

- acest chist este cauzat de infestatia cu Echinococus granulosus larvae

- evoueaza morfo pat, unoeri prin supra infectare, cand continutul nu mai este clar, cu aspect caracteristic de apa de fantana ci foarte similar cu leziunile din tuberculoza (aspect cazeos) numindu-se chist hidatic inveterat

- diagn dif urmareste astepctele:

1. enucleerea chistului hidatic se face foarte usor, rezultand o cavitate neteda dupa indepartarea cazeumului.

2. In tuberculoza continutul nu se enucleaza usor, chisul fibrozat si bine legat de tes inconj

3. nu sunt afectati si linfocentri

Examinarea cordului

se examineaza pericardul, miocardul, endocardul

metodele folosite sunt: inspectia, palpatia si sectionarea

Pericardul:

- se examineaza prin inspectie urmarind aspectul genereal , integritate, netezime, transparente, culoare, aderente

palpatia este facultativa se face cand se constata modif, dupa care se face sectionare , obligaoriu se realizeaza butoniera la baza cordului, pentru a aprecia corect cantitatea de lichid periacrdic,transparenta si culoarea.

In mod normal trebuie sa fie transparent de culoare galben citrin, cantitate redusa.

Efectuam sectionare de la baza catre varf, se rasfrange pericardul,se exaenineaza eventualele aderente

Miocardul propriu-zis:

-examinare prin inspectie: urmarindu-se originea marilor vase, epicardul si supraf miocardului, pentru a depista eventualele modif din febra aftuoasa = avand aspect de corp tigrat

Prezenta cisticercilor si a chistilor hidatici

Palpatia:se face cu degetele pe miocardul superficial

Sectionare: oblig la bovine si suine de la baza varf a.i. sa se deschida cele 4 cavitati si orig marilor vase

Examinandu-se miocardul la nivelul ventriculelor si atriilor, precum si endocardul parietal si valvular.

Pentr aceasta executam o sectiune prin peretele atrio- ventricular paralel cu silonl inter ventricular pana la vf cordului, dupa ce s-a facut aceasta deschidere asemanator unei carti.

Se mai executa cate 2 sectiuni paralele cu planul median de o parte si de cealalata a acesteia, dupa care pe supraf de sectiune se trece cu pulpa degetelor pt depisatrea unor formatiuni din cisticercoza, hidatidoza sau modfi ale elasicitaii

Se mai examineaza valvulele tri/ bi-cuspida, orignea arterelor pulm, cordajele, valvulele sigmoide

Se poate aprecia aspectul sangelui care trebuie sa fie coagulat, coaguli cruorici neaderenti

Forma, culoarea marimea si modul de prindere a cogulilor de pereti pot oferi date importante.

La bovine si bubaline mai mari de 4-5 ani intalnim osul cardiac.

Fsonarea cordului in scop alimentar consta in indepartarea vaselor mari a zinei auriculare si a tes adipos din centru????

Aspecte morfo pat:

- la nivelul pericardului se constata revarsari pericardice hemoragii sau pericardite.

Revarsarile pericardice apar in taieri necorescpunzatoare sau in agonie, lichidul pericardic fiind in cantitate mai mare cu modif

Hemoragiile se prodc in boli speticemice: antrax, rujet, pesta si apar sub forma sufuziunilor, sau cu aspect punctiform

Pericarditele pot fi urmarea unor cauze traumatice sau a unor boli infectioase.

Pericardita seroasa evolueaza in boli spepticemice la tineret, se caract prin suprafete lucioase sau opalescente si cant variabile de lichid citrin,

a) Pericrdita fibrinoasa

consecinta unor boli infectioase sau inflam cauzate de corpi straini

suprafetele seroaselor sunr mate acoperite cu depozite de fibrina galbene mai mult sau mai putin aderente.

In cav pericardica pot fi adevarate depozite de firbrina ceea ce duce la micsoarrea spatiului iar prelungirile mb fibrinoase dau aspectul de cord vilos.

b) Pericardita gangrenoasa

aspect nodular sau difuz

evolueaza ca urmare a complicarii procselor traumatice cu germeni anaerobi

exudatul capata culoare brun verzuie

miros ihoros

iar pericardul este friabil

c) Pericardita cazeoasa

-in tuberculoza

- noduli de dif dimens, culoare galben cenusie

- Continut cazeos sau calcificat

Miocarditele:

  1. M. alterativ- distrofica

in febra aftuoasa, anemie infect

corp brazdat de dungi si pete albicoase sau cenusii, contrastand cu fondul rosu brun (cord tigrat)

  1. M. necrotica – necrobaciloza

zone necrotice delimitate de o reactie conjunctiva a tes normal

  1. M. supurativa

caracteriozatat de prezenta unror abcese in peretele miocardic care se pot deschide

  1. M. granulomatoasa

este nodulara si cazeoasa in tubrculoza bovinlor , suine

apar aspcte granulomatoase in infest cu cisticercus, sarcocistis si echinococcus

Endocarditele:

leziuni: - hemoragii- pe suprafata endocardului apar petesi , echimoze , sufuziuni, sau hematoame din cauza fragilitati vasculare in unele intoxicatii, infectii si eforturi prelungite crescute

- inflam

- distrofice

a) Endocardita ulcero - vegetanta

leziune caracteristica aparuta in rujet cronic la suine cand se constata ulcere acoperite cu depozite de fibrina localizate preponderent la nivelul valvulelor Atrio-Ventriculare

!!!!!!= al 2-lea organ dupa maseteri unde se gasesc cisticerci

Examinarea ficatului:

Mod de prezntare:

la taurine si cabaline, se prezinta detasat de celelalt organe si se agata in suportul de examinare sau se aseaza in tava de examinare.

La ovine, caprine si suine se prezinta impreuna cu cordul si pulmonul, uneori si cu limba formand un pachet comun de organe ( tacamuri ).

Obiectivele urmarite la examinrea ficatului sunt

- seroasa de acoperire(capsula Glisson), parenchimul, limfocentri constanti( portali) si vezica biliara.

  1. Capsula hepatica: se examineaza prin inspectie urmarind transparenta, integritatea, netezimea si existenta formatiunilor de tipul nodulilor si aderentelor.
  2. Parenchimul:

se examineaza prin inspectie pt forma, marime, culoare, aspectul mariginilor si eventuale formatiuni de suprafata.

La taurine ficatul este voluminos cu scizurile interlobulare superficiale si este compus din 2 lobi principali( stang si drept) si 2 lobi secundari ( caudat = Spiegel, patrat ); lobulatia este stearsa.

La ovine si caprine ficatul seamana cu cel de bovine cu deosebirea ca scizura ventrala este mai adanca.

La suine scizurile ventrale sunt foarte adanci delimitand net cei 4 lobi ( drept, intermediar drept, intermediar stang si stang ); lobul patrat este foarte redus si triunghiular; lobulatia este foare evidenta datorita dezvoltarii tesutului conjunctiv.

La cabaline ficatul are 3 lobi principali ( stang , intermediar si drept ), nu are vezica biliara, lobulatia este stearsa si culoarea mai deschisa.

In general culoarea difera in functie de timpul scurs de la eviscerare, imediat dupa eviscerare ficatul este de culoare cenusiu-verzuie cu reflexe metalice, iar dupa racire este rosu-cafeniu pana la brun-ciocolatiu.

Palpatia parenchimului

se face pe ambele fete cu ambele maini, de la o simpla atingere cu pulpele degetelor pana la o palpatie profunda astfel incat sa percepem eventuale zone modificate de la interiorul parenchimului.

Cand este cald, imediat dupa eviscerare, ficatul este moale si friabil, consistenta lui fiind similara albusului de ou fiert. Pe masura ce se raceste devine mai dur si elastic, aspecte constatate la palpatie.

Sectionarea ficatului:

este obligatorie la rumegatoare si se efectueaza prin practicarea pe fata viscerala a 2 sectuni astfel incat sa se descopere cat mai mult parenchim si cat mai multe canale biliare, in acest scop se practica o prima incizie pornind de la baza lobului caudat care se termina la nivelul scizurii interlobulare intre cei 2 lobi principali ( stang si drept), si o a doua incizie in lobul stang , perpendiculara pe prima.

In scopul elucidarii unor situatii neclare se pote practica un nr nelimitat de sectiuni in orice zona a ficatului. In timpul sectionarii apreciand rezistenta opusa la sectionare, arhitectura organului, consistenta, culoarea, aspectul si continutul canalelor biliare.

La suine sectionarea se impune numai daca sunt constatate modificari la inspectie si palpatie.

Limfocentrii portali se afla situati pe fata viscerala la nivelul hilului hepatic si sunt acoperiti de tesut conjunctivo-adipos.

Se examineaza prin inspectie, palpatie si sectionare. Tot in zona hilului la bovine se pot intalnii fragmente din pancreas, care se examineaza dupa aceleasi metode.

La examinarea lfc hepatici intalnim frecvent o distrofie prin depunere de pigmenti biliari la nivelul lfc corticali, dar acest fenomen determina aparitia unor culori caracteristice    ( brun-verzuie ) si la nivelul medularei.

Vezica biliara

se examineaza prin inspectie apreciand forma, marimea, starea de plenitudine si conexiunea pe parenchim.

Palpatia se executa cu scopul de a verifica permeabilitatea canalului coledoc, dupa care vezica impreuna cu canalul coledoc se extirpa.

Aspecte morfo-patologice:

a. Aspecte intalnite sau aparute dupa sacrificare cu modificari cadaverice si patologice:

Datorita continutului mare de sange si glicogen care se asociaza si cu vecinatatea cu intestinele, ficatul este sediul unor alterari. Dupa sacrificare se produce hemoliza ceea ce atrage dupa sine si o imbibitie cu hemoglobina a parenchimlui hepatic care se manifesta sub forma de pete rosii-negricioase care insotesc traiectele vasculare de pe fata viscerala.

Aparitia unor noante cenusii la nivelul capsului si in jurul canalelor biliare si a vezicii este consecinta imbibitiei cu bila . Culoarea negricioasa brun-verzuie sau albastruie violacee este consecinta formarii sulfmethemoglobinei in cazul eviscerarii tardive sau la ficatul provenit de la cadavru.

Autoliza postmortem apare ca zone cenusii-albicioase pe suprafata ficatului care se pot continua si in profunzime fara delimitare precisa.

Imbibitia hidrica: este o alta modificare si se produce ca urmare a stivuirii ficatului , capsula capatand culoare albicioasa-deschisa-opaca ( isi pierde transparenta caracteristica).

b. Modificari preexistente taierii



Atrofia totala apare in stari de inanitie sau in boli infectioase si parazitare. Ficatul are volum redus si marginile subtiate, capsula poate fi incretita, ingrosata , de culoare cenusie continuand in grosimea lobilor cu tesut conjunctiv interstitial abundent.

Atrofia partiala se produce prin compresiuni de lunga durata asupra unor zone sau lobi de catre organe vecine, tumori , chisturi, granuloame, etc.

Hipertrofia totala este mai rar intalnita si se caracterizeaza prin mariea in volum, marimile acestuia fiind rotunjite si usor bombate.

Distrofiile: Distr granulara apare in boli infectioase , forme acute si intoxicatii; ficatul fiind marit , decolorat cu nuante galbui-cenusii (ca lutul ) ; consistenta este redusa, iar suprafata de sectiune proeminenta. Hepatosteatoza macroscopic este asemanatoare cu infiltratia grasa, marirea in volum a ficatului si creste friabilitatea acestuia si apare culoarea galben-lutoasa difuza cu accentuarea lobulatiei; prin cresterea friabilitatii ficatul este predispus la rupturi , fenomen frecvent intalnit la pasari. Distr grasa apara in intoxicatii acute si hipoxiemii cronice in focare sau generalizata; ficatul poate fi micsorat sau marit in volum; in ultimul caz marginile sunt rotunjite, capsula transparenta si intinsa de culoare galbena, consistenta moale pastrand amprenta digitala prin apasare; este ireversibila. Distr toxica se caracterizeaza prin reducerea la jumatat a volumului ficatului, marginile sunt ascutite, capsula e incretita, culoare galben-deschis; la suprafata si pe sectiune apar pete rosii care dau un aspect de mozaic; este vorba in esenta de o necrobioza a hepatocitelor intalnita in intoxicatiile cu fosfor, tetraclorura de carbon, micotoxicoze si viroze. Distr pigmentare cum ar fi: melanoza , poate aparea sub forma maculata sau difuza la vitel, miel si cal, pe suprafata si pe sectiune apar pete variabile ca dimensiune si nr de culoare neagra sau neagra-albastruie bine delimitate.

Icterul apare prin impregnarea cu pigmentii biliari ai parenchimului; ficatul capata culoarea galben-verzuie sau galben-bruna, este marit in volum , pe sectiune are aspect omogen, lobulatia fiind exagerata sau dimpotriva nedefinita.

Leziunile necrotice: apar ca o actiune a agentilor biologici sau in intoxicatii. Necrobaciloza este produda de Bacillus necrophorus si se caracterizeaza prin prezenta unor pete de dimensiuni diferite cu marginile regulate; aceste focare de necroza au culoare galben-bruna, iar pe sectiune suprafata este uscata.

Tulburarile circulatorii: anemiile, hemoragiile si congestiile. In anemie ficatul este micsorat in volum , consisenta este scazuta, culoarea este palida; se constata si anemii partiale aparute din cauza compresiunii exercitate de trombusi si alte formatiuni cand zonele respective apar de culoare galbui-cenusie net delimitate. Hemoragiile imbraca aspecte punctiforme, de echimoze, de sufuziuni sau adevarate hematoame subcapsulare si in parenchim. Congestia activa sau hiperemia se caracterizeaza prin marirea in volum a ficatului, capsula este impinsa , marginile rotunjite, vasele pline cu sange, iar la sectionare se scurge sange in cantitate mare. Congestia pasiva sau staza se produce in insuficienta circulatiei de intoarcere, intr-o prima faza ficatul este marit in volum de culoare negricioasa, iar dupa sectionare se scurge sange negricios; lobulatia se evidentiaza ulterior, ca urmare a congestiei venei centrolobulare determinand aparitia unui contrast intre culoarea brun-inchisa a venei si galbuie din jurul acesteia, aspect ce a determinat denumirea ficat-muscat ( asemanator cu mushcata); se produce in continuare cresterea consistentei ficatului prin proliferarea tesutului conjunctiv interstitial si perivascular, ceea ce imprima un aspect patat cu pete brun violacee pe suprafata, dar si in profunzime; pe sectiune zonele apar de culoare rosie deschisa cu aspect buretos ; toate aceste modificari au fost de numite generic teleangiectazie maculata.

Tulburari inflamatorii hepatita supurativa, hemoragica, hemoragico-necrotica, necrotica, proliferativa. Hepatita supurativa: produsa prin interventia unor agenti piogeni poate avea caracter limitat sub forma abceselor hepatice ( hepatita aposteomatoasa) sau caracter difuz sub foma de flegmon al ficatului ( hepatita flegmonoasa); la inspectie constatam abcese separate sau grupate aflate in faze evolutive diferite inconjurate de zone cu aspect normal; zonele modificate recent nu au capsula, iar abcesele vechi se incapsuleaza si isi modifica continutul care devine grunjos si consistent prin deshidratare.Hepatitele hemoragice sau hemoragico-necrotice sunt provocate de migratia larvelor de trematode prin capsula si parenchimul hepatic, la suprafata ficatul apare brazdat de linii sinuase rosii-brune prelungite si in profunzimea parenchimului, in stadiile mai vechi, in jurul zonelor respective ca si in jurul parazitilor se produce o reactie de incapsulare cu formare de esut cicatriceal. Hep necrotica: produsa de germeni specifici caracterizata prin focare rotunde de diferite marimi , culoare galbena, iar conturul focarelor este rosiatic; in faza cronica , in urma procesului de fibrinogeneze se produce incapsularea. Hepatitele proliferative date de proliferarea difuza a elementelor de tip mezenchimal, aceste hepatite sunt cunoscute sub denumirea de ciroze hepatice si se pot manifesta ca ciroze hipertrofice sau ciroze atrofice; la inspectie remarcam suprafata neregulata a ficatului, ingrosarea capsulei, iar consistenta este marita; la sectionare se percepe un scartait caracteristic sub lama cutitului. Hepatitele infectioase: cu imporanta insanatatea publica sunt cele aparute in tuberculoza , morva si actinobaciloza; IN tuberculoza miliara pe ficat apar focare proliferative , nr mai mare sau mai mic , de dimensiunea unui bob de mei sau canepa ; focarele pot avea dimensiuni asemanatoare sau diferite atat la suprafata ficatului cat si in profunzime si au culoare cenusiu-galbuie. IN tuberculoaza cronica apar focare izolate de marimi variabile de la o aluna pana la o portocala sau chiar mai mari, nodulii fiind inconjurati de o capsula conjunctiva si sunt de culoare albicioasa-cenusie continutul fiind de forma unei mase cazeoase, alte ori calcificata. La porc in tuberculoza produciva produsa de bacilul de tip aviar apar focare neregulate, nedelimitate; nodulii au dimensiuni diferite de la un bob de mazare sau mai mari si sunt raspanditi in tot ficatul avand culoare cenusiu-albicioasa, aspect slaninos sau sarcomatos si fara cazeificare. La cal leziunile sunt tot de tip productiv-sarcomatos. In toate cazurile de tuberculoza limfocentrii portali prezinta leziuni. In morva la cal si magar apar in lfc noduli cu aspect translucid de culoare cenusie, iar cu timpul acesi noduli se cazeifica, consistenta devenind moale si sunt inconjurati de o capsula conjunctiva. Leziunile din actinobaciloza imbraca aspectul hepatitei granulomatoase cu noduli de marimi diferite de la o aluna la o portocala de culoare alb-sidefie conferita de fibrozare; la sectionare se poate observa proliferarea conjunctiva abundenta la exterior si continutul verde-galbui al puroiului la interior, lfc porali nu sunt modificat.

Leziunile produse in urma localizarii unor paraziti la nivel hepatic Intereseaza in mod deosebit pt sanatatea publica leziunile din fascioloza , hidatidoza si cisticercoza. Fascioloza si dicrocelioza intalnite mai frecvent la rumegatoare se constata prezenta de hepatita homargica datorita localizarii parazitilor in canalele biliare; la acest nivel se produc angiocolita, canalele biliare fiind ingrosate si rezistente la sectionare prin proliferarea tesutului conjunctiv si prin impregnarea cu saruri de calciu. Hidatidoza in care chisturil au dimensiuni si localizari variabile sunt delimitate de parenchim printr-o capsula , iar continutul este un lichid clar transparent; suprafata ficatului apare boselata, datorita dezvoltarii chisturilor, la palpatie dand impresia de punga plina cu lichid; chisturile vechi au continut cremos, enucleerea facandu-se cu usurinta si lasand in urma o cavitate delimitata de capsula conjunctiva. In hidatidoza ca dealtfel in toate leziunilor aparute in urma parazitilor nu sunt constatate leziuni ale lfc portali. Cisticercoza seroasa a ficatului este produsa de Cisticercus tenuicolis ( forma larvara a Tenia hydatigena ) intalnita frecvent la oaie si porc. La inceput chistul este alungit, piriform, dupa care devine rotund de dimensiunea unei portocale fiind localizat frecvent dubcapsular si producand compresiune asupra parenchimului zonal; uneori constatam formarea de granuloame parazitare care prin degenerare devin focare de necroza de marimea unui bob de mazare sau a unei nuci. Pe mezenter si epiplon se formeaza chisturi caracteristice cu prelungire de fixare, mai rar sunt posibile si localizari extraseroase( eratice) la nivelul pulmonilor, musculaturii si encefalului.

Examinarea splinei .

- splina se prezinta separata de celelealte organe , agatata in suport alaturi de restul organelor, importanta din punct de vedere sanitar veteinar pentru aprecierea salubritatii carnii si organelor , iar plipsa splinei in cazul taierilor de necesitate poate duce la confiscarea intregii carcase .

Obiective . Capsula , parenchimul si limfocentrii doar la suine pot fi insa confundate cu portiuni din pancreas .

Metode de examinare . Sectionarea obligatorie , inspectie ­– formatiuni de suprafata , culoarea capsulei , forma si volum , palpatia pe toate lungimea prin strangere intre 2 degete pe toata lungimea , se apreciaza , consistenta , elasticitate , formatiuni .

Consistenta , dupa eviscerare este moale dar se intareste dupa 30-40 de minute / intra in rigidrtiate , capatatnd aspect de retractare . Sectionarea obligatorie la toate speciile se executa pe axul longitudinal , si apreciaza arhitectura , consistenta , lichidele scurse pe sectiune , raportul dintre pulpa alba si rosie , in caz de modificari se pot face si sectiuni syuplimentare .

Morfopatologic . Tulburari circulatorii

– hiperemia , apare in evolutia bolilor cu caracter septicemic , marita in volum , pe sectiune se scurge mult sange , pulpa splenica rosie este reliefata , acoperind marginile capsulare , iar pulpa alba nu se mai observa

congestia – splina de staza / pasiva , se produce in urma modificarilor de pozitie , determinand staza in sitemul port abdominal , poate aparea si iin urma altor factori ce influenteaza circulatia de intoarcere , compresiuni din tumori , torsiunea stiomacelor , caracterzata prin crestere in volum si a consistentei , suprafata de sectiune are culoare brun – rosiatica , sau poate fi brazdata de dubgi albe

hemoragii , in stari febrile ca sufuziuni , petesii , hematoame

infarctul spenic , in tulburari vasculare si de coagulabilitate sangvina , pasrticulele puse in circulatie din diverse leziuni determina obstructii in sistemul arterial al splinei , determinand infarcte albe sau sischemice caraceristice in rujet , in pesta insa se produc infarcte rosii , marginale , unice sau multiple ; infarctul este caracterizat de prezenta zonei ischimice , necrotice centrale , iar la periferie se intalneste o infiltratie hemoragica

Inflamatii

splenita hemoragica , determinacresterea volumului , consistenta este elastica , si culoare caracteristica , rosie , in rujet acut

splenita hemoragico-necrotica , specifica antraxului

splenite supurative , apar in urma infectiei cu bacterii de supuratie , acestea produc abcese de incapsulatie sau colectii care pot cuprinde zone di suprafata splinei sau in toata masa

splenita necrotica , in urma Necrobacillului , apare la bovine si ovine , pe suprafata aparand nodul galbui cu aspect uscat , incercuiti de o zona rosiatica .

splenitele productive , se mianifesta ca splenite hiperplastice , productive in salmoneloza , la vitei se remarca numeroase necroze si proliferari nodulare , sau ca splenite granulomatoase in tuberculoza rumegatorelor si cabalinelor ; la rumegatoare , zonele de cazeificare sufera calcificari si fibrozari , la cal nodulii sunt slaninori sarcomatosi

Procese tumorale

in proliferari leucozice , nodulare si difuze , apar la bovine si suine , in acest caz splina este marita in volun da 4-6x , capsula tensionata , apar hemoragii subcapsulare , chiar sub forma de hematoame ,

metastaze in tumorile maligne

Distrofiile

amiloidoza , caracterizata prin depunerea extracelulara a amiloidului , cand este difuz raspandit in pulpa rosie si peretii sinusurilr venoase , splina este denumita “splina lardacee/sunca” , forma nodulara in care nodulii sunt anliciosi si translucizi , este denumita “splina Sago”

Examinarea masei gatro-intestinale

-. Se va examina imediat dupa eviscerare , iar examenul are in vedere compartimentele gastrice , intestine si limfocentrii aferenti .

Compartimentele gastrige – inspectie avand in vedere , volumul , culoarea , aspectul grasimii si aspectul seroasei peritoneale , daca se constata modificari se continua cu palpatie si sectionare , daca se impune sectionarea acesta se practica in sala special destinata acestui scop , dupa sectonare compartimentele se goelsc di se spala in jet , aspectul , culoarea , prezenta hemoragiilor , ulcerelor , cicatricilor la nivelul mucoasei , indica eventuale leziuni preexistente .

Masa intestinala – inspectie , evaluaeaza volumul , integritatea , plenitudinea , culoarea , formatiuni de suprafta , prin palpatie , elasticitate si constitenta , sectionarea poate fi aplicata daca se constata modificari

Limfocentrii mezenterici – inspectie , palpare , sectionare la bovine si la suina fara sectionare .

Morfopatologic . La acest nivel :Tulburari circulatorii : si Inflamatii : gastrita sero-mucoasa , hoperplastica , difteroida ; enterite hiperplastice , nodulare .

Examinarea vaginului si uterului.

- Se face si inainte si dupa taiere , alaturi de restul organelor , ofera elemente importante pentru igiena carnii prin : inspectie , palapatie iar sectionarea de necesitate .

Dupa sectionare se apreciaza mucusul si eventuale leziuni la nivelul acestora .

Morfopatologic , atrofii , distrofii , necrze , inflamatii si tulburari circulatorii .

Examinarea testiculelor

-. Prin inspectie si palaptie se depisteaza sechele de castrare si inflamatii specifice – orhite necrotice de natura brucelica sau orhitele si a orhiepididimitele productive din tuberculoza taurilor i vierilor sau morva cabalinelor .

Examinarea rinichilor

-. La taurine , cabaine si ovine , raman atasati de carcasa , fiind acoperiti de maniamentul perirenal , la suine sunt detasati o data cu osanza , apoi se separa de aceasta in vederea examinarii , la majoritatea speciilro raman atasati la carcasa si se examineaza o data cu aceasta .

Obiective , examinarea maniamentului perirenal , capusl renala si parenchimul renal .

Maniamnetul se evalueaza prin inspectie si palpatie , apreciind aspectul , culoarea , marimea si consistenta sfaramicioasa sau casanta . Rinichiul se examinaeaza prin ismpectie si palpatie , sectionarea doar in caz de modificari ; prin inspectie se apreciaza ,forma , volumul si culoarea , prin palpatie formatiuni de profunzime si cansistenta . Urmata de decapsulare , se apreciaza modul decapsularii . Sectionarea se face pe marea curbura si interesaza corticala si medulara , pana la paluilele bazinetale / bazinet .

Morfopatologic . Tulburari circulatorii - staza , hemoragii , infarct , Inflamatii – nefrita , glomerulo-nefrita , Distrofii – nefrosteatoza , amiloidoza , granulara , hidrica .

Examinarea glmndei mamare .

- Ramane atasata la carcasa , se examineaza o data cu acesata , examenul are in vedere parenchimul si limfocentrii .

Parenchimul se examineaza prin inspectie , urmarind – leziuni , volum , culoare ; prin palpare se descopera modificarile produnde , sectionarea obligatrie la bovinele adulte , se apreciaza cntinutul canalelor galactofore , limfocentrii se gasesc caudal de baza mamelei , cate doi de fiecare parte , se examinaeaza prin inspectie , palapre si sectioaner .

Anatomopatologic : mastite hemorageice , supurative , gangrenoase , granulomatoase – sepcifice tuberculoza si actibobaciloza . Modificarile glandei mamare se coreleaza cu rezultatele examinarii carcarei .

Examinarea carcasei .

- Pentru examinare , carnea se prezinta sub forma de carcase intregi l avitei , oi si capre , semicarcase la bovine si suine , caz in care se face sectionarea coloanei vertebrale in planul median , uneori la porci sectiunea sagitala intereseaza si capul sau carnea se prezinta sub forma de sferturi de carcasa , la bovine , in care caz jumatatile se sectioneaza transversal pe coloana vertebrala in spatiul 10-11 intercostal , rezultand , doua sferturi anterioare si doua posterioare , apoi acestea sufera procesul de fasonare , curatand de cheaguri , franjuri , impuritati la interior si exteerior , se face toaletarea , plagii cu jet de apa si prin indepartarea tesuturilor infiltrate cu sange , franjurilor sau fragmentelor de oase .

La bovine si cabaline putem intalni 2 demicarcase sau 4 sferturi , impreuna cu coada si seul aderent , fara cap , picioare si organe , la vitei daoua semicarcase sau corpul intreg , cu coada , seu aderent , si fara cap , picioare si organe , la suine 1. Tehnologizare prin jupuire , 2 semicarcase cu tot cu cap si picioare fara organe , examinarea se face cu osanza , slanina aferenta , coada si grasimea curatata de pepeiei , capul si picioarele , 2. Prin oparire la care mai apare si soriciul . La inspectie la cele tehnologizate prin oparire se observa leziuni veziculoase in bolile veziculoase ale porcului , la rumegatoarele mici , coprul intreg cu coada , seul aderent fara cap , organe si picioare .

Operatiunile de fasonare se executa sub suprevegherea directa a personalului sanitar veterinar .

Verificarea rigiditatii musculare , consta in prinderea metacarpului sau radiudului cu mana , apoi se imprima membrumlui miscari de basculare de sus in jos , sau de lateralitate , instalarea rigiditatii musculare se face la cateva ore de la taierea animalului (dupa 1-2 ore vara si dupa 5-6 ore iarna) , dureaza in medie la adulte 24 de ore si este prezenta atunci cand membrul face corp comun cu carcasa .

Examenul propriuzis al carcasei , se efectueaza prin inspectie si palpatie in doi timpi : debuteaza prin efectuarea inspectiei de ansamblu , apreciind exteriorul carcasei si referindu-ne la forma maselor musculare , oaselor si articulatiilor , gradul de dezvoltare a musculatirii si simetria , existenta sau absenta tesutului adipos de suprafata si a aprecierea cantitativa si calitativa a acesteia , se mai poate aprecia modul in care s-a facut sangerarea , daca exista o mare cantitate de sange in gasele superficiale , sangerarea este defectuoasa , la jupuire , sectionarea acestora duce la imprastierea sangelui pe carcasa . Aspectul tesutului conjunctivsubcutan , prin deshidratare acesta se transforma intr-o membrana de protectie pentru carcasa , in aczul carnurilor de la animale slabe , masele musculare fiind reduse , lipsesc si maniamentele externe si se evidentiaza unghiurile osoase , taierea animaleleor in agonie sau dupa moarte determina infiltrarea cu sange a tesutului cinjunctiv .

Inspectia in amaniunt , se face sistematic , pe regiuni , de sus in jos prin compararea semicarcaselor la exterior si interior , se incepe cu articulatia jaretlui , cele doua gambe si articulatiile grasetului , apreciindu-se aspectul , deformarile , inflamatiile si carcaterul lichidului sinovial , se acorda atentie sp;orita carcaselor de la vaci deoarece artritele infectioase ale articulatiilor grasetului sunt caracteristice vacilor de lapte .

Se continua cu examinarea exteriorul , prin examinarea regiunii coapselor unde musculatura este mai bine reprezntata , si eventulalele defromari sunt sesizate mai greu , fiind localizate profund , in regiune ingvinala , se observa locul excavat al glandei mamare , iar la taur printr-o sectiune in masa grasoasa se evidentiaza corfdonul testicular si inelul ingvinal superior , la cei castrati se observa rudimentul testicular , c ordonul testicular ramas in urma operatiei de bisturnaj , aparand ca o masa galbuie , sfaramicioasa . Zona flancului si apliului iei , intereseaza pentru descoperitea unor miozite acute sau cicatrici in urma ruminotomiilor sau ruminocentezelor pe stanga , tot aiti se apreciaza si aspectul maniamentului din pliul grasetului , se continua cu aprecierea musculaturii abdominale si toracice avandu-se in vedere modificarile superficiale .

Aspectul spetelor prin observarea simetriei articulatiilro scapulo-humerale , modificari de forma si volum , masele musculare , examenul suprafetei externe se termina rpin inspectia gatului , jgheabului jugular si plagii de sangerare , aceasta trebuie sa fie infiltrata cu sange si cu suprafata musculaturii sectionata neregulat .

Partea interna a semicarcaselor se examineaza ulterior de sus in jos , cu suprafata de sectiune a musculaturii coapsei , loc in care s-ar putea depista modificari de aspect si cuoare la nivelul musculaturii , in cazul animalelor surmenate sau febrile sau a chistilor parazitari de cisticercus , se examineaza si simdfiza ischiopubiana , unde se pot intalni leziuni de tuberculoza osoasa .

Fata interna a bazinului si grasimea de la nivelul boltei lombo-sacrale , in cazul carcaselor de la femelele cu gestatie avansata constatam infiltratii hemoragice la acest nivel , iar decelarea moirosului de urina apare in urma ruperii sau sectionarii accidentale a vezicii la eviscerare .

Musculatura abdominala si existenta cicatrici ale flancului stang , aderente , formatiuni parazitare sau leziuni peritoneale , peritoneul poate fi infiltrat difuz sau nodular , slaninos in leucoza , diafragmul se examineaza prin inspectie pe ambele parti urmarind abcese si formatiuni parazitare .

ASPECTE MORFO PATOLOGICE :

-sesizabile la nivel de carcasa

1) tulburari circulatorii : congestii, hemoragii, edeme

Edemele fiind correlate cu boli inflamatorii acute dar si in cahexie accentuata

2) modificari de volum – atrofii sau hipertrofii musculare , hipotrepsia sau atrepsia caract prin lipsa depozitelor de grasime ( evidentierea ungiurilor osoase , scobirea reg maseterine , stergerea profilului maselor musculare importante ),

- distrofii la nivel cutanat distrofia hidrica , la niv t muscular – distrofia hialina(boala m albi ), atrofie grasa prin infiltratii musculare garse sau colesteatoza musculasa , lez de distrofie pigmentara (sideroza este iatrogena depuneri de pigmenti caroteroizi in tesutul gras la niv carcasei ), lipofuscinoza modif senile , melanoza ; distrofii minerale prin calcificari eratice si sa nu se confunde cu degenerescenta altor leziuni,

- necroze toate tipurile (umeda , uscata , gazoasa ),

- inflamatiile pot fi intalnite la toate tesuturile si anume miozitele , osteitele , dermatite

- tumorii facandu-se diag diferental fata de alte leziuni

Ne intereseza urmarirea anumitor suprafete de sectiune osoasa la nivel de carcasa sectiuni efectuate prin parcelarea aceste in vederea depistarii de lez tuberculoase (suprafata de sectiune a simfizei ischio- pubiene, supraf. de sect. a corpilor vertebrali , supraf de sect a coastelor- la rumeg si sternul ) .

Particularitatile ex sanitar-veterinar al carcasei la vitel :

se acorda o atentie sporita examin articulatiilor si anume a lichidului sinovial , al musc coapsei si bazinului se are in vedere aspectul rinichiului (se urmareste evidentierea carnurilor cu aspect fetal – infiltratii hidrice )

aspectul plagii ombilicale precum si al continutului venei si arterei ombilicale urmarind gradul de cicatrizare si urme ale unei posibile infectii

Pt viteii mai mici de trei luni nu se face ex de cisticercoza

Sectionarea lla nivel de carcasa se realizeaza in 4 situatii :

A cand au fost sesizate lez de tuberculoza la niv organelor si linfocentrilor

B cand au fost depistati cisticerci in zonele de electie

C cand de constata cahexie avansata

D decelarii la inspectie si palpatie a unor modif pt decelare si in situatia depistarii unor mirosuri anormale in diferite zone

Particulatitati ale ex s-v la porc :

in functie de modul de prelucrare tehnologica pt porcii in cazul jupuirii ne intereseaza la ext aspectul tesutului adipos subcutanat , corectitudinea manoperol de jupuire , evaluarea modului de efectuarii a sangerarii si asomarii prin niv de umplere al capilarelor

```` prin oparire : aspectul tesutului cutanat si mai ales al soriciului putandu-se observa lez ale dermatirei . , contuzii , cicatrici , pustule

Particulati ale ex s-v la cabaline:

se acorda atentie sporita gradului de igiena al anim inainte de taiere dar si al carcasei si inainte de toaletare si dupa toaletare

atentie asupra unei sangerari cat mai corecte

aspectului sau culorii sangelui si tesutului muscular

se examin obligatoriu prin inspectie , palpatie si sectionare linfocentrii: ingvinali superficiali , lnnc iliaci ext si int , prepectorali si prescapulari

Ex sanit – vet al esofagului :

se face impreuna cu ex s-v al aortei si traheei

sec realiz prin inspectie , palpatie si sectionare obligatorie

urmarim decelarea modif de volum (megaesofag , diverticole , atalazii , atrofii ), modif circulatorii – integriattea lui urme ale traumatismelor , esofagite (catarale , pseudomembranoase , gangrenoase , supurative )

urmarim semen ale unor parazitoze – Gongylonema pulchrum , Sarcocistoza , lez de Hypodermoza produsa de Hypoderma si lez de Cisticercoza – C bovis

Controlul s-v al diafragmului :

diafragmul ramane atasat la carcasa , dupa examinare nu se inlatura

prin inpectie aspectul general atat al portiunii carnoase cat si al pilierilor pe ambele fete si urmarim particularitati de culoare de suprafata , urme de traumatism , existenta unor lez parazitare – cisticerci , Sarcosistis

palpatia si sectionarea se realiz facultative deoarece

la acest nivel la exteriorul acestei formatiuni mai pot aparea vezicule specifice Cisticercosei seroase data de Cysticercus tenuicolis forma larvara a teniei Hydatigena produce vezicule mari peste 10 cm

EXAMENUL SPECIAL IN CISTICERCOZELE MUSCULARE LA BOVINE SI SUINE

Bovine

Suine

Agent etiologic

Cisticercus bovis – forma larvara a T saginata

Cysticercus Celulosae f larvara a T Solium

Dimensiuni

Zone de electie

Continuarea examinarii

Stabilirea gradului de infestare

SANCTIUNI SI MASURI

Formeaza vezicule globuloase cu dim 6-10 cm/3-5cm alb sidefie

- Forma larvara paraziteaza in t musc striat , cord si t conj interfibrilar, iar forma adulta paraziteaza in intestinal subtire la om provocand tulburari gastro-intestinale , vomituritie , voma , hepatopatii , tulburari nervoase

Se examin anim mai mari de 3 L pt ca cisticerci devin infestanti dupa 10-12 sapt

Cisticercii majoritatea degenereaza dupa 7-8 L prin cazeificare sau calcificare ; cu toate acestea exista cazuri in care ei au ramas in viata pana la un an

- maseterii ext si int se examin prin sectiuni multiple II intre ele si II cu planul recurbat al mandibulei , musculature laringelui , muscul. cordul

-in situatia in care in zonele de electie nu au fost depistate sisticerci se poate pune diag de carcasa indemna , daca in zonele de electie au fost depistate formatiuni veziculoase de cisticerci se continua examinarea si se stabileste gradul de infestare

- musculature limbii , musculature esofagiana , diafragmul ,se profita de sectionarea deja efectuata prin parcelare , muschiul triunghiularul sternului , se fac sectiuni in musculature dorsala sectiuni multiple II cu coloana vertebrala si sectiuni in musculature tricepsului brachial de la olecran – la humerus

- in conditiile in care sunt depistati cisticerci numai in zonele de electie – infestaie slaba

- se considera infestatie masiva daca sunt depistati cisticerci in cel putin 2 sectiuni practicate la musc dorsala si tricepsul brachial

- IN CAZUL IN CARE ESTE INFESTATIE MASIVA SAU DECELAM MODIF ORGANOLEPTICE CARNEA SE CONFISCA SAU SE DISTRUGE

- in cazul in care infestatia este slaba carnea se conditioneaza termic prin congelare la -12grade – 48 ore - 15 grade atinsa la os

Vezicule mai mari , ovoidale cu diam 10-12/3-6 cm vezicula translucida

-- Forma larvara paraziteaza in t musc striat , cord si t conj interfibrilar, iar forma adulta paraziteaza in intestinal subtire la om provocand tulburari gastro-intestinale , vomituritie , voma , hepatopatii , tulburari nervoase

Se examin anim mai mari de 3 L pt ca cisticerci devin infestanti dupa 10-12 sapt



Cisticercii majoritatea degenereaza dupa 7-8 L prin cazeificare sau calcificare ; cu toate acestea exista cazuri in care ei au ramas in viata pana la un an

- musc linguala , laringe si esofag , cordul , examin musc diafragmei , musc dorsala in zona cervicala sectiuni II cu coloana vertebrala sectiuni multiple , musc coapsei sect in musc de la fata int si perpendiculare pe sifiza ischio –pubiana , musc sublombara cu sect multiple longitudinale in micul si marele Psoas

- in situatia in care in zonele de electie nu au fost depistate sisticerci se poate pune diag de carcasa indemna , daca in zonele de electie au fost depistate formatiuni veziculoase de cisticerci se continua examinarea si se stabileste gradul de infestare

La inv musc intercostale , abdominale se fac sctiuni multiple in masele musculare bine reprez de la niv trenului anterior si posterior

- stabilirea gradului se efectueaza in musculature trenului posterior si anume musc coapsei si se considera o suprafata de tesut de forma unui patrat de aprox 40 cm patrati 6 cm latura si se fac sectiuni paralele inte ele si fibrele musculare cat mai multe

- daca in aceasta suprafata sunt depistati cisticerci in mai putin de jumatate din nr sectiunilor efectuate –infestatie slaba

- Depistati in mai mult de jumatate din sectiuni – infestatie masiva

-IN CAZUL IN CARE ESTE INFESTATIE MASIVA SAU DECELAM MODIF ORGANOLEPTICE CARNEA SE CONFISCA SAU SE DISTRUGE

- in cazul in care infestatia este slaba carnea se conditioneaza termic prin congelare la - 15 grade 10 zile , - 18 grade – 4 zile

- grasimea se incalzeste la 100 grade si se poate da in consum

Proba viabilitatii cisticercilor :

o proba de carne infestata supusa tratamentului prin congelare se preleveaza tesut cu cisticerci cam 200 grame cu tot cu tesut muscular este introdus intr-un amestec de bila de bovina si ser fiziologic la 37—38 de grade Celsius si se pastreaza in repaus cam 1 ½ -- 2 ore dupa care se face examinare simpla la microscop cu obiectiv mic si se verifica viabilitatea cisticercilor . cisticerci neviabili – carne conditionata correct – parafa , cisticerci viabili in timpul conditionarii evaginarea scolecsilor – carne confiscate si distrusa

Rezistenta si viabilitatea cisticercilor :

rezista pana la 2 sapt de la moartea animalului la o temp de 10 grade in conditiile in care nu se produce putrefactia

rezista pana la 65 zile la conditii de refrigerare 2-4 grade

in solutie salina concentrate 8-10 % na cl cisticerci rezista peste o saptamana

prin termizare rezista pana la 30 min

Diagnostic diferential :

-sarcocistoza, vezicule produse de Echinococus granulosus larcae, cisticercii calcificati sau degenerate prin cazeificare sau cei calcificati , cu abcese, cu formatiuni granulomatoase , cu depuneri eratice de calciu , cu Cysticercus tenuicolis – cisticercoza seroaselor

Examene speciale :

La bovine : cisticercoza , tuberculoza , leucoza si ESB

La suine : cisticercoza , tuberculoza , trichineloza

La cabaline : tuberculoza , morva , melanoza , trichineloza

La ovine se fac obligatoriu ex speciale pt Agalaxia contagioasa si Bruceloza , si examen special pt variola

La ovine si suine se mai poate practica ex speciale si pt bolile veziculoase

EXAMENE SPECIALE PT DEPISTAREA

TUBERCULOZEI LA BOVINE SI SUINE

Examinarea limfocentrilor maselor musculare pt exaluarea gradului de extindere a procesului tuberculos:

Trenul posterior :

I Linfocentrii lilio-pelvini(iliaci):

- situati pe peretii cavitati pelvine , la intrarea in cavitatea pelvina

Linfocentrii

Trenului

Posterior

Linfocentrii carcasei bovine

localizare

sectionare

Linfocentrii carcasei suine

Lc iliaci

-Interni/mediali (2-5 formatiuni discoidale de 1-2 cm diam)

- intrarea in cavitatea pelvina , in plan medial , inaintea bifurcatiei aortei posterioare , in t conj dintre ramurile aortice

- mediali 1-2 formatiuni chiar pe linia mediana

- externi/ laterali

- pe gatul iliumului la ½ a acestuia , in dreptul bifurcatiei a+v circumflexe iliace prof

- interni – in afara medialilor

- circumflecsi iliaci

-sub unghiul extern al iliumului

- iliaci 2-3 formatiuni limfoide , dintre care una mai dezvoltata , situata la fata interna a unghiului extern iliac

Lc ischiatici (2-3- cm diam)

Fata laterala a ligamentului sacrosciatic (intre lig sacrotuberos si m. biceps femural )

-sect . lig de la ultima vertebra sacrala la vf ischiumului la jumatatea distantei

Situati mai anterior decat la taurine , proximal crestei ischiatice

- uneori pot lipsi

Lc subiliac precursor al pliului iei (L= 1 cm , l =2cm)

Deasupra patelei in fata m tensor al fasciei lata , itr-o masa conjunctivo- adipoasa

- mai profund decat la bovine , anterior de m tensor al fasciei lata

Lc popliteu

Pe suprafata m gambei intre semitendinos si vast

- la ½ a distantei dintre pct fesei si coarda jaretului , in fosa poplitee

2 pachete , superficiali si profunzi , cei superficiali sunt mici , dispusi subcutanat

- se evidentiaza prima sectiune deasupra coardei jaretului

Lc ingvinal superficial

- la femele retromamar in zona inferioara a perineului , pe fata posterioara a glandei mamare (L=10cm , l=4cm )

- la mascul la baza scrotului , in tesutul conjunctiv adipos din dreptul “S” – ului penian

Cel mai dezvoltat pechet linfocentric al muschiului pelvin

Ingvinal extern – numerosi in dreptul fiecarei mamele la niv liniei albe , in t conj si sc

Lc lomboaortici

Sir ce incepe de la intrarea in cavitatea pelvina , pana la diafragma , alaturi de aorta descendenta si vena cava posterioara

Examinarea trenului anterior:

Lc

trenului

Anterior

La bovine

localizare

sectionare

La suine

Lc toracali superiori (subdorsali)

- continuarea lantului lomboaortic , in t adipos periaortic , in vecinatatea art. Vertebrocostale

Redusi ca dim si nr

Lc toracali

-Ln presusternali

- intro excapatie pe fata super a primei sternebre

- ln diafragmatic lipseste

- ln lantului toracal inferior int

- sub muschiul triungiularul sternului in dreptul art sternebrocostale in jurul arterei si venei toracale int

- ln diafragmatic sau xifoidian

- deasupra apendicelui xifoiodian , in ungiul format de m. triungiularul sternului si diafrag

Lc pectorali (prepectorali )/ ai intrarii pieptului/ai primei coaste

- 2-3 formatiuni linfoide in apropierea primei coaste

- sectionarea t. conj- adipos situat in fata primei coaste , in zona art sternebrocostale

- axilari ai primei coaste consideratii singuei lc ai membrului ant

- situati lateral de marginea ant a primei coaste

Lc prescapular (L=9cm , l=2cm)

In fata spetei inferior de art scapulo-humerala

- incizie de 10-15 cm II cu marginea ant a spetei deasupra art umarului

- lipseste

Lc axilar (brahial)L=3cm , l = 2cm

Fata interna a art scapulo- humerale , in dreptul spatiului intercostal 3 intr-o masa conj- adipoasa in care se afla artera si vena axilara

- lipsesc

Lc cervicali profunzi

- Lc preatloidiene

- fata externa a extremitatii posterioare a glandei submaxilare , sub marginea libera a atlasului

- un grup de noduli mici situati pe traiectul carotidelor si un grup de formatiuni voluminoase la extremitatea posterioara a glandei parotide

-lc cervicali profunzi anteriori

- in jurul tiroidei

- lc mediali

- in regiunea cervicala mijlocie in jurul traheei si esofagului

- ln posteriori

- ln prepectorali

Nodulii hemolimfatici

Formatiuni bine indivizualizate , in grupuri sau izolate rosu- visiniu pana la negricioase

Encefalopatiile spongiforme transmisibile(EST):

actul normativ european care stabileste reglementarile pt eradicarea , prevenirea si combaterea EST este actul normativ 999/2001

Criteriile de stabilire a statutului privind ESB (encefalopatie spongiforma bovina )

cuprinse in anexa a 2

srtatutul privind ESB a unui stat se stabileste dupa urmatoarele criterii :

a)     rezultatul unei analize de risc ce identifica toti potentiali factori pt aparita ESB si evolutia lor in timp

b)     un program educational pt medicii veterinari, crescatorii de anim si operatori comerciali care realiz : transportul , taierea si comercializarea bovinelor , prin acest program se incearca incurajarea raportati tuturor cazurilor de manifetari clinice la bovinele adulte

c)     raportarea si examinarea obligatorie a tuturor bovinelor cu semne clinice de ESB

d)     un sistem de supravegere si monitorizare continua a ESB , cu accent asupra riscurilor si luand in considerare anumite rapoarte si standarde internationale . Aceste rapoarte privind nr de examinari realizate si rezultatele acestora trebuie pastrate minim 7 ani .

e)     examinarea in laboratoarea aprobate a monstrelor de encefali sau a altor tesuturi prelevate in cadrul sistemului de supravegere

Factorii urmariti in cadrul analizei de risc pt ESB :

analiza de risc se bazeaza pe urmaotorii factorii :

a)     consumul de catre bovine de consum de faina de carne- oase , jumari de seu provenite de la rumegatoare , produsele de risc( prescurtare PR)

b)     importul de faina de carne –oase sau jumari de seu ce pot fi condaminate cu EST sau hrana pt animale ce contine produse de risc PR

c)     importul de animale sau ovule sau embrioni ce pot fi infectate cu o forma de EST

d)     statutul epidemiologic al tarii sau regiunii in cea ce priveste formele de EST la anim

e)     nivelul cunostintelor acumulate de expert , structura pop de bovine , ovine si caprine in tara sau regiune

f)      sursa de deseuri de origine anim parametrii de prelucrae pt tratarea acestor deseuri si metodele de producere a hranei pt anim

Definitia categoriilor de tari privind satatutul ESB :

statutul statelor membre se stabileste prin incadrarea urmatoarelor categorii:

A) tara sau regiune indemna de ESB , tara sau regiunea in care s-a efectuat o analiza de risc care sa demonstreze ca au fost luate masuri necesare pt perioada de timp relevanta si pt gestionarea oricarui risc identificat si :

I) in care nu s-a inregistrat nici un caz de ESB

- criteriile stabilite anterior au fost respectate timp de cel putin 7 ani

- criteriile au fost respectate timp de cel putin 7 ani si s-a dem ca cel putin 8 ani anim nu au fost hranite cu PR provenite de la rumeg sau mamifere

B ) tara sau regiune temporar indemna de ESB ,unde nu s-au semnalat cazuri indigene , tara sau regiunea in care s-a efectuat o analiza de risc si care dem faptul ca au fost luate masuri necesare pe o perioada de timp relevanta pt gestionarea oricarui risc gestionat si in care :

1 in care nu s-a inregistrat nici un caz de ESB criterile au fost respectate pe o perioada mai mica de 7 ani sau s-a dem ca tim de cel putin 8 ani rumeg nu au fost hranite cu prod de risc insa criteriile stabilite au fost respectate pe o perioada mai mica de 7 ani

2 in care s-a stabilit ca toate cazurile de ESB provin direct din importul de bovine vii sau ovule sau embrioni de bovine , iar bovinele AFECTATE AU FOST SACRIFICATE SI DISTRUSE COMPLET , INCLUSIV IN CAZUL femelelor ultimul descendent nascut in intervalul de 2 ani anterior si posterior depistarii primelor semne clinice de boala , daca anim respectiv era inca in viata in tara sau regiunea in cauza si :

- criteriile stabilite au fost respectate pe o perioada mai mica de 7 ani

- s-a dem ca timp de cel putin 8 ani rumeg nu au fost hranite cu PR ,insa criteriile stabilite nu au fost respectate timp de 7 ani

C) tara sau regiune temporar indemna de ESB , unde s-a inregistrat cel putin un caz indigen , tara sau regiunea in care s-a efectuat o analiza de risc care dem ca s-au luat masuri pe o perioada relevant pt gestionarea oricarui risc si :

1- s-a inregistrat min un caz indigen

- ultimul caz indigen a fost inregistrat cu peste 7 ani in urma

- desi criteriile specificate la momentul evaluarii sunt specificate , interdictia de admin a prod in consum se aplica totusi daca : nu se poate dem ca aceste criterii au fost respectate timp de min 7 ani si nu se poate dem ca interdictia ca privind aplicarea in consum a prod de risc a fost respectata min 8 ani

D ) tara sau regiune cu grad redus de incidenta a ESB , unde rata de ESB in ultimul an este mai mare sau egala cu un caz la o mie de capete

E) tara sau regiune cu grad crescut de incidenta a ESB , unde incidenta din ultimul an a fost mai mare sau egala la 100 de cazuri , se supun supravegerii pt ESB toate bovinele mai mari de 24 luni care fac obiectul unei sacrificari de urgenta , se supun suprav pt ESB toate bovinele mai mari de 30 luni sacrificate in cond normale si se supun suprav pt ESB . . . . . .

Materiale cu risc specific (MRS) :

pt tarile din categoria A si B nu exista

pt celelalte tari exista 2 situatii:

- se considera MRS la bovine : craniul, t nervos , creierul , ochii , amigdalele , maduva spinarii cele mai mari de 24 luni , iar pt celelalte si masa intestinala de la duoden pana la rect

- pt ovinele si caprinele mai mari de 24 luni : craniu , ochii , amigrale , maduva spinarii , --- la cele mai mari de un an adica cele care au un incisiv rupt prin gingie , toate cele de mai sus si masa intestinala








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate