Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» STUDIU PRIVIND IMPARTIREA BUNURILOR INTRE SOTI


STUDIU PRIVIND IMPARTIREA BUNURILOR INTRE SOTI




STUDIU PRIVIND IMPARTIREA BUNURILOR INTRE SOTI

SECTIUNEA 1.

Partaj. Codevalmasie.Criterii de apreciere a caracterului de bunuri comune ale sotilor.Stabilirea loturilor . Modificarea valorii masei partajabile

Sustinerea apelantului potrivit careia partile sunt separate in fapt din iulie 1994 si, ca, in aceste conditii, o parte din depozitele efecuate dupa aceasta data provin din economii proprii ale paratului nu poate fi retinuta.




Astfel, chiar paratul in cererea completatoare la cererea reconventionala arata ca partile s-au separat in fapt in iulie 1995(fila 12 dosar fond),acelasi aspect rezultand si din declaratia martorului paratului (I.G.-fial 25)

Pe de alta parte,tribunalul a exclus din masa partajabila suma de 100.000 lei(evidentiata separat de expert reprezentand depozit CEC, cu privire la care apelantul a aratat ca a avut afectiune speciala, fiind depusa pe numele copilului partilor.

La interogatoriul luat din oficiu(incheiere din 16.02.2000), intimata a confirmat acest aspect, aratand ca cei 100.000 lei au fost 'economiile copilului'.

Astfel fiind, s-a apreciat ca suma de bani depusa de parti pe numele copilului reprezinta o donatie facuta acestuia si nu poate fi inclusa in masa partajabila.

(Sectia a III-a civila, decizia nr. 877A/22.03.2000)

Decizia instantei

Prin sentinta civila n. 6870/29.06.1999 Judecatoria Sector 3 a admis in parte actiunea privind partajul bunurilor comune formulata de reclamanta S.L in contradictoriu cu paratul N.G.

S-a constatat, conform incheierii de admitere in principiu din. 22.09.1998, ca masa bunurilor comune este alcatuita din bunuri mobile si un imobil(apartament) ale caror valori au fost stabilite conform rapoartelor de expertiza intocmite in cauza.

Pentru sistarea starii de codevalmasie au fost alcatuite doua loturi, fiind atribuite fiecareia dintre parti, iar pentru egalizarea valorica a acestora a fost stabilita sulta corespunzatoare in sarcina reclamantei.

A fost stabilita calitatea de bunuri proprii ale reclamantei a unor bunuri mobile si apreciindu-se ca acestea se afla in posesia paratului ,a fost obligat sa le restituie reclamantei.

Prima instanta a retinut ca partile au dobandit prin contrinbutie egala de 50% bunurile care alcatuiesc masa partajabila.

In ce priveste lotizarea, s-a retinut ca ambele parti au solicitat atribuirea apartamentului si impartirea bunurilor mobile.

Imobilul a fost inclus in lotul reclamantei, retinandu-se disponibilitatea acesteia de a achita sulta la valoarea stabilita prin expertiza si avandu-se in vedere culpa paratului la desfacerea casatoriei.

Impotriva sentintei a declarat apel paratul, criticand-o pentru nelegalitate si neteminicie, sub urmatoarele aspecte: valoarea apartamentului astfel cum a fost stabilita prin raportul de expertiza este prea mica, avand in vedere ca acest apartament poate fi vandut cu 100.000.000 lei; mai mult, autoturismul Oltcit a fost supraevaluat de expert si a fost inclus in lotul paratului, pentru a-l dezavantaja; expertiza contabila, prin care s-au determinat sumele depuse la CEC si banca , s-a facut fara nici un fel de suport real pornindu-se de la sumele eronate indicate de reclamanta ca fiind depozite bancare sau constituite la CEC si fara sa se aiba in vedere ca majoritatea sumelor reprezinta economiii proprii ale paratului.

De asemenea, s-a mai criticat sentinta prin aceea ca s-au considerat ca bunuri proprii ale reclamantei biblioteca cu 4 corpuri, hota bucatarie, filtru cafea, bunurile care de fapt au revenit familiei si nu sotiei, pentru contributia avuta la inmormantarea unei matusi a fostei sotii.

In apel, s-a administrat proba cu inscrisuri si expertiza contabila, cu privire la depozitele de la banca si CEC.

S-au depus la dosar copii de pe libretele CEC si filele de constituire(restituire) a depozitelor la Banc Post S.A

Analizand probele administrate in cauza, tribunalul a apreciat fondat apelul numai in privinta criticilor formulate in legatura cu valoarea depozitelor retinute in masa partajabila.

Astfel, conform sentintei s-a retinut ca valoarea actaulizata a depozitelor CEC si Banc Post este de 17.693.466 lei , stabilita de expert in functie de semele indicate de reclamanta si in absenta unor relatii pe care banca nu le-a putut furniza, avand in vedere secretul depozitelor bancare(adresa, fila 66).

Suplimentul raportului de expertiza contabila contabila efectuat in cauza a avut in vedere sumele astfel cum au rezultat din inscrisurile depuse la dosar in faza apelului : libretele CEC si filele de constituire a depozitelor Banc Post.

Pentru depozitele CEC, tribunalul a retinut varianta a II a raportului de expertiza , iincluzana calculul depozitelor pana in decembrie 1999 si depunerii efectuate si dupa iulie 199

Sustinerea apelantului potrivit careia partile sunt separate in fapt din iulie 1994, si ca in aceste conditii o parte din depozitele efectuate dupa aceasta data provin din economii proprii ale paratului, nu poate fi retinuta.

Astfel, chiar paratul in cererea completatoare la cererea reconventionala arata ca partile s-au separat in fapt in iulie 1995(fila 12 dosar fond), acelasi aspect rezultand si din declaratia martorului paratului.

Pe de alta parte, tribunalul a exclus din masa partajabila suma de 100.000 lei(evidentiata separat de expert) reprezentand depozit CEC , cu privire la care reclamantul a aratat ca a avut afectatiune speciala, fiind depusa pe numele copilului partilor.

La interogatoriul luat din oficiu(incheierea din 16.02.2000) intimata a confirmat acest aspect aratand ca cei 100.000 au fost 'economiile copilului'.

Astfel fiind, s-a apreciat ca suma de bani depusa de parti pe numele copilului reprezinta o donatie facuta acestuia si nu poate fi inclusa in masa partajabila.

Cu privire la depozitele Banc Post , a rezultat din actele dosarului ca o prima depunere s-a efecutat pentru suma de 200.000 lei la 12.09.1994, si a fost lichidat depozitul, incasandu-se suma de 328.444 lei(conform filei de restituire) si constituit un nou depozit de 300.000 lei, care a fost lichidat la 109.1995, incasandu-se suma de 497.977 lei.

Acesta suma a fost inclusa in masa partajabila si nu aceea rezultata expertului prin aplicarea de dobanzi dupa data incetarii depozitului, pana in decembrie 1999.

In consecinta, la valoarea reactualizata a depozitelor CEC si Banc Post a fost inclusa suma de 16.782.859 lei.

Sub acest aspect, in baza art. 296 C.pr.civ a fost admis apelul si schimbata in parte sentinta instantei de fond. Urmare a modificarii valorii masei partajabile, a fost modificata corespunzator si sulta datorata de reclamanta paratului.

Celelalte crtitici formulate de apelant au fost apreciate ca nefondate.

Astfel, in ce priveste valoarea apartamentului, aceasta a fost stabilita de expert luandu-se in calcul toate criteriile care influenteaza valoarea de circulatie a unui bun imobil(zona de amplasament, dotari social urbane, acces la mijloace de transport, posibilitati de aprovizionare) aplicandu-se coeficientul de actualizare corespunzator.

De altfel, paratul, desi a aratat ca intentioneaza sa formuleze obiectiuni la raportul de expertiza imobiliara, nu a precizat aspectele sub care critica raportul de expertiza,precizand doar in notele scrise ca valoarea de expertiza este prea mica.

Avand in vedere insa ca valoarea stabilita prin raportul de expertiza este rezultatul unor calcule matematice si rezultatul aplicarii unor criterii legale,tribunalul nu a putut retine critica formulata de apelant pe acest aspect.

Pentru aceleasi considerente si avand in vedere ca raportul de expertiza a fost intocmit la instanta de fond in luna mai 1999, solicitarea apelantului de a se efectua o noua expertiza a fost respinsa.

Aceasta cu atat mai mult cu cat nu a putut fi luata in calcul o devalorizare naturala accentuata care sa determine intocmirea unui nou raport de expertiza, iar pe de alta parte, apelantul nu a aratat ce criterii sau indicatori au fost ignorati de expert la efectuarea evalurarii.

Simpla apreciere subieactiva in sensul ca valoarera imobilului ar fi trebuit sa fie alta,pentru ca si sulta datorata paratului sa fie mai mare, nu este de natura sa conduca la concluzia unei noi evaluari, in cadrul unui raport de expertiza.

Cu privire la valoarea autoturismului Oltcit, aceasta a fost stabilita ipotetic, intrucat apelantul a refuzat sa puna la dispozitie bunul pentru a fi expertizat.

In aceste conditii reaua credinta a apelantului si pozitia procesuala sicanatorie a acestuia, nu-l poate indreptati sa pretinda o noua expertiza in apel, cu motivarea ca valoarea stabilita de expert a fost prea mare fata de starea tehnica a autoturismului.

Includerea autoturismului in lotul paratului s-a facut in mod corect, avand invedere ca acesta a fost cel care ulterior separarii in fapt a autilizat autoturismul.

In privinta bunurilor apreciate de instanta de fond ca fiind bunuri proprii ale paratului, tribunalul a constatat ca in mod corect a fost retinut caracterul personal al acestor bunuri, in conditiile in care din declaratiile martorilor a rezultat ca acestea au fost mostenite de reclamant de la o matusa a sa, devenind astfel incidente dispozitiile art. 31 lit b. C.fam.

Fata de considerentele expuse, criticile formulate, cu exceptia celei privind depozitele CEC si banca , au fost apreciate ca nefondate.

SECTIUNEA 2





Partaj bunuri comune.Aprecierea contributiei sotilor.

In ceea ce priveste critica referitoare la cota de contributie majoritara nu poate fi retinuta sustinerea apelantei deoarece in mod constant s-a decis in practica si in jurisprudenta ca achitarea ratelor in avans de catre unul din soti pe parcursul solutionarii actiunii de divort si partaj nu duce la majorarea cotei sale de contributie la dobandirea bunului, cauza fiind ilicita si evident in frauda drepturilor celuilalt sot. Asadar se poate discuta de un drept de creanta si nicidecum de majorarea cotei de contributie.

Tribunalul constata de altfel ca rationamentul enuntat de apelanta nu are suport legal, intrucat la stabilirea cotei majoritare se are in vedere intrega masa a bunurilor comune si nu numai un anumit bun ori mai multe bunuri.

Referitor la critica includerii a sumei de 80.000.000 lei depozit la Banca de Credit Industrial si Comercial, tribunalul constata ca desi suma a fost retrasa in timpul casatoriei, totusi chitanta este doar pe numele apelantului C.M. acesta neproducadn vreo dovada a impartirii acestei sume ori a cheltuirii sale in comun.

In ce priveste retinerea in masa a sumelor de 12 milioane lei, 240 lire sterile si 80.390 USD, tribunalul a avut in vedere raspunsul la interogatoriu al apelantului(fila 94 dosar fond) unde afirma ca sumele au fost partial returnate insa fara a produce vreo dovada in acest sens.

Pe de alta parte nu se poate lua in considerare nici imposibilitatea preconstituirii unui inscris, respectiv chitanta liberatorie a platii, cata vreme imprumutul banesc s-a consemnat in scris la data acordariii sale.

(Sectia a IV a civila, decizia nr. 1921A/209.2002)-Irevocabila prin respingerea recursului

Decizia instantei

Prin sentinta civila nr. 4580/13.02001 a Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, s-a admis in parte actiunea principala formulata de reclamanta C.T impotriva paratului C.M.M. S-a admis cererea reconventionala formulata de paratul reclamant C.M.M. S-a desfacut casatoria incheiata la 29.12.1969 , din vina paratului; s-a dispus ca reclamanta sa revina la numele P.; s-a obligat paratul la plata sumei de 1.700.000 lei lunar pensie de intretinere in favoarea reclamantei, cu incepere de la pronuntarea hotarariii, 13.02001 si pana la incetarea starii de nevoie a reclamantei sau recasatorirea acesteia. S-a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriei, cu contributie egala un imobil situat in Bucuresti, str. D, nr. 14, sector 2 in valoare de 645.536.550 lei, un teren in suprafata de 3.600 m.p situat in extravilanul satului Pipera, comuna Voluntari,tarlaua 21,parcela 432/4 in valoare de 9.500.000 lei; dreptul de concesiune asupra a 4 locuri de veci din Cimitirul Eden,parcela A25, fig. L. 22 si fig. L21 in valoare de 23.000.000 lei, autoturism Dacia 1310 in valoare de 5.328.000 lei si autoturism Opel Astra in valoare de 5216 DM, o serie de bunuri imobile conform raportului de expertiza efectuat de expert I.I si urmatoarele sume: 80.000.000 lei, 12.900.000 lei, 30.320 USD, 9.700 DM, 2400 Lire sterline. Valoarea totala masa de partaj 826.65550 lei, 30.320 USD, 1916 DM si 2400 Lire sterline. S-a dispus iesirea din indiviziune . S-a atribuit reclamantei parate imobilul situat instr. D, nr. 14 sector 2, autoturismul Dcaia 1310, o serie de bunuri mobile si 2 locuri de veci-fig. L.22.L.2L15.in valoare de 9.200.000 lei. Valoare lot atribuit reclamntei parate-689.19550 lei. S-a atribuit paratului reclamant terenul in suprafata de 3600 mp,autoturismul Opel Astra,2 locuri de veci-FL13, L21-in valoare de 13.800.000 lei si celelalte bunuri mobile ce nu au fost incluse in lotul reclamantei parate, inclusiv sumele de bani. Valoare lot atribuit paratului reclamant-137.460.000 lei; 30.320 USD, 1916 DM, 2400 Lire sterline. S-a obligat paratul reclamant la plata catre reclamnata parata a sumelor de 15.160 USD, 7.458 DM , 1200 Lire sterline sau a echivalentului in lei la cursul BNR din ziua platii. S-a respins cererea privind introducerea in masa de partaj a garsonierei situata in Craiova, a autoturismului Volvo, a microbuzului VW, a autoturismului Fiat 850, a autoturismelor OLTCIT si a bunurilor mobile aflate in imobilul din Brasov, ca neintemeiata. S-au compensat cheltuielile de judecata efecuate de parti.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel ambele parti.

Reclamanta parata C.T a criticat sentinta de fond referitor la cuantumul pensiei de intretinere la care a fost obligat paratul reclamant, in baza art. 41 C.fam.

Sustine reclamanta ca pensia de 1.700.000 este insuficienta asigurarii unui trai decent, deoarece instanta nu a tinut cont de veniturile pe ultimele 6 luni ale paratului reclamant si urmeaza a se stabili plata sa de la data introduceriii actiunii si nu de la data pronuntarii.

Pe partaj, apelanta critica sentinta referitor la urmatoarele aspecte:

1.Instanta nu a tinut cont de cererea sa pentru a se stabili cota majoritara a sa la dobandirea apartamentului, respectiv de 61,93% cota exclusiva, intrucat a achitat ratele, prin procuratorul sau, in timpul procesului, numai cota de 38,07% reprezentand cota comuna pe care partile au achitat-o in timpul casatoriei.

2. Nu s-a stabilit valoarea reala de circulatie a terenului in suprafata de 3600 mp, situat in Campul Pipera , Comuna Voluntari, Judetul Ilfov. De asemenea, se arata ca acest imobil ce a fost atribuit la partaj paratului apelant, a apartinut familiei sale de mai multe generatii, ceea ce o indreptateste in atribuire.

3. Referitor la bunurile mobile se arata ca in mod gresit s-a retinut un numar de 1 milion de volume de carti, in realitate fiind 1000. Gresit nu s-a retinut existenta unui numar de 4602 actiuni pe care paratul le-a cumparat in timpul casatoriei de la diverse societati, fiind indrepatita sa i se restituie jumatate din dreptul de participare la beneficiu.

Aceleasi sustineri apelanta le face privitor la includerea in masa partajabila a sumelor de bani depuse la S.C S.P respectiv 22 milioane lei, 32.000 dolari USA ,2000 DM si a sumelor depuse la SAFI , care , conform certificatelor , se ridica la 10.821.670 lei.

Apelantul C.M critica sentinta sub aspectul obligarii sale la plata unei pensii de intretinere pentru fosta sa sotie, aratand ca aceasta nu se afla in nevoie, beneficiaza de pensie conform decizie 168183/95 si de venituri suplimentare.

In ceea ce priveste partajul, sentinta este criticata sub urmatoarele aspecte:

1.In mod gresit instanta de fond a atribuit apartamentul reclamantei parate acesta putand fi comod partajabil in natura

2.Sumele de 12 milioane lei, 2400 Lire sterline, 30.390 USD si 7900 DM trebuia de asemenea excluse, acestea reprezinta imprumuturi banesti, creante care au fost recuperate de la persoanele fizice imprumutate fiind realizate in urma cu 7-9 ani.

3.In ceea ce priveste modalitatea de impartire arata ca s-a procedat inechitabil, apelantul primind bunuri nesemnificative.

In sustinerea apelurilor partile au solicitat si instanta a incuviintat la 15.01.2002 probele cu acte, expertiza topografica a terenului in suprafata de 3600 mp, pentru stabilirea valorii de circulatie, expertiza in constructii pentru stabilirea valorii de circulatie si daca imobilul este comod partajabil in natura si pentru apelantul C.M proba testimoniala pe aspectul achitarii sumelor imprumutate si proba cu acte.

La 29.02005 s-a depus in cauza expertiza topografica care a concluzionat ca valoarea de circulatie a terenului in suprafata de 3600 mp este de 90.000 dolari SUA, partile neavand a face obiectiuni asupra ei.

In 105.2002 s-a depus si expertiza in constructii ce concluzioneaza ca valoarea de circulatie este de 1.128.179.000 lei si ca apartamentul nu este comod partajabil in natura.

Impotriva acestei expertize partile au formulat obiectiuni incuviintate de instanta.

Partile au fost asistate de experti consilieri pro-parte; s-au depus si corapoarte de expertiza de catre expertii T.P si C.S.

Expertul desemnat de instanta , A.N a raspuns obiectiunilor formulate in sensul ca valoarea constructiei si a terenului pe care se afla este de 1.656.306.000 lei(50.079 dolari USA) si si-a mentinut parerea ca apartamentul nu este comod partajabil in natura.

In cadrul probei cu acte s-au depus copii certificate dupa cartea de munca a apelantei C.T cupoane de pensie , un inscris sub semnatura privata pretins de apelanta a fi lista cu societatile unde apelantul detine actiuni, factura fiscala emisa de Volsbank, 2 retete medicale.

Apelantul C.M nu si-a administrat proba testimoniala incuviintata.

Analizand ansamblul probator efectuat in cauza, tribunalul urmeaza a admite ambele apeluri formulate sub urmatoarele aspecte si considerente:

In ceea ce priveste apelul formulat de C.T acesta este intemeiat sub aspectul stabilirii valorii de circulatie a terenului de 3600 mp si a includeriii in masa partajabila a unui nr. de 2000 de carti in loc de 1000.

Astfel cum rezulta din expertiza efecuata in apel de expertul Z.G, valoarea de circulatie a terenului situat in Campul Pipera , Sat Pipera, Com. Voluntari , Judet Ilfov, in suprafata de 3600 mp este de 90.000 dolari USA.

Cu ocazia solutionarii la fond a cauzei s- a retinut ca valoarea de circulatie a acestuia este de 9.500.00 lei avandu-se in vedere raportul de expertiza efecuata in cauza la 5.06.2000.

Valoarea bunurilor supuse partajului ce trebuie avuta in vedere de intanta este cea de la data pronuntari, or in cauza , de la data efectuarii raportului de expertiza 15.06.2000 si pana la data solutionarii cererii 13.02001 a tercut aproximativ un an, inteval de timp care a dus la majorarea valorii de circulatie la data efectuarii partajului.

Si critica privind includerea unui numar de 1 milion de carti in masa partajabila este fondata.

Prin cererea principala, reclamanta parata a solicitat includerea in masa partajabila a unui numar de 2000 de volume(nu 1000 cum se sustine in apel) tot astfel fiind avute in vedere si de expertul pretuitor care le-a evaluat ipotetic la 6.000.000 lei din raportul de expertiza la care nu s-au facut obiectiuni de catre parti.

Astfel fiind, urmeaza a retine ca instanta de fond a inclus un numar de 1 milion de carti insa la valoarea de 6 milioane, tribunalul va schimba sentinta in sensul includerii numai a unui numar de 2000 de volume.

Celelalte critici formulate sunt nefondate.



In privinta cuantumului pensiei de intretinere, tribunalul in apelul formulat de C.M va respinge acest capat de cerere pentru considerentele ce se vor arata, astfel incat ele vor fi comune sub acest aspect si acestui apel.

Nici critica referitoare la includerea in masa paratjabila a unui numar de 4602 actiuni nu este fondata.

Apelanta nu a produs nici o dovada in sprijinul afirmatiilor sale astfel cum era tinuta de disp.art. 1169 C.civ.

Inscrisul depus la fila 120 in dosarul de apel nu are forta probanta intrucat este o insiruire de societati comerciale . fara insa a arata semnificatia acestora, nu este semnata si nici datada in dovedirea acestei cereri era necesar ca apelanta sa produca dovezi directe privind numarul actiunilor existente la data partajului si societatile la care intimatul parat reclamant are calitatea de actionar.

In ceea ce priveste sumele de bani depuse la S.P si cele depuse la SAFI se constata ca aceste depuneri au fost efectuate anterior despartirii in fapt a sotilor, deci cu consimtamantul sotiei apelante.

In atare situatie este firesc ca riscul castigului precum si cel al pierderii a fost asumat de ambii soti si nu numai de catre reclamant. Pe de alta parte se retine si faptul ca acesta nu are nici o culpa in pierderea acestor sume pentru a-i fi imputabila numai lui.

In ceea ce priveste critica referitoare la cota de contributie majoritara nu poate fi retinuta sustinerea apelantei deoarece in mod constant s-a decis in practica si in jurisprudenta ca achitarea ratelor in avans de catre unul din soti pe parcursul solutionarii actiunii de divort si de partaj nu duce la majorarea cotei sale de contributie la dobandirea bunului, cauza fiind ilicita si evident in frauda drepturilor celuilalt sot. Asadar se poate discuta de un drept de creanta si nicidecum de majorarea cotei de contributie.

Tribunalul constata de altfel ca rationamentul enuntat de apelanta nu are suport legal, intrucat la stabilirea cotei majoritate se are in vedere intreaga masa a bunurilor comune si nu numai un anumit bun ori mai multe bunuri.

Referitor la atribuirea in natura a suprafetei de 3600 mp teren din Judetul Ilfov, Comuna Voluntari, tribunalul va avea in vedere ca la partaj este necesar ca fiecare dintre soti sa primeasca in natura bunuri pe cat posibil in valori egale, in speta solutie justificata si de faptul ca se va respinge ca nefondata critica apelantului C.M referitoare la atribuirea constructiei, fost domiciliu conjugal al apelantei C.T.

Cu privire la apelul formulat de C.M acesta apare intemeiat numai cu privire la criticile privid stabilirea in favoarea sotiei sale a unei pensii de intretinere.

Conform art. 41 C.fam., sotul divortat are dreptul la intretinere, daca se afla in nevoie din pricina unei incapacitati de munca survenite inainte ori in timpul casatoriei.

Pentru a da preferinta acestui text este necesar ca sotul beneficiar al pensiei de intretinere sa se afle in stare de nevoie.

Intimata apelanta nu se afla in aceasta ipoteza intrucat pe de o parte este beneficiara unei pensii de asigurari sociale in cuantum de 1.170.000 lei si pe de alta parte poseda o serie de bunuri pe care le poate fructifica in vederea asigurarii unui trai decent.

Celelalte critici formulate nu sunt fondate.

In ceea ce priveste partajarea in natura a imobilului situat in str. D, nr. 14, sector 2, tribunalul a avut in vedere parerile specilaistilor experti in cauza care au solutionat ca imobilul nu poate fi comod partajabil in natura. Orice alta solutie contrara contravenind disp Leg. 114/1996 referitoare la notiunea de unitate locativa distincta. Astfel , cladirea nu poseda un demisol , ci un subsol care nu este locuibil conform normelor in vigoarem are o inaltime de 2,50 m, iar inaltimea peste nivelul terenului fiind de doar 0,80 m, fiind si strabatut de conducte magistrale de apa si canalizare.

De asemenea se mai retine si faptul ca, o partajare in natura prin crearea unei usi de acces la subsol, separata de unitatatea locativa initiala ar periclita rezistenta si stabilitatea constructiei.

Referitor la critica includerii a sumei de 80.000.000 lei depozit la Banca de Credit Industrial si Comercial , tribunalul constata ca desi suma a fost retrasa in timpul casatoriei, totusi chitanta este doar pe numele apelantului C.M acesta neproducand vreo dovada a impartirii acestei sume ori data acordarii sale.

In considerarea aceluiasi rationament tribunalul are in vedere ca desi s-a incuviintat proba testimoniala, aceasta nu a fost administrata de apelant din vagi motive, considerand ca nu s-a dovedit restituirea acestor imprumuturi.

In ceea ce priveste modalitatea de impartire a bunurilor mobile, tribunalul va avea in vedere ca instanta de fond a procedat legal, tinand cont de natura profesiei si necesitatile partilor raportate si la bunurile ce compun masa partajabila.

De altfel, atribuirea terenului din Jud.Ilfov cartre apelant, teren a carui valoare a rezultat ca este de 90.000.000 USD nu il prejudiciaza existand multiple posibilitati de valorificare a acestuia.

Astfel fiind, retinand ca in apel au rezultat alte valori ale bunurilor immobile-terenul in suprafata de 3600 mp in valoare de 90.000 USD si casa de locuit din Str. D. nr. 14, sector 2, in valoare de 1.656.306.000 lei, precum si faptul ca la data pronuntarii in apel un dolar SUA are valoare de 33.313 lei, urmeaza a se recalcula valoarea intregii mase partajabile si pe cale de consecinta, modificarea valorii sultelor.

Tribunalul urmeaza a admite apelurile formulate de C.T si C.M, a schimbat in parte sentinta apelata, in sensul ca va respinge cererea privid obligarea paratului reclamant la plata unei pensii de intretinere in favoarea reclamantei parate C.T ., va constata ca valoarea terenului situat in str. Campul Pipera , sat Pipera, Com. Voluntari, in suprafata de 3600 mp are o valoare de circulatie de 2.998.170.000 lei, echivalentul in lei a sumei de 90.000 USD, iar imobilul situat in Bucuresti, str. D. nr. 14, sector 2, are o valoare de circulatie de 1.656.306.000 lei echivalentul sumei de 50.079 USD, va atribui reclamantei parate 2000 volume carti cu o valoare de 6.000.000 lei, va constata ca valoarea totala a masei partajabile este de 996.735.440 lei, din care valoarea lotului atribuit apelantei C.T este de 1.701.47000 lei si valoarea lotului apelantului C.M este de 3.295.261.440 lei.

Tribunalul va obliga pe apelantul C.M la plata unei sulte in valoare de 796.893.720 lei catre apelanta C.T si va mentine celelalte dispozitii ale sentintei.

SECTIUNEA 3

Bunuri comune ale sotilor.Ppartajare in timpul casatoriei. Motive temeinice

Potrivit art. 36 al.2 Codul familiei, pentru motive temeinice, bunurile comune, in intregime sau numai o parte dintre ele, se pot imparti prin hotarare judecatoreasca si in timpul casatoriei, in situatia in care reclamantul nu dovedeste existenta unor motive temeinice care sa justifice partajarea bunurilor comune, acþiunea va fi respinsa. (Sectia a IV-a civila, decizia nr. 2072/2.10.1997)

Prin sentinta civila nr. 3637/201997, Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, a respins ca neintemeiata, actiunea reclamantului G.E.I., formulata impotriva paratei G.M., prin care a solicitat partajarea apartamentului ce constituie domiciliul conjugal.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul, sustinand ca instanta nu s-a pronuntat cu privire la valabilitatea titlului de proprietate care a fost obtinut numai pe numele paratei, si nu a partajat apartamentul.

Apelul este nefondat.

Tribunalul retine, din probele din dosar, ca in anul 1977 intimata-parata G.M. a incheiat cu I.C.V.L. si C.E.C., contractul de construire si respectiv contractul de imprumut pentru apartamentul in litigiu; in luna mai 1978, intimata-parata a incheiat un contract de inchiriere cu apelantul-reclamant pentru perioada mai 1978 - mai 1979; in luna septembrie 19/9 partile s-au casatorit, iar din actele de la dosar rezulta ca garant la plata ratelor catre C.E.C. este apelantul - reclamant.

La 26.06.1995 intimata a obtinut titlu de proprietate pentru apartament

Nici la instanta de fond si nici in apel reclamantul-apelant nu a dovedit existenta unor motive temeinice care sa justifice partajarea bunului imobil in timpul casatoriei, conform art. 36 al. 2 Cod familiei.

Pentru considerentele expuse, tribunalul va respinge apelul ca nefondat constatand ca sentinta instantei de fond este legala si temeinica.



CONCLUZII

In lucrarea mea am dorit sa prezint apectele juridice ale bunurilor sotilor dobandite in timpul casatoriei,modul cum acestea sunt impartite dupa divort ,conditiile legale, precum si procedurile legale pentru impartirea acestora.

In prezentarea acestei probleme am ales si expus in capitolul IV trei spete reprezentative care prezinta modul in care a fost aplicata legislatia dreptului familiei in actiunea de partaj.

In cazul impartirii bunurilor in timpul casatoriei bunurile ramase neimpartite raman comune. Aceasta inseamna ca impartirea bunurilor in timpul casatoriei nu duce la incetarea comunitatii de bunuri.

Referindu-se la bunurile sotilor, Codul familiei utilizeaza notiunea de bunuri tara nici o alta precizare (art.30-36). Nefolosind vreun sens aparte pentru notiunea de bunuri, inseamna ca si in Codul familiei aceasta notiune are intelesul statornicit in dreptul civil, adica in dreptul comun in materie, si anume de lucruri materiale utile omului si susceptibile de apropriere si stapanire juridica, sub forma de drepturi patrimoniale.

Asadar, prin notiunea de bunuri ale sotilor se inteleg bunurile lor corporale materiale si bunurile necorporale, adica drepturile subiective patrimoniale.

Doresc sa imi exprim parerea in legatura cu premiile si recompensele care in viitor se doreste sa nu mai faca parte din comunitatea de bunuri a sotilor astfel ca la nevoia de a fi calificate unele bunuri ca proprii sau comune se ajunge numai in cazul neintelegerilor dintre soti si a impartirii bunurilor. Este de admis ca atunci cand sotii se inteleg foarte bine, la cheltuielile casniciei contribuie fiecare sot cu tot ce are, bun propriu sau comun, fara deosebire. Daca insa sotii nu se inteleg si ajung la despartire, ar fi inechitabil, mai ales in ipoteza cand unul dintre soti nu a fost incadrat in munca sau chiar daca a fost dar a muncit cu rezultate mediocre, sa se bucure de aceleasi venituri ca si sotul care a avut rezultate exceptionale pentru care, inafara drepturilor obisnuite de salariu, a realizat si alte castiguri, rezultat al eforturilor sale suplimentare. De aceea consider ca pct.d al art.31 C.fam. este echitabil asa cum este formulat, considerand bunuri proprii premiile si recompensele.

Referitor la datoriile comune ale sotilor definite ca nevoi obisnuite ale casniciei sunt de inteles trebuintele familiale normale, care trebuie apreciate de la caz la caz. dupa starea materiala si nivelul de trai al diferitelor casnicii raportate la nivelul general de trai al societatii.

Subliniez ca aceste datorii se concretizeaza si se delimiteaza de celelalte datorii comune prin aceea ca ele se asuma de unul singur dintre soti si are un scop determinat si anume acoperirea nevoilor obisnuite ale casniciei.

Am certitudinea ca aceasta lucrare repezinta o imbinarea a aspectelor teoretice si practice, iar claritatea si abordarea sistematica va veni in ajutorul celor care doresc sa-si intemeieze o familie.

Sper ca continutul lucrarii mele sa va ofere suficiente informatii referitoare la acesta problematica si va veni in ajutorul celor care doresc sa initieze sau sa-si perfectioneze cunostintele cu privire la aceasta tema.

BIBLIOGRAFIE

1.Curtea Suprema de Justitie. Buletinul jurisprudentei. Culegere . pe anul 1997, op. Cit

2.Culegere de practica judiciara in materie civila a Tribunalului Bucuresti 2000-2003, Ed. Rosetti, Bucuresti, 200

3.Legea nr. 5/28 martie 1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi, publicata in Buletinul Oficial al Romaniei, nr. 47/31 martie 1973.

"Monitorul Oficialal Romaniei", Partea I, nr. 254/21 octombrie 1996, art. 17, Partea I, nr. 393/31 decembrie 1997 si Partea I, nr. 154/14 iulie 1997, art. 1, pct. 7.

5.O.G.U. nr 40/1997 art 27

6.Tribunalul Suprem,sectia civila,decizia nr 816/1976

7.Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 123/1983, in CD. 1983si Decizia de indrumare nr. 19/1960 (pct. 2), in CD. 1960, p. 26; decizia nr. 31/1973, in CD. 1973,

8.Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1196/1972, in CM p. 1999.

9.Ai. Eliescu, Mostenirea si devolutiunea ei, Ed. Academiei, Bucuresti,1966, p. 356;

10.AL . Bacaci -C. Dumitrache si C Hageanu, Dreptul familiei

11.Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale

12.Gk Beleiu, Drept civil roman, Ed. Universul Juridic, 2002,

13.I. Albu, Dreptul familiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975

1I.P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura All, Bucuresti, 1998

15.IR. Urs si S. Angheni, Drept civil, vol 3 Bucuresti, 1997,.

16.M. Banciu, Dreptul familiei, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1998, pag. 5-7.

17.M. Eliescu, Transmisiunea si imparteala mostenirii Ed. Academiei,Bucuresti, 1966

18.St. Carpenaru, Drept civil .Contractele speciale. Dreptul de autor. Dreptul de mostenire, Universitatea Bucuresti, 1983

19.T. Bodoasca, Aspecte critice sau controversate din legislatia si doctrina romaneasca cu privire la conditiile

20.T. Bodoasca, Contributii la definirea juridica a familiei si la stabi­lirea continutului acesteia, in Dreptul nr. 12/2004,

21.T. Bodoasca-Dreptul familiei;editura All Beck Bucuresti 2005

22.T.R. Popescu, Dreptul familiei, tratat, vol. I, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965,




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate