Proiectul pentru administrarea vamilor Principatelor Unite Moldova si Tara Romaneasca

Proiectul pentru administrarea vamilor Principatelor Unite Moldova si Tara Romaneasca

La 16 decembrie 1859, domnitorul Alexandru loan Cuza a promulgat Proiectul pentru administrarea vamilor Principatelor Unite Moldova si Tara Romaneasca. Documentul a ramas in acest stadiu (de proiect) datorita mecanismului legislativ greoi din acea perioada, dar si obstacolelor, in special externe, aflate in calea acestui demers deosebit de important pentru fiinta tanarului stat romanesc.

Proiectul a constituit o prima tentativa de modernizare a sistemului vamal si era inspirat de legislatia europeana. Continea 111 articole grupate pe trei parti[1]:

partea I-a, organizarea serviciului vamal (art. 1 - 45);

partea a II-a, dispozitii comune referitoare la operatiunile de import si export (art. 46 - 57);

partea a lll-a, instructiuni de contabilitate si manipulare (art. 58-111).

De asemenea, cuprindea instructiuni speciale privind procedura judiciara in caz de nereguli[2]. Desi a reprezentat rodul unei gandiri inaintate si a avut drept scop dezvoltarea relatiilor economice ale Principatelor Romane, imprejurarile istorice nu au favorizat legiferarea acestui proiect.

Situatia din domeniul vamal a continuat sa ramana confuza, astfel ca la 9 iulie 1860 s-a impus emiterea unei legi pentru interzicerea arendarii vamilor, practicata pana atunci, veniturile urmand a fi incasate in mod direct de catre administratia publica.

La 19 iunie 1866 a aparut Legea asupra taxelor vamale[3] a carei punere in aplicare a fost amanata prin alte doua legi succesive , ca dovada a nesigurantei si timiditatii din acest domeniu.

La 6 februarie 1872 a fost promulgata Legea pentru monopolul tutunului care prevedea la art. 26 alin. 2 ca oriunde s-ar gasi tutun neinregistrat cu marca regiei[5], foi naturale sau in preparare, se va considera de contrabanda, afara numai de vor fi importate si se va prezenta biletul vamal de import pentru consum; bunurile se vor confisca si calcatorii se supun la o amenda de la 50 la 500 lei.

Pana la aparitia Legii generale a vamilor din 15 iunie 1874, se pare ca infractiunea de contrabanda este mentionata pentru prima data in aceasta Lege a monopolului tutunului in forma aratata mai sus.