Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Raportul datoriilor


Raportul datoriilor




Raportul datoriilor

Este posibil ca unul sau mai multi succesori sa fie debitori fata de succesiune, fie datorita faptului ca acestia erau debitori fata de defunct, fie pentru obligatii care s-au nascut in perioada indiviziunii.

Pentru astfel de situatii, art. 738 C. civ. prevede ca fiecare succesor este dator a raporta la masa succesorala „sumele ce este dator catre succesiune”. Norma aratata reglementeaza un mod special de stingere a datoriilor succesorilor fata de masa succesorala Ea semnifica faptul ca mostenitorul, debitor al creantei care exista asupra lui, va primi in lotul sau creanta respectiva.




Spre deosebire de raportul donatiilor, specific doar partajelor succesorale, raportul datoriilor reprezinta o norma cu caracter general, ce se aplica si partajelor rezultate din comunitatea de bunuri Este adevarat ca textul art. 738 C. civ. se refera la obligatia fiecarui „erede” de a raporta „ce este dator catre succesiune”, insa acest lucru se explica prin faptul ca in sistemul codului nostru civil a fost tratata numai imparteala succesorala. Nu se contesta, insa, ca normele respective constituie dreptul comun, aplicabil si altor imparteli, asa incat acest lucru este valabil si pentru raportul datoriilor, institutie creata in special in interesul egalitatii dintre copartajanti.

Sunt luate in considerare toate datoriile pe care succesorul le avea fata de defunct, indiferent ca acestea aveau un izvor delictual sau conventional, nascute din contracte cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, chiar din fapte juridice licite, cum ar fi gestiunea de afaceri, plata nedatorata, sau imbogatirea fara justa cauza. Intra, de asemenea, in aceasta categorie datoriile succesorului nascute fata de masa indiviza pe perioada de existenta a acesteia, cum ar fi cele rezultate din incasarea de catre coindivizar a unei creante in contul masei indivize, din deteriorarea culpabila a unor bunuri etc.

Desi articolul 738 C. civ. se refera la „sumele” pe care succesorul le datoreaza masei succesorale, se admite ca raportul opereaza chiar daca obiectul datoriei nu-l constituie sume de bani ci alte bunuri

Nu intra in aceasta categorie insa, datoriile care nu au legatura cu indiviziunea, cum ar fi cele pe care un succesor le are fata de alt succesor si nici creantele pe care un succesor le are impotriva succesiunii.

Avantajele institutiei raportului datoriilor. Doua avantaje principale sunt evidente pentru reglementarea prevazuta de art. 738 C. civ.:

in primul rand, o simplificare a operatiunilor de lichidare a masei succesorale, prin faptul ca atribuindu-se creanta succesiunii coindivizarului dator, are loc o confuziune, asa incat nu mai este necesara nici o operatiune pentru realizarea acesteia;

in al doilea rand, se asigura realizarea principiului egalitatii intre coindivizari prin faptul ca nu exista riscul ca atribuindu-se creanta altui coindivizar, acesta sa se afle in situatia de a nu-si putea realiza creanta ca urmare a insolvabilitatii debitorului. Deci succesorul ar primi partea sa din masa succesorala, in schimb ar putea sa nu plateasca datoria fata de succesiune, respectiv fata de succesorul sau succesorii carora li s-a atribuit dreptul de creanta, ceea ce ar avea drept consecinta ruperea egalitatii avute in vedere de legiuitor pentru partaj. In plus, se inlatura concursul creditorilor personali ai mostenitorului obligat la raport. Coindivizarii luand bunuri din masa succesorala pana la nivelul datoriei, insolvabilitatea copartajantului debitor nu-i afecteaza.

Creanta mostenirii nu se va divide intre succesori potrivit cotelor lor de mostenire, ci va ramane nedivizata si se va atribui succesorului debitor, care va realiza practic plata ei preluand mai putin din bunurile cuvenite conform cotei sale, cu echivalentul datoriei avute.

Prin aplicarea art. 762 C. civ., referitor la raportul donatiilor, datoriile vor produce de drept dobanzi din ziua nasterii starii de indiviziune, daca datoria nu era producatoare de dobanzi de la o data anterioara.

Dreptul de optiune al debitorului. Solutia aleasa de legiuitor are un avantaj si pentru debitor care nu poate fi constrans sa plateasca efectiv datoria, ci poate sa beneficieze de procedura aceasta de stingere a ei prin luare mai putin. 5 Desigur ca debitorul, daca doreste, poate sa faca si plata efectiva, insa nu poate fi obligat la o asemenea prestatie. Raportul este un drept pentru debitor si nu o obligatie, asa incat, oricand pana la partaj, poate sa efectueze plata. Aflat insa la momentul partajului cu datoria neachitata, raportul devine o obligatie si el nu mai poate refuza atribuirea creantei, ca modalitate practica de efectuare a raportului datoriei.

Daca pe timpul indiviziunii coindivizarul care are de achitat o datorie nu poate fi obligat efectiv la plata acesteia, intrucat poate ridica aceasta exceptie a dreptului de stingere a acesteia pe calea raportului, trebuie admis ca prescriptia dreptului de a cere realizarea creantei este suspendata. Prescriptia nu ar putea curge impotriva creditorilor carora nu li se poate imputa ca nu au actionat, cata vreme, pe intervalul mentionat, nu au dreptul sa actioneze.

Conditiile raportului datoriilor. Pentru a opera raportul datoriilor este necesara indeplinirea unor conditii.




a este vorba, in primul rand, de existenta unei datorii fata de masa indiviza, datorie care sa nu se fi stins prin compensatie. Este posibil nu numai ca succesorul sa fie debitor fata de succesiune, dar si reversul, adica si el sa fie creditor al masei respective. De regula, in astfel de situatii opereaza compensatia intre aceste creante, pana la limita celei mai mici. Daca in urma compensatiei datoria coindivizarului s-a stins, nu se mai pune problema unui raport al datoriei. Daca, insa, creanta masei indivize este mai mare decat creanta copartajantului, pentru ce acesta ramane dator fata de masa partajabila, opereaza raportul datoriilor. Nu este necesar ca acea creanta sa fie ajunsa la scadenta. Apreciem ca in cazul in care dreptul la actiune privitor la creanta succesiunii este prescris, nu este indeplinita conditia pe care o analizam. Cata vreme debitorul nu putea fi constrans sa efectueze plata catre de cuius pentru ca dreptul la actiune era prescris, nici obligatia de raport nu-i mai poate fi impusa.

b debitorul sa aiba calitatea de coindivizar. In cazul partajului succesoral aceasta presupune ca el sa fi acceptat succesiunea, pentru ca, in caz contrar, pierde calitatea de coindivizar. Este irelevant daca el are calitatea de copartas din comunitatea de bunuri, de succesor legal sau legatar universal ori cu titlu universal. Legatarul cu titlu particular dobandind unul sau mai multe bunuri determinate, nu poate avea calitatea de coindivizar si nu poate fi nici subiect privind raportul datoriilor.

c lotul ce se cuvine spre atribuire copartasului debitor trebuie sa fie suficient de mare pentru ca acea creanta sa se poata imputa in intregime asupra acestuia. In caz contrar, raportul se produce numai pentru partea din datorie care este echivalenta drepturilor debitorului in masa partajabila. Pentru diferenta, copartasul ramane obligat sa aduca la masa de impartit echivalentul valoric al acesteia.

In doctrina, cu privire la natura juridica a raportului datoriilor, s-a sustinut si teza ca suntem in prezenta unei variante a raportului donatiilor, cu consecinta ca el nu-si gaseste aplicarea decat in cazul in care indiviziunea provine din mostenire si nu din alte cauze, ca nu ar fi creat decat in favoarea acelorasi mostenitori ca cei care datoreaza acel raport si cu privire la datorii ce infatiseaza caracterul unui act cu titlu gratuit, cum ar fi un imprumut fara dobanda. Pentru amanunte cu privire la acest aspect si cu privire la motivele pentru care raportul datoriilor este considerat un mod de lichidare a datoriilor specific operatiunii de partaj, a se vedea, M. Eliescu, op. cit., p. 258. In acelasi sens, dar cu precizarea ca lichidarea prin raport a datoriilor poate avea loc si in afara operatiunii de partaj, a se vedea, Fr. Deak, op. cit., p. 414.

A se vedea M. Eliescu, op. cit., p. 258; In sensul ca aceasta institutie se aplica doar la partajul succesoral, a se vedea, C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 368; D. Chirica, op. cit., p. 318.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 412.

A se vedea M. Eliescu, op. cit., p. 260.

A se vedea François Terré, Yves Lequette, op. cit., p. 701.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate