Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» RECURSUL ADMINISTRATIV JURISDICTIONAL: Felurile jurisdictiei


RECURSUL ADMINISTRATIV JURISDICTIONAL: Felurile jurisdictiei


RECURSUL ADMINISTRATIV JURISDICTIONAL

a)      Felurile jurisdictiei



Jurisdictia este susceptibila de a fi clasificata dupa mai multe criterii. Aceste criterii se refera la prezenta intereselor contrarii la materia supusa judecatii, la intinderea atributiilor si la normalor juridice sau principiile aplicabile.

Jurisdictia contencioasa si jurisdictia gratioasa sau voluntara

Este una dintre cele mai importante clasificari ale jurisdictiei. O atare clasificare este facuta implicit de Codul de procedura civila printr-o reglementare aparte a materiei procedurii necontencioase. Jurisdictia contencioasa reprezinta principala componenta a activitatii desfasurate de organele judiciare.

In trecut, dupa infiintarea notariatelor de stat, un numar important de atributii ce traditional apartineau jurisdictiei gratioase au fost trecute in competenta organelor notariale.

Notarii publici pastreaza si in noua reglementare o serie din atributiile necontencioase, cum sunt cele specifice procedurii succesoriale notariale.

Pe de alta parte, se constata si amplificare a tributiilor necontencioase conferite prin lege instantelor judecatoresti. Intra in aceasta categorie procedura privind inregistrarea partidelor politice, precum si unele atributii de publicitate mobiliara si imobiliara.

Jurisdictia civila, penala, administrativa si constitutionala

Criteriul distinctiv al acestei diviziuni este materia supusa judecatii. Jurisdictia civila si penala este competenta acelorasi organe judiciare. Deosebirea dintre ele estedeterminata de natura diferita a cauzelor supuse judecatii: jurisdictia civila are ca obiect o pretentie civila iar jurisdictia penala o fapta cu caracter penal. Restabilirea ordinii de drept se realizeaza in mod diferit in cele doua procese: prin constringerea patrimoniala a debitorului, respectiv prin mijlocirea executarii silite, in materie civila si prin mijlocirea executarii silite, in materie civila si prin aplicarea de pedepse, in materie penala. Pe de alta parte, evidentiem ca actinea penala apartine statului, in timp ce actiunea civila revine, de regula, titularului unui drept subiectiv sau unui interes legitim (persoana fizica sau juridica).

Exista deosebiri intre cele doua jurisdictii si in legatura cu incidenta unor principii diferite in materiile supuse judecatii. Asemanarile si deosebirile dintre jurisdictia civila si penala deriva din natura raporturilor juridice deduse in judecata.

O componenta importanta a jurisdictiei o constituie conteinciosul administrativ. Jurisdictia administrativa se realizeaza in prezent, in Romania, tot de instantele judecatoresti de drept comun, chiar daca competenta si procedura urmeaza si unele reguli specifice, infiintarea imitenta a tribunalelor administrative va conduce la crearea unei veritabile jurisdictii administrative.

Jurisdictia constitutionala se realizeaza printr-un organ specializat al statului-Curtea Constitutionala- care, in sistem legislatiei romane, nu face parte din structura organelor judiciare propriu-zise. Ea are ca scop exercitarea unui control asupra constitutionalitatii legilor (art.146 din Constitutie). In majoritatea tarilor europene controlul constitutionalitatii legilor se exercita prin organe specializate (Spania, Portugalia, Italia, Germania, Austria, Rusia, Polonia).

b)     Actul administrative jurisdictioanal

Potrivit art. 2 alin.(1) lit.d) din Legea 554/2004 actul administrativ jurisdictional este actul juridic emis de o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale in solutionarea unui conflict, dupa o procedura bazata pe contradictorialitate si cu asigurarea dreptului la aparare.
Actul administrativ - jurisdictional este emis in urma solutionarii recursului administrativ - jurisdictional, adica a cererii adresate de particularii unei autoritati administrative cu atributii jurisdictionale. Legea este cea care confera atributii jurisdictionale unei autoritati administrative.
Recursurile administrativ-jurisdictionale reliefeaza mentinerea, in dreptul administrativ roman, si a sistemului administratorului judecator, alaturi de cel al contenciosului administrativ infaptuit de instantele judecatoresti

Actele administrativ-jurisdictionale se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi, care le diferentiaza ca tip special de acte normative:

- sunt emise de organe integrate in sistemul administratiei publice, denumite "organe administrativ-jurisdictionale" sau "organe administrative de jurisdictie";

- prin astfel de acte juridice se finalizeaza litigiile ivite intre o autoritate administrativa si un particular ca urmare a incalcarii legii;

- declansarea litigiului se face la cererea persoanei interesate, a procurorului sau altor organe prevazute de lege;

- elaborarea actelor presupune indeplinirea unei anumite proceduri, intemeiata pe citarea partilor, contradictorialitatea, motivarea lor in fapt si in drept;

- in exercitarea acestei activitati, organul emitent este independent, atat fata de parti, cat si fata de alte autoritati publice din cadrul sistemului de organe ale administratiei publice sau din afara lui;



- se bucura de o stabilitate mai mare decat actele administrative obisnuite, fiind exceptate de la principiul revocabilitatii aplicabil acestora din urma.

Totodata, actul administrativ-jurisdictional are un caracter de exceptie, in sensul ca intervine doar in cazuri riguros precizate de lege , in anumite materii si ca este susceptibil de a fi atacat in contencios administrativ general dupa epuizarea cailor administrativ-jurisdictionale.
Natura juridica a cererilor adresate de particulari autoritatilor administrative cu caracter jurisdictional, in temeiul dispozitiilor exprese ale unei legi, este aceea de recurs administrativ cu caracter jurisdictional, specie a recursului administrativ. El trebuie obligatoriu exercitat inainte de sesizarea instantei de contencios administrativ, sub sanctiunea decaderii. Este, prin urmare, un recurs administrativ prealabil sesizarii acestei instante.



c) Recursuri administrative prealabile prevazute in legi special

In sistemul legislativ din tara noastra intalnim mai multe legi sau ordonante ale Guvernului care au un regim special in ceea ce priveste recursurile administrative, astfel amintim: ordonanta nr. 34/2002, legea 337/2005 si legea 248/2005.

Legea nr. 248/2005 privind regimul pasapoartelor reglementeaza o procedura prealabila de contestare a refuzului de eliberare, suspendarii sau retragerii dreptului de folosire a pasaportului.
Impotriva masurilor dispuse persoana nemultumita poate face contestatie la organul ierarhic superior celui care a dispus masura in termen de 30 de zile de la data comunicarii; Contestatia se solutioneaza in 30 de zile urmand ca cel nemultumit sa se adreseze instantei de contencios administrativ competente.

Cateva observatii se impun : a) se consacra un recurs administrativ ierarhic tipic , desi faptul ca nu se precizeaza ca nesolutionarea in termen a contestatiei valoreaza refuz implicit si constituie temei pentru actiunea in justitie duce aparent la ideea unei proceduri administrativ - jurisdictionale. Credem ca aceasta caracteristica, fiind sigura care apropie procedura de fata de procedura judiciara, nu este suficienta pentru a-i da un caracter jurisdictional; b) recursul administrativ se efectueaza impotriva unui fapt administrativ asimilat sau a unor acte administrative.
Conform ordonantei 34/2002 privind telecomunicatiile, operatorii publici si furnizorii de servicii de telecomunicatii raspund fata de utilizatori pentru daunele efective cauzate de neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a serviciilor de telecomunicatii.
Termenul de introducere a reclamatiei este de 6 luni, calculat din ziua prestarii serviciului, iar termenul de solutionare de catre operator este de cel mult 3 luni de la inregistrarea ei. Chemarea in judecata a operatorilor publici sau furnizorilor este posibila in termen de 6 luni de la primirea raspunsului la reclamatie sau la expirarea termenului de solutionarea a acestuia.
Dupa cum reiese din reglementarea legala, recursul administrativ este unul gratios, el conditioneaza sesizarea instantei de judecata Caracterul administrativ al recursului este accentuat prin consacrarea ,,tacerii administrative" ca temei de intentare a actiunii in justitie

S-ar putea obiecta ca, in lipsa unei precizari exprese, instanta competenta este cea de drept comun, actiunea fiind una in daune, precizeaza expres competenta instantei de contencios administrativ pentru judecarea litigiilor dintre autoritatea de reglementare si titularii de autorizatie.
Potrivit Legii nr. 337/2005 privind protectia topografiei circuitelor integrate, hotararea de respingere a cererii de inregistrare a topografiei poate fi contestata pe cale administrativa, in termen de 3 luni de la data comunicarii ei; contestatia se solutioneaza in termen de doua luni de la data inregistrarii, si poate fi apoi atacata in justitie Recursul administrativ la directorul oficiului este un recurs gratios, adresat autoritatii vinovata de emiterea actului administrativ ilegal.

Recursul administrativ de drept comun este o realitate ce nu poate fi negata, deoarece nimic nu impiedica particularii sa se adreseze cu recurs gratios sau recurs ierarhic autoritatilor competente, in cazul in care se considera nedreptati de vreo masura a acestora (art. 1 alin. (1) si art. 7 alin. (2) din Legea nr.

Recursul administrativ prezinta cateva trasaturi caracteristice :

- constituie exercitiul unui drept al particularilor de a cere administratiei modificarea, anularea sau inlocuirea unui act administrativ vatamator de drepturi, sau adoptarea unei anumite atitudini.
- presupune existenta prealabila a unui act administrativ sau a unui fapt administrativ asimilat actului administrativ. Astfel, simpla cerere adresata administratiei pentru eliberarea, spre exemplu, a unei autorizatii nu poate fi considerata recurs administrativ. Doar in cazul refuzului de eliberare a autorizatiei sau a lipsei unui raspuns la cerere in termenul legal, atitudinea administratiei da nastere unei contestatii care poate forma obiectul unui recurs administrative

- lezarea unui drept sau cel putin a unui interes al reclamantului prin actul administrativ . Numai in aceasta situatie este vorba de un veritabil recurs, si nu de un denunt pe care il poate face orice individ.



Diferenta dintre simplul denunt si recursul administrativ consta in obligatia administratiei de a raspunde acestuia din urma. De multe ori, insa, aceasta obligatie de a raspunde nu este indeplinita sau este realizata cu intarziere mare si in mod superficial

- recursul administrativ pune in discutie atat legalitatea, cat si oportunitatea actelor si operatiunilor administrative.

- actul sau decizia emisa de administratie in urma solutionarii recursului administrativ nu este o decizie jurisdictionala, ci administrative

se intenteaza independent de existenta unor forme sau termene.

Pentru solutionarea recursurilor administrative de drept comun in bune conditii, O. G. nr. 27/2002 prevede anumite masuri:

- solutionarea recursului administrativ se va face dupa efectuarea unei cercetari administrative;
- recursul administrativ, pentru a fi valabil, trebuie sa fie semnat de petitionar si sa contina datele de identificare a acestuia, precizare a carei nerespectare este sanctionata cu clasarea petitiei. Nu se precizeaza insa ce se intampla in cazul petitiilor verbale, ale persoanelor bolnave sau cu handicap

- termenul de solutionare a recursurilor administrative este de 30 de zile, cu posibilitate de prelungire, din dispozitia conducatorului autoritatii publice, cu cel mult 15 zile, daca sunt necesare cercetari mai amanuntite. Autoritatea publica este obligata de a comunica petitionarului faptul prelungirii termenului de raspuns.

- recursurile gresit indreptate trebuie trimise de compartimentul de relatii cu publicul autoritatii publice competente, pentru care curge un nou termen de solutionare. Este necesara informarea petentului despre luarea acestei masuri.

- petitiile multiple vizand aceeasi problema se conexeaza, petentul primind un singur raspuns care sa faca referire la toate, iar petitia ulterioara cu acelasi obiect se claseaza alaturi de petitia deja solutionata facandu-se mentiune ca s-a raspuns.

Recursul de drept comun poate fi intalnit in toate cele trei forme tipice ale sale: recursul gratios, recursul ierarhic si recursul de tutela.

Recursul administrativ poate lua si forma recursului de tutela, in situatiile in care autoritatea emitenta se bucura de autonomie, neavand superior ierarhic

Sarcina de a exercita principalul contro de tip ,,tutela administrativa" in Romania ii revine, conform Constitutiei, prefectului. Tutela se exercita in principiu din oficiu, insa nimic nu impiedica particularii sa sesizeze prefectul in legatura cu ilegalitatea unui act administrativ emis de o autoritate locala autonoma. Chiar primarul are obligatia, conform Legii administratiei publice locale, nr. 141/2004, sa sesizeze prefectul atunci cand constata ca o hotarare a consiliului local, pe care el trebuie sa o duca la indeplinire, este ilegala.

Intrebarea care se pune este aceea daca aceasta sesizare are utilitate practica si efecte juridice, dat fiind faptul ca prefectului i se inainteaza intr-un termen de 3 zile de la adoptare orice act al autoritatilor autonome ( art. 49 din Legea nr. 141/2004). Prefectul este, insa, obligat, in temeiul O. G. nr. 27/2002, sa ofere un raspuns petitionarului, in termen de 30 de zile de la primirea reclamatiei, indiferent de faptul ca raspunsul este negativ sau pozitiv. Astfel, Recursul de tutela, desi posibil, nu are insemnatatea practica pe care o au celelalte doua forma de recurs administrativ. Recursul administrativ reprezinta o importanta deosebita in economia reglementarilor referitoare la apararea drepturilor administratilor in raporturile lor cu administratia; el reprezinta o cale facila de obtinere a repararii dreptului sau interesului legitim vatamat.

Acest recurs si-a dovedit utilitatea practica, astfel incat face de multe ori inutil recursul jurisdictional. Increderea in administratie este insa de cele mai multe ori mai redusa decat in corpul judecatoresc, prin urmare acestora le este data deplina competenta de a solutiona litigiile administrative, si activitatea acestora beneficiaza de o reglementare mai minutioasa.
Recursul administrativ este ,,garantia principala a repararii insuficientelor si eroilor administratiei, controlul judecatoresc fiind doar o garantie subsidiara, ce intervine in cazul in care garantia principala nu a fost suficienta pentru satisfacerea celui vatamat in cazul in care garantia principala nu a fost suficienta pentru satisfacerea celui vatamat."

Tutela administrativa are doua forme : prima, mai dura, da dreptul autoritatii de tutela sa anuleze, aprobe, autorizeze actul administrativ emis de o autoritate descentralizata, pe cand forma moderata confera autoritatii de tutela doar dreptul de sesizare a unei jurisdictii administrative in vederea anularii acelui act administrative







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate