Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Participarea procurorului la procesul civil


Participarea procurorului la procesul civil




Participarea procurorului la procesul civil

1. Precizari prealabile

Art. 130 alin. (1) din Constitutie prevede ca 'in activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor'.

Potrivit legi 304/2004 pentru organizarea judecatoreasca, atributiile Ministerului Public in materie civila sunt urmatoarele:

- exercitarea actiunii civile in cazurile prevazute de lege;




- participarea, in conditiile legii, la sedintele de judecata;

- exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege;

- supravegherea respectarii legii in activitatea de punere in executare a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii;

- apararea drepturilor si intereselor minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie.

Formele concrete de participare a procurorului la procesul civil sunt prevazute de art. 45 C.proc.civ. Astfel, din primul alineat al acestui articol, se desprind doua forme, anume, pornirea procesului civil si participarea la judecata procesului civil, iar din ultimul alineat al aceluiasi text mai rezulta doua forme, anume, exercitarea cailor de atac si cererea de a se pune in executare hotararile.

Inainte de a prezenta formele in care procurorul poate sa participe la procesul civil, ne vom referi, pe scurt, la pozitia procesuala a procurorului in procesul civil.

2. Pozitia procesuala a procurorului in procesul civil

S-a sustinut ca procurorul ar fi un reprezentant sui-generis al partilor in proces, insa o astfel de teza nu poate fi primita, deoarece, pe de o parte, o reprezentare comuna a doua parti cu interese contrarii este de neconceput, iar, pe de alta parte, reprezentantul apara intotdeauna interesele partii pe care o reprezinta, ceea ce nu s-ar verifica in cazul procurorului.

Dominanta este conceptia potrivit careia procurorul este parte in proces. In cadrul acestei conceptii, se intalnesc doua teze.

Astfel, in literatura juridica si in legislatia anterioare anului 1948, se facea distinctie intre cazurile in care procurorul participa la procesul civil ca parte principala si intre cazurile in care procurorul participa ca parte alaturata.

Procurorul era considerat parte principala atunci cand, in situatiile expres prevazute de lege, putea exercita dreptul la actiune pentru punerea in valoare a unor interese generale sau chiar particulare. El se gasea intr-o pozitie procesuala asemanatoare cu a oricareia din partile litigiate, avand aceleasi drepturi si aceleasi obligatii procesuale.

Procurorul era considerat parte alaturata in cazurile in care procesul nu era pornit din initiativa lui, ci a altor persoane, iar procurorul doar punea concluziile sale, neavand posibilitatea de a face apel sau recurs. Desi in unele texte de lege se mai foloseste notiunea de parte principala distinctia care se facea in trecut nu mai este de actualitate, ea nemaiprezentand vreo utilitate practica. Mai mult, considerarea procurorului ca parte principala sau ca parte alaturata nu acopera cazul recursului in anulare si nici cel al recursului in interesul legii.

O a doua teza in cadrul acestei conceptii, intalnita in literatura juridica ulterioara anului 1948, sustine ca procurorul dobandeste pozitia de parte in proces, dar, in acelasi timp, isi pastreaza calitatea de organ care vegheaza la respectarea legii in activitatea de judecata. Principalul argument in sprijinul opiniei potrivit careia procurorul este parte in proces il constituie faptul ca art. 45 C.proc.civ. este asezat de legiuitor in titlul referitor la parti; de asemenea, alte dispozitii legale se refera la procuror, ca parte in proces.

Intr-o alta opinie, se arata ca procurorul participa ca parte in proces atunci cand initiaza actiunea civila si ca participant atunci cand el intervine in procesul pornit de titularul dreptului sau de o alta persoana careia legea ii recunoaste legitimare procesuala.

In ce ne priveste, apreciem ca poate fi pus sub semnul intrebarii insusi sistemul in care procurorul are pozitia procesuala de parte in proces. Procurorul nu este adversarul vreuneia dintre partile aflate in litigiu, el este strain de pretentiile acestora. Rolul sau nu este acela de a da sprijin unuia sau altuia dintre cei care se judeca, ci doar de a pune concluzii, potrivit convingerilor sale si prevederilor legii, asupra problemelor ce se dezbat, fara a putea aduce, de regula, nimic nou in discutie, afara de unele exceptii absolute, pe care insa si instanta le poate invoca din oficiu. Faptul ca procurorul poate fi recuzat si este dator sa se abtina, in cazurile prevazute de lege, constituie un argument in sprijinul opiniei ca procurorul nu poate fi considerat parte in proces. Este de neconceput ca o parte sa fie recuzata de celelalte parti. In plus, o parte fie si numai 'in sens procesual' nu poate determina constituirea instantei.

Ni se pare ca este preferabil sa se considere ca procurorul este acel participant la procesul civil care reprezinta interesele societatii, astfel cum rezulta din art. 130 alin. (1) din Constitutie. Imprejurarea ca procurorul este tinut sa respecte formele procedurale, ordinea si termenele in care trebuie indeplinite actele de procedura nu ii confera calitatea de parte, deoarece nu numai partile, ci toti participantii, inclusiv instanta de judecata, trebuie sa se conformeze prescriptiilor legale.

3. Formele participarii procurorului la procesul civil

3.1. Pornirea procesului civil

Cu privire la aceasta forma de participare, este de observat ca art. 45 alin. (1) C.proc.civ. nu are o redactare foarte clara. Ar rezulta ca procurorul poate sa declanseze actiunea civila, prin introducerea oricarei cereri de chemare in judecata, cu exceptia celor strict personale, insa numai daca acest lucru este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie, precum si in alte cazuri prevazute de lege.





Curtea Constitutionala, fiind sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 45 alin. (1) C.proc.civ. in privinta limitarii dreptului procurorului de a participa la judecata, a stabilit, prin dec. nr. 1/1995, ca 'art. 45 alin. (1) C.proc.civ. este neconstitutional in ce priveste restrangerea dreptului procurorului de a participa la orice proces civil in oricare faza a acestuia si ca atare, in privinta acestei atributii, urmeaza sa se aplice direct dispozitiile art. 130 alin. (1) din Constitutie.' Desi exceptia de neconstitutionalitate a vizat numai cea de a doua forma de participare a procurorului la procesul civil, iar nu si introducerea actiunii civile de catre procuror, ceea ce nu a permis Curtii Constitutionale sa se pronunte si asupra acestui aspect, pentru identitate de ratiune, ar urma sa se admita ca si in privinta pornirii procesului civil de catre procuror limitarea prevazuta de art. 45 alin. (1) C.proc.civ. contravine dispozitiilor inscrise in art. 130 alin. (1) din Constitutie.

Legea interzice procurorului sa introduca actiunile cu caracter strict personal (notiunea de actiune civila este folosita in sensul de cerere de chemare in judecata), insa nu exista nici un text care sa arate ce se intelege prin aceasta notiune.

In practica judiciara si in literatura de specialitate se arata ca ar avea un asemenea caracter acele cereri pentru care legea prevede expres ca pot fi introduse numai de o anumita persoana (de exemplu, cererea pentru stabilirea filiatiei fata de mama - art. 53 alin. (1) C.fam., cererea de stabilire a paternitatii - art. 59 alin. (1) C.fam. etc.), precum si acele cereri care sunt strans legate de vointa exclusiva a celui interesat, fara insa a se putea stabili un criteriu precis de determinare a acestor cereri (de exemplu, cererea de divort, cererea de anulare a casatoriei pentru vicii de consimtamant, cererea de revocare a unei donatii pentru ingratitudine, cererea pentru revocarea donatiei facute celuilalt sot in timpul casatoriei etc.).

Potrivit art. 45 alin. (2) C.proc.civ., in cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului subiectiv la care se refera actiunea va fi introdus in proces, avand posibilitatea sa uzeze de dreptul sau de dispozitie, sub forma renuntarii la judecata sau la dreptul subiectiv, ori a tranzactiei.

3.2. Participarea la judecata procesului civil

Aceasta forma de participare a procurorului la procesul civil, care se finalizeaza prin punerea de concluzii, este prevazuta tot de art. 45 alin. (1) C.proc.civ., textul de lege fixand o conditie restrictiva, anume ca participarea la judecata, in orice faza a procesului civil, sa fie necesara pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie, ori sa fie prevazuta expres de lege.

Asa cum am aratat deja, Curtea Constitutionala, prin dec. nr. 1/1995, a constatat neconstitutionalitatea art. 45 alin. (1) C.proc.civ. in ce priveste restrangerea dreptului procurorului de a participa la orice proces civil in oricare faza a acestuia si ca, in afara cazurilor in care procurorul este obligat sa participe la procesul civil in temeiul legii, el poate participa, in baza art. 130 alin. (1) din Constitutie, la solutionarea oricarui proces civil, in orice faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept ori a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

In decizia Curtii Constitutionale se mai mentioneaza ca 'limitarea prevazuta de art. 45 alin. (1) este neconstitutionala deoarece art. 130 alin. (1) din legea fundamentala stabileste in mod clar si categoric sfera atributiilor procurorului, fara a trimite la cazuri stabilite prin alta lege. Este adevarat ca in alineatul 2 al art. 130 se prevede ca 'Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii', dar este evident ca referirea la conditiile legii priveste organizarea parchetelor si nu exercitarea atributiilor stabilite in alineatul (1)'. In ce ne priveste, nu suntem convinsi de 'evidenta' despre care vorbeste instanta constitutionala, cu atat mai mult cu cat art. 130 alin. (1) din Constitutie nu contine decat o norma de maxima generalitate cu privire la rolul Ministerului Public in activitatea judiciara, fara a distinge intre procesul civil si procesul penal, si, in orice caz, fara a stabili atributiile procurorului.

In conceptia potrivit careia art. 45 alin. (1) C.proc.civ. nu contravine dispozitiilor constitutionale, ar urma sa se admita ca, in cazul cand procurorul participa la judecata fara a fi indeplinita conditia prevazuta de textul de lege mentionat, partile sau chiar instanta din oficiu se pot opune la aceasta participare, invocand exceptia privind gresita constituire a instantei.

Totusi, nu putem trece cu vederea ca, potrivit art. 145 alin. (2) din Constitutie, decizia Curtii Constitutionale este obligatorie pentru viitor, de la publicarea ei in Monitorul oficial al Romaniei.

Pentru anumite materii, exista norme speciale care prevad ca participarea procurorului la judecata este obligatorie. Mentionam in acest sens:

- solutionarea cererii privind recunoasterea si inscrierea unei persoane juridice de drept privat non-profit, precum si a altor cereri referitoare la fundatii si asociatii fara scop patrimonial (art. 3, art. 89 si art. 98 din Legea persoanelor juridice nr. 21 din 5 februarie 1924);

- punerea sub interdictie si ridicarea interdictiei (art. 33 si 35 din Decretul nr. 32/1954);

- declararea disparitiei si a mortii pe cale judecatoreasca, precum si anularea hotararii de declarare a mortii (art. 38 si art. 42 din Decretul nr. 32/1954);

- judecarea contestatiei impotriva hotararii comisiei medicale in cazul asistentei bolnavilor psihic periculosi (art. 24 din Decretul nr. 313/1980);

- judecarea contraventiilor prevazute de Legea nr. 12/1990 si judecarea cererii privind transformarea amenzii in inchisoare contraventionala (art. 3 alin. ultim si art. 4 din Legea nr. 12/1990; dispozitii asemanatoare se gasesc si in Ordonanta nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor);

- judecarea contraventiilor prevazute de Legea nr. 61/1991, in cazul in care contravenientul este retinut, este arestat sau este minor (art. 13 alin. (2), prevedere care se aplica si contraventiilor cuprinse in Legea nr. 60/1991);



- judecarea de catre instante a intampinarilor, contestatiilor si a oricaror alte cereri prevazute de Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale (art. 104);

- judecarea de catre instante a intampinarilor, contestatiilor sau a oricaror alte cereri prevazute de Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului (art. 85 alin. (1) ), precum si de Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Presedintelui Romaniei (art. 28 alin. (1) din aceasta lege face trimitere la prevederile Legii nr. 68/1992);

- declararea judecatoreasca a abandonului de copii (art. 2 alin. ultim din Legea nr. 47/1993);

- solutionarea cererii de expropriere (art. 23 alin. (1) din Legea nr. 33/1994);

- solutionarea cererii de inregistrare a unui partid politic (art. 18 alin. (1) din Legea nr. 27/1996);

- procedura de control a averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere (Legea nr. 115/1996);

- rezolvarea cererii de inregistrare tardiva a nasterii, precum si judecarea cererilor cu privire la anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civila si mentiunilor inscrise pe acestea (art. 21 alin. (2) si art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila);

- solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a unei legi sau ordonante (art. 24 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale);

- judecarea recursurilor in interesul legii si a recursurilor in anulare (art. 45 din Legea nr. 56/1993).

In toate cazurile in care legea prevede ca participarea procurorului la judecata este obligatorie, lipsa concluziilor acestuia atrage nulitatea hotararii.

In legatura cu participarea procurorului la judecata procesului civil trebuie mentionat ca nu este obligatoriu ca unul si acelasi procuror sa fie prezent la toate termenele de judecata, ci diversele acte de procedura in cadrul aceluiasi proces civil pot fi indeplinite de mai multi procurori, deoarece o caracteristica a Ministerului Public este si indivizibilitatea acestuia, alaturi de cea a subordonarii ierarhice si de cea a independentei.



A se vedea, spre exemplu, E. Herovanu, Principiile procedurii judiciare, I, Bucuresti, 1932, p. 425-439.

I. Stoenescu, S. Zilberstein, op. cit., p. 238. A se vedea si V. M. Ciobanu, op. cit., vol. I, p. 349-351; I. Deleanu, Procedura civila, vol. I, Arad, 1998, p. 71; I. Les, op. cit., vol. I, p. 188-189.

I. Santai, Pozitia procurorului in litigiile intemeiate pe Legea nr.1/1967, in 'Revista romana de drept' nr. 10/1984, p. 28.

Pentru critica solutiei Curtii Constitutionale, a se vedea si I. Les, op. cit., vol. I, p. 192-193. In treacat, mentionam ca in dec. nr. 38/1997, Curtea Constitutionala si-a argumentat solutia ce privea constitutionalitatea unor prevederi din Legea nr. 92/1992 (actualul art. 34 alin. ultim, deci un text ce stabileste anumite raporturi intre ministrul justitiei si procurori, iar nicidecum un text care ar avea in vedere "constituirea procurorilor in parchete") pe sintagma "in conditiile legii", folosita in art. 130 alin. (2) din Constitutie.




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




Darea de mita
LUCRARE DE LICENTA drept - Probele in dreptul civil
REGIMUL JURIDIC APLICABIL INDIVIZIUNII
Uzul de fals: continut legal, continut constitutiv
Perioada de valabilitate a mandatului de perchezitie
Acceptiunile notiunii de coruptie in dreptul penal roman
Luarea de mita: continut legal, structura variantei tip si particularitatile variantei agravate
UNIUNEA EUROPEANA
Pedepsele aplicabile persoanelor juridice
Organizatia Internationala a Muncii (O.I.M.)














loading...