Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Principiile devolutiunii succesorale legale


Principiile devolutiunii succesorale legale




Principiile devolutiunii succesorale legale

La baza devolutiunii legale a mostenirii sta legatura de rudenie dintre de cuius si cei chemati la mostenirea sa. La acestea se adauga sotul supravietuitor care vine la mostenire in baza Legii nr. 319/1944. In lipsa oricaror rude din categoria celor chemate la mostenire precum si a sotului supravietuitor mostenirea se va atribui statului, devenind vacanta.




Rudenia de sange si cea civila rezultata din adoptie este criteriul fundamental al vocatiei succesorale legale la care, asa cum am aratat se adauga calitatea de sot supravietuitor a defunctului.

Nu toate rudele, indiferent de grad, pot fi chemate la mostenire caci chemate fiind nelimitat la mostenire s-ar ajunge, in adevar la o fragmentare excesiva a patrimoniului succesoral care nu e de dorit. In determinarea categoriilor de rude care au vocatie succesorala la mostenirea lui de cuius legiuitorul a adoptat doua criterii esentiale si anume: clasa sau ordinul de mostenitori si gradul de rudenie dintre defunct si succesibili. Legiuitorul a creat patru clase de mostenitori, bazat tot pe gradul de rudenie, stabilind intre ele o ordine de preferinta, iar in cadrul fiecarei clase, chemarea concreta la mostenire se determina tot pe baza gradului de rudenie, in sensul ca rudele de grad mai apropiat le inlatura pe cele in grad mai indepartat. In linie dreapta rudele lui de cuius sunt chemate la mostenire la infinit, dar in linie colaterala legiuitorul margineste chemarea lor la gradul IV inclusiv.

Chemarea in acest mod a rudelor si a sotului supravietuitor la mostenirea lui de cuius are la baza interesul socialmente acceptat al conservarii bunurilor dobandite, uneori, de generatii succesive in sanul aceleasi familii, prezumandu-se afectiunea fireasca dintre defunct si aceste persoane determinate de legiuitor. „Succesiunile sunt deferite copiilor si descendentilor defunctului, ascendentilor si rudelor sale colaterale” spune legiuitorul in art. 659 C. civ. sintetizand principiile de mai sus.

Primul principiu al devolutiunii succesorale legale este acela potrivit caruia succesorii sunt chemati la mostenire in ordinea claselor de mostenitori

Codul civil, in art. 669-675, stabileste patru clase de mostenitori cu ordinea lor de preferinta. Prima clasa de mostenitori vine la mostenire excluzand total pe cei care fac parte din cea de a doua sau subsecventa clasa de mostenitori. Clasa a doua vine la mostenire numai in lipsa oricaror mostenitori din prima clasa si exclude total pe cei care fac parte din clasa a treia si a patra. Cei din clasa a treia vin la mostenire numai daca nu exista mostenitori din prima si a doua clasa de mostenitori si exclud pe cei din clasa a patra de mostenitori si, in fine, cei din clasa a patra pot veni la mostenire numai daca nu exista mostenitori din clasele superioare.

Cele patru clase de mostenitori determinate de legiuitor sunt urmatoarele:

clasa I – care cuprinde descendentii in linie dreapta ai defunctului, adica copiii defunctului, nepotii, stranepotii etc. acestuia fara limita de grad;

clasa a II-a – care cuprinde ascendentii si colateralii privilegiati, adica parintii defunctului impreuna cu fratii si surorile acestuia precum si descendentii lor, pana la gradul IV inclusiv. Pentru ca ea cuprinde, pe de o parte, parintii defunctului, care sunt rude in linie ascendenta de gradul I cu acesta, iar pe de alta parte pe fratii si surorile defunctului si copiii acestora, care sunt rude in linie colaterala pana la gradul IV, ea se mai numeste clasa mixta a ascendentilor si colateralilor privilegiati;

clasa a III-a – care cuprinde pe ascendentii ordinari, adica bunicii si strabunicii defunctului etc., fara limita de grad;

– clasa a IV-a – care cuprinde pe colateralii ordinari, adica unchii, matusile, verii primari, fratii si surorile bunicilor defunctului.

In concurs cu fiecare din aceste clase sau singur in masura in care nu exista rude de sange, vine la mostenire sotul supravietuitor al defunctului potrivit Legii nr. 319/1944, privitoare la drepturile succesorale ale sotului supravietuitor. In cazul in care nu exista nici una din rudele cuprinse in cele patru clase de mostenitori si nici sot supravietuitor, potrivit art. 680 C. civ. mostenirea devine vacanta si se cuvine statului.

Asadar, gradul de rudenie sta la baza apartenentei la o clasa de mostenitori sau alta, dar asa cum vom vedea el are importanta si in cadrul aceleasi clase de mostenitori.

El se stabileste potrivit prevederilor art. 46 C. fam. si ale art. 662 si art. 663 C. civ.

Rudenia, asa cum rezulta din textele legale precizate mai sus este de doua feluri: rudenie in linie dreapta, ascendenta sau descendenta si rudenie colaterala. „Se numeste linie dreapta sirul gradelor intre persoanele ce se cobor una din alta” prevede art. 661 alin. (1) fraza I, iar in fraza a II-a acelasi text precizeaza ca linia colaterala este „sirul gradelor intre persoanele ce nu se cobor unele din altele, dar care se cobor dintr-un autor comun”.



In linie dreapta gradul de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor existente intre persoanele intre care dorim sa stabilim gradul de rudenie. Astfel tatal si fiul sunt rude de gradul I, iar nepotul de fiu si bunicul sunt rude de gradul II. In linie colaterala gradul de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor care urca de la persoana al carei grad de rudenie trebuie sa-l stabilim pana la ascendentul comun si apoi de la aceasta pana la persoana fata de care urmeaza sa stabilim gradul de rudenie. Astfel fratii sunt rude de gradul II, unchiul cu nepotul de frate sunt rude de gradul III, iar verii primari sunt rude de gradul IV.

Rudele in linie dreapta ale defunctului sunt chemate teoretic la mostenire la infinit practic, insa, limitarea vine de la limitele biologice ale vietii omului neputandu-se depasi gradul trei sau patru de rudenie. In linie colaterala, asa cum am vazut, rudele sunt chemate la mostenire numai pana la gradul IV inclusiv

In cazul existentei unor mostenitori apartinand la clase diferite, ceea ce intereseaza, sub aspectul chemarii la mostenire, este apartenenta la o clasa de mostenitori iar nu gradul de rudenie cu defunctul. Astfel nepotul de fiu al defunctului este ruda de gradul II cu acesta, dar apartinand clasei I de mostenitori va inlatura de la mostenire pe tatal defunctului care este ruda de gradul I, dar face parte din clasa a II-a de mostenitori.

Abia in interiorul aceleasi clase, cum vom vedea in cele ce urmeaza, gradul de rudenie este decisiv.

Prin exceptie sotul supravietuitor nu este inlaturat de nici o clasa de mostenitori si vine in concurs cu toate la mostenire, dupa cum nici nu inlatura rudele apartinand celor patru clase de mostenitori, doar cota sa de mostenire variaza dupa cum vine in concurs cu mostenitori dintr-o clasa sau alta.

Al doilea principiu al devolutiunii succesorale legale este acela al prioritatii gradului de rudenie cu defunctul intre rudele din cadrul aceleasi clase (sau regula proximitatii gradului de rudenie).

In lumina acestui principiu in ipoteza ca la moartea defunctului au ramas mai multe rude ale sale apartinand aceleasi clase, rudele in gard mai apropiat le vor inlatura de la mostenire pe cele in grad mai indepartat. Astfel fiul lui de cuius va inlatura de la mostenire pe nepotul de fiu al lui de cuius. Ei apartin aceleasi clase de mostenitori dar in vreme ce fiul este ruda de gradul I, nepotul de fiu este ruda de gradul II.

Prin exceptie in clasa a doua de mostenitori parintii defunctului desi sunt rude de gradul I cu defunctul nu vor inlatura de la mostenire pe fratii si surorile defunctului, care sunt rude de gradul II cu vor veni impreuna la mostenire. De asemenea constituie o exceptie de la acest principiu reprezentarea succesorala de care ne vom ocupa in cele ce urmeaza.

Al treilea principiu al devolutiunii succesorale legale este acela potrivit caruia in sanul aceleasi clase de mostenitori rudele de grad egal mostenesc in parti egale

Potrivit acestui principiu daca exista mai multe rude din aceeasi clasa de mostenitori si ele au acelasi grad de rudenie cu defunctul vor mosteni cote egale din mostenirea acestuia.

Si de la acest principiu exista o exceptie si anume aceea a fratilor si surorilor care provin din casatorii diferite si se mostenesc intre ei. In acest caz, asa cum vom vedea, mostenirea nu se imparte in mod egal sau pe capete ci pe linii. Cei care sunt frati dupa ambii parinti vor lua mai mult decat cei care sunt frati numai dupa unul din parinti.

Pana la legea din 28 iulie 1928 privind impozitul pe succesiuni rudele erau chemate la mostenire pana la gradul 12 inclusiv.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate