Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Nulitatea absoluta a partajului


Nulitatea absoluta a partajului




Nulitatea absoluta a partajului

Partajul efectuat pe cale conventionala cat si cel efectuat prin tranzactie judiciara, poate fi afectat de nulitate absoluta in aceleasi conditii ca si orice alta conventie, cum ar fi, spre exemplu, lipsa cauzei, cauza falsa, ilicita sau imorala, obiect ilicit etc. Fata de aceasta situatie nu insistam asupra acestor aspecte si facem trimitere la lucrarile de specialitate in domeniu. Se impune totusi a ne opri asupra semnificatiei notiunii de «cauza in partaj» pentru ca aplicarea normelor generale nu se poate face fara a defini sensul acestei notiuni. Pentru acest scop trebuie sa ne raportam la finalitatea pe care o au in vedere coindivizarii atunci cand recurg la aceasta operatiune juridica. Aceasta finalitate consta in transformarea dreptului de proprietate indiviz intr-un drept exclusiv. Vom retine, deci, drept cauza a partajului transformarea drepturilor coindivizarilor asupra masei indivize in drepturi de proprietate exclusiva asupra unor bunuri echivalente cotei avute in respectiva masa. Cauza este deci afectata ori de cate ori aceasta finalitate nu se realizeaza.




In doctrina s-a discutat sanctiunea aplicabila partajului efectuat in lipsa unuia dintre coindivizari, precum si soarta partajului efectuat cu participarea unei persoane care nu are calitatea de coindivizar. Daca in ceea ce priveste partajul efectuat in lipsa unui coindivizar s-a sustinut, in general, ca acesta este inopozabil copartasului care nu a participat la imparteala , cu privire la soarta partajului la care a participat si o persoana ce nu avea calitatea de coindivizar, opiniile au fost divergente. Astfel, intr-o opinie se sustine ca acest partaj este valabil, iar partea atribuita strainului, apartinand in coproprietate erezilor, acestia si-o vor imparti dupa ce au redobandit-o prin petitia de ereditate . Intr-o alta opinie s-a sustinut ca acest partaj este afectat de nulitate absoluta . In sfarsit, intr-o alta opinie se arata ca acest partaj este valabil cand strainul a participat la partaj cu acordul coindivizarilor si fara eroare asupra lipsei calitatii de coindivizar si ca este anulabil atunci cand tertul a fost admis la partaj motivat de eroarea copartajantilor asupra calitatii lui de coindivizar

In ceea ce ne priveste apreciem ca atat in cazul partajului conventional cat si al celui judiciar, neparticiparea unui coindivizar la imparteala face ca actul de partaj efectuat in lipsa lui sa-i fie inopozabil, astfel incat el are dreptul sa ceara o noua imparteala

Referitor la partajul efectuat cu participarea unei persoane care nu are calitatea de mostenitor, consideram ca acesta nu este nici nul, nici anulabil, ci valabil, coindivizarii aflati in eroare avand dreptul la un partaj suplimentar cu privire la bunurile atribuite acestuia. Situatia este asemanatoare celei in care au fost omise unele bunuri de la partaj si se poate face un partaj suplimentar, neexistand posibilitatea anularii acestuia. Evident, partajul suplimentar la care am facut referire mai sus se va face numai dupa ce bunurile atribuite strainului vor fi redobandite, existand, in caz de opunere, calea petitiei de ereditate.

Credem ca nu se poate obtine anularea partajului pentru eroare in situatiile in care exista cai de rezolvare a situatiei prin mentinerea acestuia, intentia legiuitorului fiind aceea de mentinere a partajului ori de cate ori acest lucru este posibil.

In afara cazurilor sus-amintite in legatura cu desfiintarea partajului, se impune a mai face urmatoarele precizari:

– in dreptul civil roman nu este posibila resciziunea impartelii pentru leziune, textul art. 887 C. civ. francez nefiind preluat de legiuitorul roman in intregime desi, asa cum am aratat, acesta si-a intitulat sectiunea a 5-a din capitolul referitor la partaj, ”Despre desfiintarea sau resciziunea impartelii”;

– posibilitatea desfiintarii impartelii o au si tertii in situatia cand ea a fost facuta cu ignorarea opozitiei facute de acestia 6 . Posibilitatea desfiintarii hotararii de partaj, la cererea tertilor, exista si pentru ipoteza cand ei nu au participat in proces si nici nu au facut opozitie, daca partajul s-a facut in graba, tocmai pentru fraudarea intereselor lor. Este admisibila, daca sunt indeplinite conditiile actiunii pauliene, atat revocarea tranzactiei ce a format dispozitivul hotararii de expedient 7 , cat si a unei hotarari judecatoresti de partaj, desi aceasta din urma nu reprezinta un act al partilor ci al instantei. 8 Problema revocarii unui partaj fraudulos, prin actiune pauliana, chiar si atunci cand el s-a efectuat prin hotarare judecatoreasca, trebuie solutionata in sensul admisibilitatii acesteia deoarece in acest caz exista o intelegere frauduloasa, un act al partilor, deci nu al instantei, care a generat hotararea nelegala care lezeaza drepturile creditorilor. Ceea ce se urmareste, in situatia cand se dovedeste intelegerea frauduloasa, este anularea acesteia si numai ca o consecinta se tinde si la revocarea hotararii judecatoresti care a materializat-o 9 . Sa mai adaugam ca, in caz de revocare, aceasta produce efecte numai fata de creditorul reclamant, fata de celelalte parti si de terti hotararea continuand sa produca efecte ca si cand partajul este in vigoare.

O desfiintare a partajului la cererea tertilor ar putea fi insa si rezultatul unei actiuni in simulatie, atunci cand cel interesat ar putea sa faca dovada contrainscrisului, adica a conventiei secrete dintre copartajanti. In aceasta situatie s-ar afla coindivizarii care in aparenta incheie un act de partaj in forma autentica, dar in realitate, potrivit intelegerii secrete, ei realizeaza o donatie, bunurile au fost atribuite unuia din coindivizari, iar contravaloarea cotelor-parti stabilite pentru celalalt coindivizar s-au inteles ca nu trebuie platita. In conditiile in care tertul prejudiciat ar reusi sa dovedeasca intelegerea secreta , ar urma ca partajul sa ramana fara efect fata de el si, mai mult chiar, actul de donatie odata dovedit ar putea fi atacat pe calea si in conditiile actiunii pauliene.

A se vedea: D. Chirica, op. cit., p. 333; Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 673/1982, in C.D. 1982, p. 36.



A se vedea M. Eliescu, op. cit., p. 303.

A se vedea: C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 341; C.S.J., sectia civila, decizia civila nr.1173/1991, in Dreptul nr. 1/1992.

A se vedea D. Chirica, op. cit., p. 335.

A se vedea si Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 2508/1988, in R.R.D. nr. 8/1989, p. 71.

Aceasta posibilitate nu mai exista daca tertii au intervenit in procesul de partaj si hotararea s-a dat in contradictoriu cu acestia. A se vedea, in acest sens, A. Sitaru, D.A. Sitaru, Controlul efectuat de instantele judecatoresti cu ocazia partajarii bunurilor, in R.R.D. nr. 11/1986, p. 30; I. Rosetti-Balanescu, O. Sachelarie, N. Nedelcu, Principiile dreptului civil roman, Bucuresti 1947, p. 287.

A se vedea, in acest sens, V. Stoica, F. Baias, Posibilitatea revocarii unei tranzactii judiciare pe calea actiunii pauliene, in R.R.D. nr. 1/1987, p. 12-17, precum si doctrina citata de acesti autori.

A se vedea S. Beligradeanu, Nota la decizia civila nr. 711/1986 a Trib. jud. Sibiu, in R.R.D. nr. 1/1987, p. 46-50. In sens contrar, a se vedea, Trib. Jud. Sibiu, decizia civila nr. 711/1986, in R.R.D. nr. 1/1987, p. 44.

A se vedea S. Beligradeanu, Nota la decizia civila nr. 711/1986 a Trib. Jud. Sibiu, supra cit., p. 48.

Fiind tert poate folosi orice mijloc de proba.




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Drept




INTERNAREA MEDICALA
Statul si dreptul in epoca Regulamentelor Organice
Magistratii stagiari
Nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri: continut legal, continut constitutiv la varianta tip
CONFISCAREA SPECIALA
PROIECT DISERTATIE DREPT SOCIAL EUROPEAN - „SISTEMUL EUROPEAN DE PROTECTIE AL DREPTURILOR OMULUI”
NORMA JURIDICA
INCRIMINARI IN VECHIUL DREPT ROMANESC
DREPTUL FINANCIAR SI FISCAL COMUNITAR CA (NOUA) RAMURA DE DREPT
Istoricul reglementarii legitimei aparari














loading...