Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Notiunea de mostenire (succesiune)


Notiunea de mostenire (succesiune)


Notiunea de mostenire (succesiune)

In limbajul comun prin succesiune se intelege o insiruire de persoane, fapte sau fenomene, care urmeaza una alteia. In sens juridic, succesiunea sau mostenirea, care sunt sinonime, au un inteles specializat desemnand transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta (persoane fizice, persoane juridice sau statul)



Notiunii de mostenire sau succesiune i se confera in doctrina si practica judiciara un inteles larg in sensul ca ea desemneaza orice fel de transmisiune de drepturi, atat intre vii cat si pentru cauza de moarte si unul restrans in sensul ca ea desemneaza numai transmisiunea pentru cauza de moarte. Articolul 644 C. civ., referindu-se la diferitele moduri de dobandire a proprietatii, prevede ca: "proprietatea bunurilor se dobandeste si se transmite prin succesiune, prin legate, prin conventie si prin traditiune". Normele dreptului civil care au menirea de a reglementa toate laturile vietii omului, ocupandu-se si de patrimoniul sau, este firesc ca acesta sa fie carmuit, prin ele, si pentru momentul incetarii sale din viata.

In adevar si prin acte juridice intre vii precum contractul de vanzare-cumparare, donatia, contractul de intretinere etc. se realizeaza o succesiune in privinta titularilor dreptului de proprietate etc., dar sensul restrans al notiunii in domeniul pe care-l cercetam vizeaza numai succesiunea care se realizeaza, in aceasta privinta, pentru cauza de moarte, adica de la o persoana fizica decedata catre una sau mai multe persoane in viata. Succesiunea este, asadar, un mod de dobandire a dreptului de proprietate de care este indestructibil legata.

In sensul restrans, specializat, termenul desemneaza atat transmisiunea patrimoniului de la persoana decedata catre mostenitorii (succesorii sai) cat si intinderea sau cuprinsul acestui patrimoniu. Se vorbeste astfel de bunurile cuprinse in mostenire sau succesiune, de mostenire sau succesiune mobiliara sau imobiliara sau de faptul ca un bun face parte din mostenire sau nu. Cu alte cuvinte prin acest termen se desemneaza uneori si obiectul transmisiunii succesorale. Astfel art. 653 C. civ. alin. (1) prevede ca: "Descendentii si ascendentii au de drept posesiunea succesiunii din momentul mortii defunctului", iar art. 659 C. civ. ca: "Succesiunile sunt deferite copiilor si descendentilor defunctului, ascendentilor si rudelor sale colaterale, in ordinea si dupa regulile mai jos determinate".

Atat legiuitorul cat si jurisprudenta folosesc cu acelasi inteles si notiunea de ereditate.

Din cei trei termeni precizati mai sus au rezultat pentru a desemna persoanele care dobandesc drepturile si obligatiile celui decedat notiunile de mostenitori, succesori sau erezi.

Nu au lipsit nici preocuparile de unificare a terminologiei intr-o viitoare legiferare cu toate ca uniformizarea ar duce la saracirea expresiei in domeniu. Daca termenii de mostenire, succesiune si ereditate sunt sinonimi, nu se pot, totusi, realiza aceleasi constructii lingvistice specifice domeniului cu fiecare dintre ei. Se va spune, evident "reprezentare succesorala" si "rezerva succesorala" desi s-ar putea spune si "ereditara" cu acelasi inteles, dar sintagma nu se poate realiza cu notiunea de "mostenire". Varietatea termenilor confera, asadar, mai largi posibilitati de exprimare decat uniformizarea lor, care nu e de dorit

In fine, cu totul aparte este folosirea de catre legiuitor in art. 1680 C. civ. a expresiei de "erezire" atunci cand dispune: "confuziunea urmata intre datornicul principal si fidejusorul sau, prin erezirea unuia de catre altul, nu stinge actiunea creditorului contra acelui ce a garantat pentru fidejusor".

Persoanele chemate la mostenire sau succesiune sunt numiti mostenitori, succesori, erezi sau urmasi.

Defunctul sau cel despre a carui mostenire este vorba, prescurtat poarta denumirea de de cuius dedus din dreptul roman din formula is de cuius succesionis (rebus) agitur. Bine s-a observat ca este impropriu sa se vorbeasca despre "moartea defunctului" (art. 653 C. civ.) sau de "omorul defunctului" (art. 655 C. civ. Cand este vorba de mostenirea testamentara se foloseste denumirea de testator.



A se vedea: M. Eliescu, Mostenirea si devolutiunea ei in dreptul R.S.R., Ed. Academiei, Bucuresti, 1966, p. 19-20; Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, Ed. Actami, Bucuresti, 1999, p. 5.

A se vedea: E. Safta-Romano, Dreptul de mostenire, Ed. Graphix, Iasi, 1995, p. 23-24; I. Albu, Observatii privind terminologia proiectului Codului Civil in materia succesiunilor, in R.R.D. nr. 8/1973, p. 60 si urm.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 5.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate