Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Felurile mostenirii


Felurile mostenirii




Felurile mostenirii

Pornindu-se de la prevederile art. 650 C. civ. potrivit carora „Succesiunea se defera sau prin lege, sau dupa vointa omului, prin testament” s-a conchis ca functie de izvorul vocatiei succesorale avem mostenire legala sau testamentara. Uneori se vorbeste si de mostenirea conventionala in cazul donatiei de bunuri viitoare dar intrucat in prezent prevederile care o reglementeaza, respectiv art. 933 si art. 934 C. civ. privitoare la contractul de casatorie au fost abrogate prin Codul familiei ea nu are importanta practica




Mostenirea este legala cand ea se defera in ordinea si cotele determinate prin lege, persoanelor stabilite ca facand parte din una din clasele de mostenitori stabilite in Codul civil si Legea nr. 319/1944. Ea se va deferi in temeiul legii numai in masura in care nu exista testament sau acesta nu-si produce, in total sau in parte efectele, sau testamentul cuprinde dispozitii de alta natura ca: recunoasterea unui copil, dispozitii cu privire la funeralii etc., dar nu privitoare la transmiterea patrimoniului succesoral.

Codul civil, spre deosebire de dreptul roman unde succesiunea ab intestat era considerata o exceptie o priveste ca pe cea mai fireasca modalitate de transmitere a patrimoniului lui de cuius catre rudele sale de sange care sunt constituite in clase de mostenitori. Ba mai mult si in cazul in care defunctul a lasat testament legiuitorul a instituit rezerva succesorala, institutie menita a proteja interesele unor mostenitori legali impotriva liberalitatilor excesive ale lui de cuius

Cei care dobandesc succesiunea in baza legii sunt mostenitori universali intrucat au vocatie la intregul patrimoniu al defunctului, chiar si in ipoteza in care exista o pluralitate de mostenitori si fiecare va lua numai o parte din mostenire. Nu exista, asadar mostenitori legali cu vocatie numai la bunuri singulare (ut singuli

In cazul mostenirii testamentare transmisiunea bunurilor defunctului are loc in baza testamentului. Dispozitiile defunctului cu privire la bunurile sale din cuprinsul testamentului poarta denumirea de legate iar beneficiarii acestora de legatari.

Cele doua categorii de mosteniri, cea legala si cea testamentara, nu se exclud ci dimpotriva ele pot coexista. In cazul in care exista testament dar si mostenitori legali rezervatari coexistenta lor se impune chiar, caci prin dispozitiile din cuprinsul testamentului nu se va putea incalca rezerva mostenitorilor legali punandu-se problema reductiunii legatelor la limita cotitatii disponibile, asa cum vom arata in alta parte a acestei lucrari. Sau daca defunctul a facut legate cu titlu particular patrimoniul va reveni mostenitorilor legali care insa vor fi tinuti sa execute legatele fata de legatarii cu titlu particular. Daca insa este vorba de un legat particular, adica avand ca obiect un bun individual-determinat dreptul asupra acestuia va fi dobandit de catre legatar direct de la defunct, fara sa treaca asupra mostenitorilor legali

In ipoteza in care prin legatele instituite de defunct nu se epuizeaza patrimoniul succesoral devolutiunea succesorala va fi legala pentru rest si testamentara pentru ceea ce cuprind legatele. Daca insa s-au instituit mai multi legatari cu titlu universal, epuizandu-se astfel mostenirea sau daca s-au instituit mai multi legatari universali devolutiunea mostenirii va fi exclusiv testamentara.

Asadar, Codul civil nu a pastrat principiul din dreptul roman al incompatibilitatii mostenirii testamentare cu cea legala (nemo partim testatus partim intestatus decedere potest), adica nimeni nu poate muri in parte cu testament, in parte fara testament.

In aceasta ordine de idei in practica judiciara s-a pus problema coexistentei calitatii de mostenitor legal si testamentar in aceeasi persoana. Tribunalul Suprem s-a pronuntat in sens afirmativ decizand in felul urmator: „Calitatea de mostenitor legal subzista si in cazul in care aceasta este unita cu cea de mostenitor testamentar, fiind de neconceput ca titularul unui drept bazat pe o pluralitate de temeiuri sa fie pus in situatia de a lua mai putin si de a fi exclus de la un beneficiu pe care l-ar putea culege numai pe baza unuia din temeiurile juridice componente“ . In ipoteza in care insa o persoana are calitatea de mostenitor legal dar este chemata la mostenire si in calitate de legatar sa opteze diferit cu privire la legat si la mostenirea legala. Daca legatul este mai mic decat cota care i s-ar fi cuvenit acelei persoane ca mostenitor legal, mostenitorul legal nu poate renunta la legat pentru a mosteni mai mult intrucat un astfel de legat poate avea si scopul unei exheredari partiale, situatie in care mostenitorul legal poate primi numai rezerva, daca este mai mare decat legatul, care priveste evident numai calitatea de mostenitor legal




A se vedea: Fr. Deak, op. cit., p. 7; E. Safta-Romano, op. cit., p. 36; D. Chirica, op. cit., p. 4-5; L. Stanciulescu, op. cit., p. 18.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 9.

A se vedea Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 2775/1984, in C.D. 1984, p. 126.

A se vedea: Fr. Deak, op. cit., p. 10; E. Safta-Romano, op. cit., p. 38-39.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate