Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
EFECTELE IMPARTELII


EFECTELE IMPARTELII




EFECTELE IMPARTELII

EFECTUL DECLARATIV AL IMPARTELII




Conform art. 786 Cod civil, " fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur si imediat toate bunurile ce impune partea sa sau care i-au cazut prin licitatie, si ca n-a fost niciodata proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunii ".

Prin urmare, in conceptia Codului civil, succesorii nu instraineaza si nu dobandesc drepturi prin imparteala, ci acestea sunt dobandite direct de la de cuius, din momentul mortii lui.

Deci, printr-o fictiune a legii se poate ignora starea de indiviziune in care s-au gasit coerezii din momentul deschiderii succesiunii pana la data partajului, considerandu-se ca un comostenitor a dobandit bunurile direct de la defunct. Prin imparteala, coeredele nu primeste nimic de la ceilalti coerezi si nici nu le transmite nimic.

172. T.S., sect. civ. dec. nr. 1805 / 1980 in Revista Romana de Drept nr. 6/1981, pag.84.

173. Plen. Trib. Supr., dec. de indr. Nr. 3 / 1968, pct.2, in " Indreptar interdisciplinar..", pag. 379-380.

174. In dreptul roman partajul era translativ de drepturi, considerandu-se ca el cuprindea o achizitiune facuta de fiecare coerede a partilor indivize ale comostenitorilor sai in bunurile care compuneau lotul sau. Aceiasi conceptie cu privire la efectul impartelii este cuprinsa si in art. 1092 din Codul Calimach ; a se vedea E. Safta-Romanov, op. cit., pag.269.

Regula instituita de art. 786 Cod civil are in vedere ocrotirea intereselor coindivizarilor; acestia au, totusi, posibilitatea de a deroga de la aceasta regula, stipuland un efect translativ al partajului.

Efectul declarativ al impartelii opereaza indiferent daca imparteala s-a facut pe cale judecatoreasca sau prin buna invoiala, ori daca a fost acceptata pur si simplu sau sub beneficiu de inventar.

CONSECINTELE EFECTULUI DECLARATIV AL PARTAJULUI

Cele mai importante consecinte pe care le produce efectul declarativ al impartelii sunt urmatoarele :

1) Actele de dispozitie facute de catre unul din mostenitori asupra unui bun din indiviziune depind de rezultatul partajului. Astfel ca :

a) bunul indiviz instrainat de catre coerede va reveni tertului cumparator daca va fi atribuit comostenitorului vanzator. Daca bunul va fi atribuit altui coerede, actul de instrainare nu va mai fi eficient.

A fost exprimata opinia ca instrainarea, in timpul indiviziunii, a intregului bun de catre un coindivizar, nu este nula, ci supusa unei conditii rezolutorii atunci cand bunul cade in lotul altui comostenitor decat eredele . Prin indeplinirea conditiei rezolutorii, actul prin care s-a realizat instrainarea se va desfiinta retroactiv.

b) O ipoteca constituita de un erede asupra intregului imobil indiviz va fi supusa tot conditiei rezolutorii; daca imobilul este atribuit copartasului care a constituit ipoteca , aceasta ramane valabila, iar in caz contrar , ipoteca nu va mai fi valida.

175. St. Carpenaru, op. cit., pag. 156.

176. Efectul declarativ al impartelii este aplicabil si impartelii de ascendent ; a se vedea E. Safta-Romanov, op. cit., pag. 270.

177. T.S., sect. civ. , dec. nr. 1659/1981, in " Repertoriu de practica judiciara in materie civila pe anii 1980 - 1985 ", pag.126 - 127;

T.S. , sect. civ. , dec. nr. 1274/1971, opera citata, pag.125.

178. E.Safta - Romano, opera citata, pag.271.

Solutia este valabila si pentru celelalte drepturi reale principale constituite in timpul copartasiei (uzufruct, uz, etc.) cat si pentru legatele lasate de coindivizarul testator.

2) Avand in vedere efectul declarativ sI nu translativ de drepturi al impartelii , legiuitorul a admis ca in cazul imobilelor nu este necesara inscrierea in registrele de publicitate imobiliara.

3) Daca unii dintre coerezi nu-si executa obligatiile uzuale din imparteala, comostenitorii nu pot folosi actiunea in rezolutiune, deoarece nu sunt succesori in drepturi unii fata de altii. Deci, mostenitorul creditor nu va putea recurge la actiunea in rezolutiune pentru neplata sultei, el beneficiind doar de privilegiul stabilit de art. 1741 Cod civil.

In mod exceptional, rezolutiunea poate fi admisa daca " a existat conventie intre ei (succesori) in acest sens ori in cazul neplatii pretului pentru bunul dobandit de unul din copartasi prin licitatie publica".

4) Actul de partaj nu poate constitui just titlu necesar uzucapiunii de la 10 la 20 de ani, daca printre lucrurile cuprinse in masa de impartit a fost trecut un bun ce nu apartinea lui de cuius.

DOMENIUL DE APLICARE AL EFECTULUI DECLARATIV AL IMPARTELII

Actul juridic incheiat de catre coerezi are efect declarativ daca indeplineste urmatoarele conditii:

a) sa fie o conventie ; in alte cazuri indiviziunea poate inceta , dar nu prin partaj.




179. T.S. , sect. civ. , dec. nr. 2491/1985 in " Culegere de decizii pe anul 1985" , pag. 101.

180. Pactul comitoriu trebuie sa fie , insa , expres stipulat in conventie; E. Safta - Romano, opera cit. , pag. 272.

181. Fr. Deak si colaboratorii, opera cit. pag. 169.

b)   conventia va trebui sa fie cu titlu oneros ; daca un coerede va ceda altui coerede partea sa indiviza, nu vom fi in prezenta unei imparteli.

c)    prin actul incheiat , coerezii vor primi in proprietate exclusiva bunuri care anterior se aflau in indiviziune.

d)   actul trebuie sa aiba ca efect incetarea definitiva a indiviziunii. Partajul trebuie sa fie de proprietate si nu de folosinta. 

e)   prin partaj trebuie sa inceteze indiviziunea fata de toti comostenitorii . In acest sens, instanta judecatoreasca a stabilit ca, partajul judiciar sau voluntar nu produce efecte daca este facut in lipsa ( cu omiterea ) unuia dintre coerezi.

BUNURILE CU PRIVIRE LA CARE SE APLICA EFECTUL DECLARATIV AL PARTAJULUI

Efectul declarativ al partajului priveste toate bunurile care fac parte din masa partajabila. Regula este aplicabila indiferent daca bunurile sunt corporale sau necorporale . Exceptie fac, insa, bunurile mobile instrainate unui tert de buna credinta, de catre unul dintre succesori, deoarece tertul va dobandi, intemeiul art. 1909 Cod civil, proprietatea bunului. Aceeasi regula se aplica si in cazul tertului care a dobandit proprietatea imobilului prin uzucapiunea de la 10 - 20 de ani. Tot art. 1909 Cod civil nu permite revendicarea titlurilor la purtator de la tertul de buna credinta.

In literatura juridica s-a discutat mult daca si in privinta creantalor se aplica efectul declarativ al impartelii. Discutia aceasta a fost provocata de existenta unor contradictii intre textele art. 1060 sI art. 741 alin. 1 Cod civil.

Astfel, art. 1060 Cod civil dispune ca " Divizibilitatea nu se aplica decat in privinta erezilor lor, care nu pot cere creanta, sau care nu sunt tinuti de a plati decat in proportie cu partile lor ereditare". Deci, art. 1060 Cod civil consacra principiul diviziunii mostenirii.

182. T.S. , sect. civ. , dec. nr.673/1982 , opera cit. , pag. 32.

Contrar prevederilor art.1060 Cod civil , art. 741 alin. 1 Cod civil prevede ca: " La formarea si compunerea partilor trebuie sa se dea in fiecare parte , pe cat se poate , aceeasi cantitate de mobile , de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare". Aceasta prevedere arata ca efectul declarativ al partajului se aplica si creantelor.

Literatura de specialitate a admis in prezent ca:

a)   regula diviziunii de drept a creantelor se aplica intre coerezi si terti , fiecare dintre succesori putand urmari pe debitor numai pentru partea sa;

b)   efectul declarativ al impartelii se aplica in raporturile interne intre comostenitori.

Atribuirea creantelor prin partaj unuia dintre coerezi este opozabila tertilor fara a fi nevoie de notificarea sau acceptarea debitorului . Totodata , drepturile dobandite asupra creantei intimpul indiviziunii de succesorii in drepturi ai comostenitorului vor depinde de rezultatul impartelii.

In privinta persoanelor asupra carora se aplica efectul declarativ al partajului , exista doua interpretari.

a) intr-o interpretare restrictiva , efectul declarativ al impartelii ar trebui sa priveasca numai raporturile dintre un coindivizar si ceilalti coindivizari (sau succesorii lui in drepturi).

b) intr-o interpretare largita se admite efectul declarativ si in raporturile dintre succesorii in drepturi ale aceluiasi coindivizar, precum si in raporturile dintre comostenitor si terti persoane , altele decat succesorii in drepturi ai coerezilor.

183. M.Eliescu , op. cit. , pag. 294 - 295; St. Carpenaru, op. cit. , pag. 157 - 158; T. Pop, " Valorificarea creantelor prin poprire",pag. 74.

184. Fiecare mostenitor are dreptul sa-l constranga pe tertul debitor pentru a-i plati partea sa de creanta, iar aceste plati partiale facute de debitor in timpul indiviziunii sunt liberatorii; a se vedea , Fr. Deak si colaboratorii, op.cit., pag. 171.

IBIDEM186. M. Eliescu, opera cit. , pag. 297; St. Carpenaru , opera cit. , pag. 158; Fr. Deak si colaboratorii , opera cit. , pag. 171.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate