Dreptul scris pana la instaurarea regimului turco-fanariot

Dreptul scris pana la instaurarea regimului turco-fanariot

desi legea tarii a fost principalul izvor de drept in feudalism s-a aplicat si dreptul

scris "Pravilele bisericesti si laice" care reprezentau codificarea unor obiceiuri juridice.

Pravilele bisericesti

constituirea statelor feudale ca forma de organizare cristalizata, legaturile cu

lumea bizantina si cea din Apus a determinat orientarea bisericii si domniei spre realizarea unei educatii si exprimarea in scris a creatilor bisericesti, literale sau juridice. Primele scoli din Tara Romaneasca si Moldova apar pe langa biserici si curtea domneasca, beneficiind doar cei cu o situatie materiala buna.

Pravilele bisericesti sunt primele creati juridice scrise ce au aparut la inceputul sec

XV initial in slavona si apoi in limba romana si reprezenta tendinta domnilor de a impune noi reglementari pentru consolidarea statului si centralizarea puterii. Primele pravile au fost copii ale legiuirilor imparatilor bizantini si aveau caracter religios.

Pravilele slavone

Pravila de la Targoviste din 1452 de gramaticul Dragomir din porunca lui Vladislav al II-lea

Pravila de la Manastirea Neamtului sau pravila cea mare scrisa din porunca lui Stefan cel Mare de eromonahul Ghervasie in 1474

Pravila de la Iasi 1495 scrisa de gramaticul Damian din porunca lui Stefan cel Mare; toate 3 sunt traduceri ale Sintagmei alfabetice a lui Matei Vlastarie 

Pravila de la Manastirea Bisericani, in 1512 de erodiaconul Nicolden la porunca lui Bogdan al II-lea

Pravila de la Manastirea Neamtului din 1557 din porunca mitropolitului Grigorie

Pravila de la Manastirea Putna in 1581 din porunca lui Eustache

Pravila de Manastirea Bistrita (din Moldova) 1618 de mitropolitul Teofan

Pravila de la Galati la inceputul sec XVII

Pravila de la Manaistirea Bistrita (oltenia) 1636 din porunca sotiei lui Matei Basarab

intrucat limba  slavona era accesibila unui grup restrans s-a simtit nevoia de

pravile in limba nationala:

Pravile in limba romana

Pravila de la Eud tiparita in 1560-1562 de diaconul Coresi

Pravila de la Govora tiparita in 1640 din porunca lui Matei Basarab

Pravila Sfintilor Parinti dupa invatatura marelui Vasile, tiparita de Coresi

Pravila Aleasa in 1632 de Eustratie logofatul

toate pravilele au pronuntat caracter religios de la jumatatea secolului 17 apar

primele legiuiri laice, acestea sunt:

Cartea Romaneasca de invatatura tiparita la Iasi 1646 din porunca lui Vasile Lupu

Indreptarea legii 1652 la Targoviste din porunca lui Matei Basarab

pravilele bisericesti si mai tarziu cele laice le-au folosit ca izvoare legiuirile

bizantine

in aceasta perioada in Transilvania apar statul Tarii Fagarasului in 1508 si constitutiile Tarii Fagarasului in care populatia romaneasca a impus norme ale dreptului cutumiar romanesc

Continutul Pravilelor Bisericesti

un continut eterogen pe langa dispozitiile juridice, cuprind extrase din lucrari religioase, date istorice despre sinoade si parintii bisericii, tabele de calculare a timpului, formare pentru intocmirea de acte.

In pravile alterneaza norme de drept religios cu cele de drept laic si reglementari de drept civil cu cele de drept procesual sau al familiei, dispozitiile sunt dominate de conceptia religioasa.

In materia casatoriei logodna era considerata un contract avand efectele unui semi casatorii, nu aveau voie sa se casatoreasca (rude de sange, spirituale), nu se puteau casatori copii de suflet cu cei naturali, interzisa casatoria dezrobitului cu fosta stapana

Divortul era admis prevazandu-se cauze acceptate de biserica pentru desfacerea casatoriei

Rudenia era reglementata  pe linia directa, colaterala si spirituala, era cunoscuta si rudenia prin infratire cu respectarea formelor religioase

In dreptul civil principalele contracte reglementate erau vanzarea-cumpararea, imprumutul, depozitul, zalogul iar in privinta succesiunilor cuprindeau date referitoare la clasele de mostenire, procedura de impartire a bunurilor succesorale si cazurilor de dezmostenire.

In materia penala infractiunea era privita ca un pacat iar pedeapsa ce o ispasire. Infractiunile incriminate: omorul, insulta, calomnia, vrajitoria iar pedepse fizice (bataia, mutilarea) si duhovnice (matanii, post)

Hrisoavele legislative - decrete date de domn

mici dispozitii din dreptul cutumiar (nici pravilele nu reprezinta acte normative) . . ..prerogativele sale legislative.

Acte prin care domnul delibera asupra unor situatii de fapt cu consultarea prealabila a sfatului domnesc au avut caracter individual de aplicare a legii tarii in cazuri practice.

Cu timpul hrisoavele modifica regulile de drept existente fiind create reguli noi, valoarea normativa a acestor hrisoave apar in sec 16 avand o aplicabilitate generala si nu doar despre o situatie data.

Cele mai cunoscute hrisoave domnesti sunt sunt:

Legatura lui Mihai din anul 1595 care modifica relatiile dintre taranii aserviti si boieri. Aceste este cel mai important, pentru prima data a fsot eliminata serbia, prin acest hrisov taranii fugiti de pe mosii nu mai puteau fi urmariti de fistii stapani fiind obligati sa ramana acolo unde se aflau (care pe unde va fi sa ramana pe veci).

Hrisovul lui Miron Barnoschi privitor la manastiri din 1626

Hrisovul lui C-tin Mavrocordat a641 referitor la tiganii robi

Hrisovul pentru desfiintarea serbiei date de C-tin Mavrocordat in tara romaneasca 1746 si Moldova in 1749

Hrisovul relativ la casatoria fetelor in 1742 Mihai C-tin Sutu

Hrisovul privitor la adoptie 1800 la Alexandru C-tin Moruz

Hrisovul referitor la orfani si tutela din 1817 a lui Scarlat Claimach

Hrisovul privitor la contracte 1755 Matei Ghica

Hrisovul referitor la . . .. al lui Alexandru Ipsilanti

Pravile Laice

1. Cartea Romaneasca de invatatura

- tiparita la Iasi la Manstirea Trei Ierarhi de catre Eustratie in 1646 din initiativa lui vasile Lupu, s-a inspirat din legea agrara bizantina si tratatul de drept penal a lui Prosper Farinacius.

2. Indreptarea legii: tiparita la Targoviste in 1652 de catre calugarul Danil

Panoneanu, porunca lui Matei Basarab, cuprindea si traduceri si prelucrari filozifice de medicina si gramatica.

in cele 2 lucrari s-a cunoscut o anumita sistematizare si sunt structurate in prilii

capitole); glave (sectiuni); zaciare(articole). Continutul celor 2 acopera tot domeniul dreptului si se face distinctie intre JUS HUMANU (pravila lumeasca) JUS DIVINUMK (pravila bisericeasca) JUS NATURALE (pravila firii omenesti).

Persoanele fizice denumite obraze erau impartite in: oameni liberi (se face

distinctia intre boieri, tarani, si saraci) si robii

Erau reglementate raporturile dintre boierii si taranii aserviti fiind stabilite

drepturile boierilor si obligatiile taranilor.

Asupra robilor stapanii aveau dreptul de corectie, dezrobirea se facea la initiativa

stapanului sau la porunca domnului daca robul il denunta pe stapan cu ceva.

Varsta majoratului era la 25 de ani dar raspunderea penala la 18 ani

Casatoria era precedata de logodna care avea un caracter juridic, casatoria se

putea desface de biserica pentru adulter, betie, vrajitorie, rudenie, bataie.

Mostenirea parintilor se facea cu bunurile mobile, si imobile precum si cu

bunurile laice si sfintite.

privitor la obligatii si contracte apar noi reglementari, ca izvoare ale  obligatiilor

contractul si delictul, la incheierea contractelor vointa partilor putea fi viciata prin violenta, amagire sau sila. Actele puteau fi incheiate individual de catre parti sau reprezentanti ai acestora numiti ispravnici sau pristoli, obligatiile partilor erau garantate prin chezasi .

o importanta deosebita era acordata . . . . . . . . . : scrisa (zapist); orala (limba de moarte).

Aveau vocatie succesorala descendentii, ascendentii si colateralii pana la gradul al 9-lea.

Copii naturali veneau la mostenirea mamei

Erau stabilite cazurile de dezmostenire: condamnarea pentru infractiuni la bunele

moravuri; asasinarea celor care urmau sa fie mostenitori.

In . . . . . moderne privind dreptul penal: tentativa era pedepsita mai bnd,

erau cauze prevazute care inlatura raspunderea penala (nebunia, varsta sub 7 ani, legitima aparare, ordinul superiorului, obiceiul locului); cauze care micsora pedeapsa (mania, betia, somnambulismul, greseala fara inselaciune)

Aprecierea judecatorului: instantele de judecata erau laice si bisericesti, actiunea

putea fi intentata de victima sau alta persoana (sot pe sotie, parinte pt .copil stapan pt. sluga). Mijloacele de proba erau inscrisurile, martorii, juramantul, expertizele, prezumtiile. Apar noi reglementari in privinta prescriptiei actiunii stabilindu-se un termen de 30 de ani pentru creante, 40 de ani pentru reclamarea zalogului, 10 ani pentru ranire si 5 ani pentru furt.