Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Clasa a II-a de mostenitori (ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati)


Clasa a II-a de mostenitori (ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati)




Clasa a II-a de mostenitori (ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati)

Daca nu exista rude din clasa I de mostenitori sau acestea nu vor sau nu pot primi mostenirea, legiuitorul cheama la mostenire rudele din clasa II-a de mostenitori.

Aceasta poarta denumirea de clasa mixta, intrucat in ea se cuprind ascendentii privilegiati care sunt rude de gradul I cu de cuius si colateralii privilegiati care sunt rude de cel putin gradul II, fara a se exclude unii pe altii. Aceasta categorie de rude mai poarta denumirea de privilegiati intrucat mai exista ascendenti mai indepartati in grad decat parintii, care se numesc ascendenti ordinari si care fac parte din clasa a III-a de mostenitori, dupa cum exista si colaterali mai indepartati in grad care fac parte din clasa a IV-a de mostenitori si care toti sunt inlaturati de la mostenire in prezenta celor din clasa a II-a.




Ascendentii privilegiati. Ascendentii privilegiati sunt parintii defunctului, din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.

In privinta parintilor din casatorie precum si a mamei din afara casatoriei exista dispozitii legale exprese in art. 670, art. 671, art. 673, art. 678 C. civ. astfel ca nu exista indoiala ca ei sunt chemati la mostenire ca facand parte din clasa a II-a de mostenitori. Au fost insa discutii in privinta tatalui din afara casatoriei si a parintilor defunctului in cazul adoptiei cu efecte restranse, astfel ca se impun, din acest motiv, cateva precizari.

Desi nu exista un text expres in privinta drepturilor succesorale ale tatalui din afara casatoriei si este de principiu ca nimeni nu are chemare succesorala fara o consacrare legala expresa, astazi nu se mai pune la indoiala dreptul acestuia de a veni la mostenirea copilului sau decedat. Ceea ce confera fundament acestui drept este legatura obiectiva de filiatie dintre parinte si copil precum si principiul egalitatii sexelor si al reciprocitatii vocatiei succesorale. Iar, pe de alta parte, art. 106 C. fam., chiar daca nu direct, recunoaste tatalui din afara casatoriei dreptul de a veni la mostenirea copilului sau atunci cand prevede ca parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului in afara dreptului de mostenire si la intretinere.

In cazul adoptiei cu efecte depline, intrucat cel adoptat nu mai are legaturi de rudenie cu parintii sai firesti acestia, indiferent ca sunt din casatorie sau din afara ei nu au vocatie succesorala la mostenirea copilului lor adoptat. In schimb in cazul adoptiei cu efecte restranse dreptul la mostenirea copilului lor adoptat al parintilor firesti se mentine, intrucat sunt mentinute legaturile de rudenie cu acestia. Adoptatorii au si ei chemare succesorala la mostenirea a adoptatului, alaturi de parintii firesti ai copilului

In cazul in care la mostenire vin numai ascendentii privilegiati ai defunctului, neexistand colaterali privilegiati, potrivit art. 670 alin. (2) C. civ. patrimoniul defunctului se va imparti in mod egal intre ei, adica in cote de cate 1/2 pentru fiecare sau 1/3 si respectiv 1/4 dupa cum vin unul sau ambii parinti firesti si cei din adoptie in cazul adoptiei cu efecte restranse. Daca la data deschiderii mostenirii traieste numai unul din parinti, fireste, el va culege intreaga mostenire.

Daca insa la mostenire ascendentii privilegiati vin impreuna cu colateralii privilegiati, daca exista un singur parinte acesta va primi 1/4 din mostenire, cealalta cota de 3/4 revenind colateralilor privilegiati, indiferent de numarul lor. Daca traiesc ambii parinti ei vor lua cota de 1/2 impreuna cate 1/4 pentru fiecare, cealalta jumatate revenind colateralilor privilegiati, indiferent de numarul lor. In cazul adoptiei cu efecte restranse pot veni la mostenire patru ascendenti privilegiati insa numai cota de 1/2 afectata lor se va imparti intre ei, astfel ca vor lua 1/4, 1/6 sau 1/8 fiecare.

In cazul in care la mostenire vine in concurs cu clasa a II-a de mostenitori sotul supravietuitor, mai intai se stabileste cota ce se cuvine acestuia, restul impartindu-se dupa regulile aratate mai sus intre mostenitorii din aceasta clasa.

Colateralii privilegiati. Din aceasta categorie de mostenitori fac parte fratii si surorile defunctului precum si descendentii din frati si surori pana la gradul IV inclusiv. Fratii si surorile pot fi din casatorie, din afara casatoriei si din adoptia cu efecte depline. La adoptia cu efecte restranse cel adoptat si descendentii sai nu devin rude cu rudele adoptatorului astfel ca la acest tip de adoptie cei adoptati de aceeasi persoana nu au vocatie reciproca unul fata de altul si nici in ipoteza existentei unui copil, de pilda, al adoptatorului si unul rezultat din adoptie intrucat, asa cum am aratat, nu devin rude intre ei. Colateralii privilegiati in cazul adoptiei cu efecte restranse se recruteaza, cum bine s-a spus 3 , numai dintre rudele firesti ale defunctului.

Asadar, daca adoptatorul a adoptat mai multi copii, toti cu efecte depline, ei se vor mosteni intre ei. Daca toti au fost adoptati cu efecte restranse au vocatie unul la mostenirea celuilalt. Daca insa a adoptat un copil, de pilda cu efecte depline si inca unul, dar cu efecte restranse, avand in vedere prevederile art. 75, art. 77 si art. 79 C. fam. nici in aceasta ipoteza adoptatul cu efecte depline nu-l va mosteni pe celalalt adoptat cu efecte restranse desi s-a sustinut si teza inversa , intrucat rudenia nu poate fi unilaterala adica numai adoptatul cu efecte depline sa fie considerat frate cu cel adoptat cu efecte restranse iar invers nu. Ei nu se mostenesc, asadar, unul pe altul intr-o atare ipoteza . Cel adoptat cu efecte restranse pastrandu-si legaturile de rudenie din familia fireasca, potrivit art. 75 alin. (3) C. fam., el va veni la mostenirea fratilor sai de sange si, eventual, a celor adoptati de parintii cu efecte depline. Daca insa parintii sai firesti ar fi adoptat un copil cu efecte restranse ei nu au vocatie succesorala reciproca caci nu sunt considerati rude intre ei.

Cat priveste imparteala mostenirii intre colateralii privilegiati, regula generala instituita, de altfel, de art. 674 C. civ. este aceea ca se va imparti in parti egale, adica pe capete. Aceasta este valabila si pentru descendentii din frati si surori.

Regula generala se aplica insa numai atunci cand fratii sunt frati buni sau germani, cum li se mai spune, adica sunt frati si dupa mama si dupa tata. Pot exista insa frati numai dupa tata si se numesc frati consangvini sau consangeni si frati numai dupa mama care se numesc frati uterini. Cand la mostenire sunt chemati frati care fac parte din aceeasi categorie, bunaoara toti sunt frati consangvini sau toti sunt frati uterini se aplica regula generala, adica mostenirea se va imparti in parti egale. Lucrurile se schimba insa cand exista frati si surori din categorii diferite si atunci mostenire se imparte pe linii, cota de 1/2 pentru linia paterna si cota de 1/2 pentru linia materna. Cota de 1/2 din linia paterna se va imparti in mod egal intre fratii pe linie paterna iar cota de 1/2 intre fratii pe linie materna. Fratii buni vor lua insa cate o parte din ambele linii adica atat cea paterna cat si cea materna pe cand ceilalti numai din linia din care fac parte. Nu are in prezent importanta daca fratii sunt din casatorie sau din afara casatoriei. Desi prevederile art. 674 C. civ. s-ar parea ca duc la concluzia ca impartirea pe linii a mostenirii are loc numai atunci cand colateralii privilegiati vin in concurs cu ascendentii privilegiati, in realitate regula se aplica si atunci cand la mostenire ei vin singuri.

Pentru exemplificare: sa presupunem ca la moartea lui de cuius au ramas un frate bun, un frate consangvin si unul uterin. Mostenirea se imparte in doua parti egale 1/2 pentru linia paterna si 1/2 pentru linia materna. Fratele bun va culege cate o parte din ambele linii pe cand ceilalti numai din linia paterna si respectiv materna. Mostenirea se imparte din capul locului in doua. Cota de 1/2 din linia paterna se va imparti, la randul ei, in doua adica in cote de 1/4 pentru fratele bun si fratele consagvin iar cota de 1/2 din linia materna se va imparti tot astfel in doua cate 1/4 pentru fratele bun si fratele uterin. Rezulta, asadar, ca fratele bun ia cate o parte din ambele linii pe cand ceilalti doi numai din liniile de care apartin. Aceasta imparteala este o exceptie de la regula ca in interiorul aceleasi clase de mostenitori rudele de grad egal mostenesc in parti egale, caci este necontestat faptul ca fratii, indiferent ca sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite sunt fata de defunctul lor frate rude de grad egal.




Nedemnitatea sau renuntarea unui frate consangvin sau uterin profita celor care fac parte din aceeasi linie.

Din dispozitiile art. 672, art. 673, art. 674 C. civ. rezulta ca impartirea pe linii a mostenirii intre colateralii privilegiati are loc nu numai atunci cand ei vin la mostenire in nume propriu ci si atunci cand vin descendentii lor prin reprezentare sau in nume propriu, cand toti cei in grad de rudenie mai apropiat cu defunctul sunt decedati, renuntatori sau nedemni.

Drepturile succesorale ale colateralilor privilegiati se caracterizeaza prin aceea ca ei nu sunt nici mostenitori rezervatari si nici sezinari. Ei pot veni la mostenire fie in nume propriu, cand este vorba de frati si surori, fie prin reprezentare, daca este vorba de descendentii lor, desigur daca conditiile reprezentarii sunt indeplinite. Ei nu sunt obligati la raportul donatiilor.

Pentru controversa in aceasta privinta a se vedea: A. Ionascu, Clasele de mostenitori in dreptul R.P.R., in Buletinul Universitatii Babes-Bolyai, Cluj, seria Stiinte sociale, vol. I, nr. 1-2; P. Anca, Consecintele succesorale ale noilor reglementari din cuprinsul Codului familiei, in L.P. nr. 11/1956; M. Eliescu, op. cit., p. 109-112; C. Statescu, op. cit., p. 134-135.

Pentru controversa a se vedea: A. Ionascu, loc. cit.; M. Eliescu, op. cit., p. 109-112; C. Statescu, op. cit., p. 135-136 si bibliografia acolo citata.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 11

A se vedea M. Eliescu, op. cit., p. 124.

A se vedea: D. Macovei, op. cit., p. 47; Fr. Deak, op. cit., p. 114.

A se vedea: D. Chirica, op. cit., p. 53-54; C.S.J., decizia civila nr. 1031/1999, in Dreptul nr. 1/1992, p. 107.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate